Recunoastere pentru Timisoara, a treia oara, la Bruxelles. Proiectul prin care au fost aduse tramvaiele Bozankaya, exemplu de buna practica in Europa
TIMISOARA. Timisoara este din nou exemplu de buna practica la nivel european. Pentru a treia oara, proiecte ale administratiilor Ciuhandu si Robu, primesc recunoastere la Bruxelles.
Dupa proiectul Pasajul Michelangelo si cel de Management al Traficului, acum si cel cu care s-a castigat finantarea pentru producerea tramvaielor Bozankaya pentru oras a fost selectat de specialisti in campania de promovare a proiectelor de succes finantate din bani europeni.
Reprezentantii ADR Vest au transmis ca toate cele 3 etape de innoire a flotei de tramvaie din Timisoara se desfasoara conform graficelor stabilite prin contractul incheiat in 2019 si ca impactul lor asupra calitatii transportului public din Timisoara este unul major, astfel ca au fost selectate pentru a fi date drept exemplu si altor orase din Europa care lucreaza la programe de modernizare pe linie de mobilitate urbana.
Practic, proiectele, cu toate detaliile, insotite si de un film de prezentare cu tramvaiele de record mondial care circula deja la Timisoara, vor fi postate pe site-ul Uniunii Europene.
Bozankaya, cel mai inovativ tramvai al momentului, a fost conceput si fabricat special pentru nevoile si cerintele transportului public local din Timisoara.
Cu o capacitate maxima de 200 de pasageri, toate garniturile pot functiona pe baza de baterii, fara a fi conectate la reteaua catenara pentru pana la 70 de km – cea mai mare distanta de pana acum in istoria sistemelor de tranzit pe calea ferata usoara. Cu aceasta caracteristica unica, Bozankaya a atins un record mondial, obtinand titlul de „Cea mai Inovativa intreprindere Mare din Europa”, acordat in 2021 de catre ERCI (European Railway Clusters Initiative), cea mai prestigioasa institutie in domeniul sistemelor tehnologice feroviare din Europa. Tramvaiele au fost achizitionate printr-un amplu proiect cu bani europeni, inceput cu ani in urma cand s-au realizat primele documentatii sub coordonarea Directiei Tehnice din Primaria Timisoara.
Contractul de finantare din fonduri europene si cel cu firma producatoare, care a castigat licitatia pentru construirea mijloacelor de transport in comun, au fost iscalite in 2019.
Primul tramvai Bozankaya a sosit la Timisoara in iunie 2021, iar dupa ce au fost urmate toate procedurile de proba si omologare, in decembrie a facut prima cursa cu calatori. Astazi, 13 din cele 21 de tramvaie care vor innoi flota de la Timisoara circula zilnic prin oras.
Luna trecuta, una dintre garniturile Bozankaya produsa pentru Timisoara a fost vedeta la Berlin, la cea mai mare expozitie din industria tehnologiei transportului, InnoTrans. In cadrul evenimentului, la standul producatorului s-a aflat insusi ministrul Transporturilor din Turcia, Adil Karaismailoğlu, precum si presedintele fabricii care a prezentat garnitura de la Timisoara si a raspuns intrebarilor legate de solutiile inovative in tehnologiile de transport.
InnoTrans este cel mai important eveniment dedicat sectorului mobilitatii, si are loc la fiecare 2 ani, in Berlin, reunind peste 3.000 de expozanti din 61 de tari ce prezinta inovatiile globale din industria feroviara. Editia de anul acesta a atras aproximativ 150.000 de vizitatori din 149 de tari.
***
Nu este prima data cand un proiect implementat de fosta administratie a Timisoarei, prin Directia Tehnica din primarie, coordonata de inginerul Culita Chis, ajunge exemplu de buna practica. S-a intamplat si cu Pasajul Michelangelo, dar si cu Sistemul de Trafic Management si Supraveghere Video.
In cazul Sistemului de Management al Traficului, pentru care cererea de finantare a fost depusa inca din ianuarie 2012, in vremea administratiei Ciuhandu, iar banii aprobati un an mai tarziu, specialistii de la Bruxelles au apreciat modul in care au fost implementate sistemele si retelele de comunicatii integrate, faptul ca in oras au fost instalati senzori de parcare si au fost dezvoltate aplicatii pentru telefoanele inteligente, dar si modul in care se face supravegherea traficului cu ajutorul camerelor performante, conectate la sistemul radar de supraveghere a respectarii limitelor de viteza. Au fost apreciate ca aspecte pozitive si amenajarile cu avertizoare sonore la trecerile de pietoni, cu ajustare automata in functie de zgomotul de fond, dar si semafoarele cu butoane de comanda pentru pietoni, la trecerile cu un trafic pietonal redus. De asemenea, un plus adus proiectului a constat in construirea unui centru de comanda pentru trafic.
CITESTE SI: Ministrul Transporturilor din Austria, in vizita la Centrul de Management al Traficului din Timisoara
Proiectul a fost implementat in perioada 2014-2016, a avut o valoare totala de aproximativ 10 milioane de euro, fiind cofinantat prin Programul Operational Regional.
Pasajul Michelangelo, solutia Timisoarei pe bani europeni pentru un trafic fluent intr-o zona superaglomerata
Un alt obiectiv de infrastructura care s-a bucurat de recunoastere la Bruxelles este Pasajul Michelangelo. Gandit inca din vremea administratiei Ciuhandu, care a si obtinut finantarea in 2011, proiectul a fost implementat tot de Directia Tehnica din primarie in anii care au urmat.
Cu o lungime de 583 de metri, dintre care 111 metri zona acoperita pasajul a completat zona care a fost in intregime reabilitata. A fost reabilitat si Podul Michelangelo, dar au fost si amenajate noi benzi de circulatie pentru preselectarea accesului in intersectie si bretele de trafic.
Specialistii europeni au salutat acest proiect si l-au introdus in ghidurile de bune practici, la scurt timp dupa realizare, sa fie un exemplu pentru alte orase care isi doresc asemenea proiecte de infrastructura urbana in zone ultra aglomerate.
3 ani a durat construirea Pasajului Michelangelo si reconfigurarea intregii intersectii, respectiv reabilitarea podului peste Bega. Conceptul pus in practica si finalizat fost inaugurat in mai 2015 de administratia Robu, cu o zi inainte de termen. La doar cateva luni distanta, in decembrie 2015, proiectul a fost declarat unul de succes, fiind prezentat ca exemplu de bune practici de catre specialistii de la Bruxelles.
Practic, cea mai mare provocare a proiectul a fost aceea de construire a pasajului propriu-zis. Iar asta pentru ca, avand in vedere faptul ca se afla in vecinatatea canalului Bega, iar in zona panza freatica este foarte sus, din punct de vedere tehnic, multi specialisti sustineau ca e imposbil de realizat. Amenajarea complexului rutier din zona Michelangelo a determinat Bruxelles-ul sa puna proiectul pe lista reusitelor cu fonduri europene care pot fi replicate oriunde in UE.
A fost mai apoi prezentat pe larg si in revista ADR Vesttramva.
Proiectul a costat 52.017.327 lei cu TVA, din care 33.637.568 lei au fost fonduri europene.
Parerea ta
-
ACEEASI CATEGORIE
Pareri
Serios ca sistemul de managemant e de laudat? O miserie de sistem aproape inutila. Ca pieton stai la anumite semafoare de poti sa innebunesti. Acamas pe ei de scursuri politice. Toti is in cardasie cu UE in frunte. Trebe cineva sa fie si la coada uninuii pana la urma, nu? apoi sa ne mandrim cum „i-am ajutat”….
Pocnitoare USR-ista imbecila, scuzati pleonasmul….ce kkt te-ai face bah fara semafoarele astea??? Daca pica trei din ele, gata sunteti, prostovanilor, nu mai stiti sa circulati. Bine ca Mucusor Dan vrea sa faca fix acelasi lucru in Bucuresti, useristu vostru, oare di ce?
Nu iti bate capu, astia de la USR nici nu stiu ca a existat inca un primar pe nume Ciuhandu….:)))))))))))))))))))))))))))))
era bun daca era facut de useristi, asa-i?
Nu conteaza de cine este facut dar din pacate chiar daca modul de cumparare si aducere a acestor tranvaie a fost foarte bun, din pacate nu se vorbeste de utilitatea lor !
Daca s-ar vorbi de utilitatea lor in relatia cu infrastructura din Timisoara, am fi de rasul curcilor. Deci daca pui un tranvai nou pe linia 7 ar trebuii sa mergi cu o macara dupa el sa-l ridici la fiecare maxim 1 km in unele zone !
Doar la noi se cumpara ceva ce nu se poate folosi decat dupa ce vei moderniza liniile, linii care daca vor fii modernizate in ritmul de la noi, vor fii gata toate (deci sa circule tranvaiele noi pe aceste linii) dupa ce aceste nu vor mai fii utilizabile !
Iar faptul ca merg pe baterie dar circula pe linii comune cu alte tranvaie fara baterie, deci degeaba ar circula acest tranvai cand nu mai este curent (deci pe baterie), daca se blocheaza cand ajunge in spatele unui tranvai fara baterie.
Deci ce inseamna aceste aspecte: O achizite fara rost, mai bine refaceau complet toata infrastructura si apoi cumparau tranvaie mai ieftine clasice, erau mai multe si mai usor de intretinut, si mai bune pentru sinele de tranvai de la noi din tara.
inca il laudati pe Robu… jesus christ
A dracu treaba, ce naspa ca zic aia de la UE ca is bune proiectele TM. Daca era vreunul al administratiei USR, imediat cacatzi niste poze d-alea cretine cu poza lu Donimic, ca uite ce face primarul USR, cat de bun e, cum se ocupa el de oras, cum aduce fonduri europene si ne creste nivelu da trai, asa-i??????? Daca is ale altora, hai postacilor, competitie de scuipati pe pereti!!!! Gunoaielor nesimtite si incompetente ce sunteti. Acu is de kkt aia de la bruxelles. Baaah, cum va mai rabda pamantul. Cat mai doarme DNA-ul de nu ne scapa de mizerabilii vostri de sefi
hehe. mor rapandulele useriste de ciuda
rahat turcesc
Mai Sorinele.Toata lumea este tampita care lauda si premieaza tramvaiele astea BOZANCAIA??? Bine ca la voi USR isti totul este rahat.Dar voi ce faceti cum ar trebui numit ????
Toată lauda pentru realizări. Mă întreb; oare tramvaie la fel de performante nu se puteau fabrica in Romania?
Multi tampiti comenteaza pe aici….Amice, tu asta ai inteles din articol? Ca premiaza europenii super tehnologizatele noastre tramvaie???? Doamne, cati ignoranti, cati analfabeti functional traiesc liberi printre noi?????? Chiar nu sunteti capabil sa intelegeti ceva dintr-un text atat de simplu?
Eu cred că încap chiar și 700 de turcaleti, pe lângă cei 200 de români care circulă clandestin.
Michelangelo da, semafoarele nu, daca ne aducem aminte au vrut sa semaforizeze si giratoriile, a iesit un haos cand au dat drumul la sincronizare inteligenta, tot ce e acum e pe manual. Legat de tramvaie, faptul ca nu merg pe toate liniile spune totul despre cat de adaptate sunt pentru TM.
Mă bucur că puneți punctul pe i și spuneți de cine au fost câștigate și implementate aceste proiecte.
Vă rog să amintiți și la deschiderea căii Bogdăneștilor, Cetății și Buziașului cine a câștigat/implementat aceste proiecte
Ce site infantil.
Dacă nu ași fii născut și nu ași fii trăit aici în ultimii 50(cincizeci),aș fii crezut toate bazaconiile astea.
Dacă erau atât de extraordinare acele administrații erau și acum în clădirea de pe C.D.Loga.
Folosiți o perie de sârmă nouă pt.curățat limba!!!
sa le zica cineva la aia ca astea trebuiau sa circule spre mosnita si sag sa nu mai traga ai nostrisi cabluri, ca de altfel au degeaba bateriile alea
Ma intreb, de cate ori vad trecand tramvaiele astea extraordinare, cele mai cele din Europa, de ce le-o fi facut pentru 200 de locuri? In majoritatea timpului nu sunt mai mult de 20 de calatori. In acelasi timp, eu care nu prea umblu cu masina, adica in medie nu fac mai mult de 8000 km/an constat ca strazile sunt pline de masini, ca un drum din Calea Aradului in Giroc iti ia peste o ora, iar lumea se plange ca benzina/motorina este scumpa. Corporatistii nu circula cu mijloacele de transport in comun. Este sub demnitatea lor. Copiii lor trebuie dusi la scoala cu masina, chiar daca aceasta e la 1km de casa. Ba, ca sa fie ei mai cu mot isi muta copiii la „scoli de elita”, chiar daca strabat tot orasul. Si daca se va face 10 lei/l combustibilul, strazile vor fi aglomerate. Concluzia: romanilor le merge mai bine decat se declara prin mass media.
Oricate bube ar avea Robu sa recunoastem ca e pe merit deoarece toate trei proiecte functioneaza si aduc beneficii. Eu as include si vaporasele. Bravo Robu ! Deocamdata nu avem cu cine sa-l comparam pe domun Robu.