Noutati :

‘Primari cu care ne mandrim’, o campanie marca opiniatimisoarei.ro. Gheorghe Domasnean, edilul care a coborat militaria din pod la Timisoara

10 iulie, 2018 - 09:05 AM
Autor: Daniel Balteanu      
Categorie: ADMINISTRATIE
0

TIMISOARA. S-au nascut aici sau au venit din alte parti, insa si-au pus toata maiestria si priceperea in slujba Timisoarei si a locuitorilor ei si au transformat orasul de-a lungul anilor dintr-o cetate medievala intr-o asezare moderna care a scris pagini insemnate in istoria Europei.

Opiniatimisoarei.ro continua ‘CAMPANIA ‘PRIMARI CU CARE NE MANDRIM’ si va invita sa ii cunoasteti
mai bine pe cei mai reprezentativi edili care au condus capitala Banatului in cei peste 300 de ani de la eliberarea de sub dominatia otomana. Veti afla lucruri inedite despre primari cu viziune si devotament care au iubit nespus Timisoara, care au carmuit-o cu intelepciune, au inzestrat-o, au ingrijit-o si reprezentat-o cu demnitate in fata lumii.

Timp de mai multe saptamani va aratam reusitele unor primari care au condus destinele Timisoarei.

De aceasta data il aducem in fata dumneavoastra pe Gheorghe Domasnean, unul dintre primarii cu un
mandat scurt, care a reusit insa sa finalizeze proiecte importante pentru oras.

Gheorghe Domasnean a venit pe lume in 20 octombrie 1868 si era fiul lui Iancu, caporal in compania a V-a din Mehadia. Tanarul Gheorghe incepe studiile de la Orsova, si nu surprinde pe nimeni faptul ca alege sa ii calce pe urme tatalui sau si este inscris la cursurile scolii militare din Eisenstadt si urmeaza cursurile Academiei Militare Tereziene din Wiener Neustadt.

Dupa absolvire, locotenentul Domasnean este detasat la cererea sa la Caransebes, la regimentul graniceresc de infanterie. De aici va incepe ascensiunea militara a lui Gheorghe Domasnean. Anul 1900 il gaseste deja capitan si este mutat la Biroul de Operatiuni al Statului Major al Armatei Imperiale si Regale. Dupa 6 ani devine maior si este detasat la Riva Del Garda, pentru ca in 1911 sa se intoarca la Viena.

Inainte de Primul Razboi Mondial devine sef de stat major al Armatei a X-a. Participa in razboi la cea de-a patra batalie de la Isonzo si la cea de la Gorizia, dupa care primeste Ordinul Imperial Leopold de clasa a 3-a si Crucea de merit militar de clasa a 3-a. In 1917 este din nou avansat la gradul de general- maior al armatei austro-ungare, insa se intoarce pe front si lupta si in Tirol pana la finalul razboiului.

Pensionat din armata austro-ungara, intra in serviciul armatei romane cu gradul de general de divizie. I se incredinteaza misiunea de organizare a armatei nationale a Ardealului si Banatului, iar odata cu intrarea acesteia in Ardeal, Domasnean era sef al Statului Major al armatei din noile provincii. Generalul Constantin Cristescu il propune pentru postul de sef al Marelui Stat Major al Armatei Romane, insa Gheorghe Domasnean refuza si trece la comanda Diviziei a 19-a de la Timisoara. In 1920 se retrage din Serviciul Militar activ si este decorat cu Ordinul Coroanei Romaniei in clasa de mare ofiter.

Dupa anul 1920, Gheorghe Domasnean incepe sa fie interesat de politica, dar si de administratie. Generalul se intoarce in Caras-Severinul natal si este numit presedinte al Comunitatii de Avere din Caransebes, o organizatie ce avea grija de proprietatile descendentilor fostilor graniceri.

Ramane la conducerea institutiei pana in 1929, cand este ales primar al orasului Timisoara, unde nu avea sa ramana decat 9 luni, si avea sa munceasca pentru oras fara a primi vreun ban, la cererea sa, multumindu-se doar cu pensia de militar.

Domasnean realizeaza ca Timisoara este in permanenta extindere, asa ca incepe demersurile legale pentru a scoate din oras linia de cale ferata care leaga Timisoara de Bazias. Linia a fost scoasa din oras, insa dupa finalul mandatului sau.

In luna octombrie participa impreuna cu alte oficialitati la festivitatile de sarbatorire a 30 de ani de la introducerea tramvaiului electric la Timisoara si de 60 de ani de la „infiintarea tramvaiului la Timisoara”. Evenimentul nu avea sa fie sarbatorit doar prin ceremonii. In mandatul lui Domasnean linia 3 de tramvai va fi prelungita.

Linia 3 s-a extins de la Gara Fabric, pana la Barierea CFR a liniei ferate Timişoara – Orsova – Bucuresti. Punctul de oprire era numit atunci Casa Verde, mai tarziu Aleea Octavian Goga, Aleea CFR sau Bariera CFR, in final statia U.M.T. din zilele noastre. Linia dubla s-a construit in lungime de 1060 m, pe Al. Avram Imbroane, paralel cu liniile de tren, in capat fiind prevazut un deviator lung de 36 m, iar la capatul liniei s-a intercalat un macaz spre stanga, pentru intrarea vagoanelor. Datorita portiunii adaugate, pe linia 3 a fost introdus doua tramvaie in plus… Motivul principal al aducerii tramvaiului pana la Bariera CFR consta in deschiderea Stadionului Progresul (astazi Arena Electrica) a echipei de fotbal Progresul Timisoara, echipa reprezentativa a cartierului Fabric, club fondat in acelasi an, in 20 octombrie 1929. Clubul a functionat pe langa intreprinderile Uzina Electrica Comunala si Tramvaiele Comunale, de unde si porecla clubului de „Tramvaistii”. Inaugurarea terenului de fotbal se va face la 10 mai 1930. In acest mod, tramvaiele puteau aduce la meciuri numarul mare de suporteri si microbisti. Tramvaiele liniei 3 deserveau de altfel si cartierul rezidential Telegrafului„, se arata pe ratt.ro.

Aceasta nu a ramas singura modificare importanta aparuta in transportul in comun din Timisoara in mandatul lui Gheorghe Domasnean. In acel moment reteaua de transport ajunsese la 18.70 km, cu 58 de tramvaie care erau zilnic pe linii din cele 71 din parcul Societatii de transport.

Din 1929, fiind o conexiune a tramvaiului cu Zona de Agrement Padurea Verde, dupa construirea liniei Gara Fabrica – Bariera CFR, autobuzul de pe traseul Gara Fabric – Padurea Verde a fost retras din circulatie, dupa 3 ani de existenta a primului autobuz din Timisoara. Din acel an a ramas dominant iar tramvaiul ca singurul mijloc de transport in comun„, scrie ratt.ro.

Sub administratia Domasnean demareaza unul dintre proiectele importante ale Timisoarei. Amenajarea peisagistica a Parcului Rozelor, cel care fusese creat in 1891, iar de aranjamentele florale s-au ocupat la inceputuri Wilhelm Muhle, Franz Niemetz si Beno Agatsy.

De aceasta data, de reamenajare s-a ocupat fiul lui Wilhelm Muhle, Arpad. Planul refacerii parcului a fost prezentat in 13 mai 1929 in cadrul unui congres national al cultivatorilor de trandafiri din Romania. Printre speciile ce aveau sa fie plantate in parc se gaseau si Regina Maria a Romaniei si Trandafirul Banatului, ambele create de Arpad Muhle.

Amenajarea peisagistica a parcului a inceput in 1929 de catre arhitectii peisagisti Árpád Mühle, fiul lui Wilhelm Mühle, si Mihai Demetrovici, seful serviciului de horticultura din perioada respectiva. Parcul a fost amenajat in stil englezesc, cu alei, baldachine si rondouri de trandafiri. In perioada interbelica numele parcului era Rosarium si aici existau peste 1200 de varietati de trandafiri, etichetate„, scrie robnd.ro.

Amenajarea parcului avea sa fie incheiata in 1934.

In mandatul lui Domasnean este finalizat exteriorul cladirii in care in zilele noastre functioneaza Primaria Timisoara. Desi imobilul a fost terminat cu patru ani inainte, exteriorul a mai avut de asteptat. Gheorghe Domasnean nu a avut insa biroul in aceasta cladire.

Impresionanta cladire in care-si desfasoara in prezent activitatea Primaria Municicpiului Timisoara a gazduit Scoala Comerciala Superioara de la anul 1929 si pana la anul 1946… Scoala Comerciala Superioara(cu statut de liceu in perioada interbelica) a avut doua sectii de invatamant permanente, in limba romana si in limba germana, si, pentru putin timp, si una in limba maghiara. Cladirea are un volum impresionant, este prevazuta cu un foisor elegant, ferestrele sunt lucrate in arc, iar fatada are stucatura brodata cu motive romanesti. Este una dintre cladirile reprezentantive ale Timisoarei„, se arata pe cjtimis.ro.

Pe langa amenajarea Parcului Rozelor, administratia Domasnean a mai demarat un proiect, ce avea sa se dovedeasca foarte util, ce avea sa asigure viitorul spatiilor verzi din oras.

In 1919, Timisoara beneficia de 262.000 mp de plantatii publice, de 22.189 de arbori plantati de-a lungul retelei stradale, precum si de trei sere, intre care una de palmieri. Zece ani mai tarziu (1929), pe un teren al Primariei din Calea Girocului a luat fiinta prima pepiniera horticola a orasului, care impreuna cu pepiniera forestiera a Serviciului Silvic au asigurat materialul floricol si dendrologic necesar dezvoltarii spatiilor verzi„, se arata intr-un raport al Directiei de Mediu al Primariei Timisoara.

Un alt proiect important pentru Timisoara avea sa demareze in ultima zi a mandatului lui Domasnean, constructia cinematografului Capitol, realizat dupa planurile arhitectului Duiliu Marcu. In lunile in care a fost primar generalul au fost intocmite si toate documentele necesare in vederea realizarii cinematografului ce urma sa aiba si gradina de vara.

Primaria a suportat cheltuielile de construire a cinematografului, cheltuieli care initial s-au preconizat a fi de 20 de milioane de lei, dar apoi s-a negociat cu firma de constructii sa se incadreze in 15 milioane de lei. Cinematograful Capitol a inceput sa fie construit in 6 decembrie 1929, iar înaugurarea sa a fost in anul 1930, de Craciun. Atunci cand s-a construit, a fost alaturata o gradina de vara pentru sustinerea spectacolelor in aer liber. Acest lucru nu era insa o noutate pentru timisoreni, deoarece existau deja radini de vara la Cinema Cetate si la Cinema Apollo„, se arata pe merg.in.

In 6 decembrie 1929, dupa numai 9 luni, Gheorghe Domasnean paraseste scaunul de primar al Timisoarei, iar in locul sau este instalat Francisc Schmitz, cel care avea sa aiba unul dintre cele mai scurte mandate de primar din istorie, de doar 17 zile.

In 30 noiembrie 1930, primarul Coriolan Balta ii acorda titlul de cetatean de onoare al Timisoarei lui Gheorghe Domasnean.

Fostul general de armata va ramane in Timisoara si va finanta apartitia publicatiei „Analele Banatului” al carei prim numar a aparut in 1929, cu doua luni inainte de instalarea sa in functia de primar.

In 3 aprilie 1931, regele Carol al II-lea i-a conferit generalului Ordinul Ferdinand I in grad de comandor, aceasta fiind
ultima distinctie pe care Domasnean o va primi in ilustra sa cariera.

Gheorghe Domasnean se stinge din viata la Timisoara in 18 septembrie 1940, la varsta de 71 de ani, si este inmormantat in cimitirul de pe strada Cosminului.

Fostul primar al Timisoarei are si o piata in Timisoara care a fost botezata cu numele sau.

Sensul giratoriu din Calea Buziasului poarta numele de Piata Gheorghe Domasnean.

Campania opiniatimisoarei.ro Primari cu care ne mandrim’ continua saptamana viitoare cand va vom prezenta istoria unui alt edil marcant, ce a slujit cu credinta si devotament Timisoara.

CITESTE SI: ‘Primari cu care ne mandrim’, o campanie marca opiniatimisoarei.ro. Cornel Grofsorean, avocatul ajuns primar la Timisoara. A infiintat un institut de cercetare unic in vestul Romaniei 

CITESTE SI‘Primari cu care ne mandrim’, o campanie marca opiniatimisoarei.ro. Stan Vidrighin, omul care a realizat reteaua de apa si canalizare a orasului 

CITESTE SI‘Primari cu care ne mandrim’, o campanie marca opiniatimisoarei.ro. Jozsef Geml, primarul de razboi al Timisoarei. A atras investitorii oferindu-le facilitati, iar la finele mandatului sau orasul a trecut sub administratie romaneasca 

CITESTE SI:‘Primari cu care ne mandrim’, o campanie marca opiniatimisoarei.ro. Peter Solderer, primul primar ‘de cursa lunga’ pe care l-a avut Timisoara. A ordonat constructia Primariei Vechi si a inceput amenajarea canalului Bega

CITESTE SI: ‘Primari cu care ne mandrim’, o campanie marca opiniatimisoarei.ro. Johann Nepomuk Preyer, scriitorul cu cel mai greu mandat de primar din Timisoara secolului al XIX-lea 

CITESTE SI: ‘Primari cu care ne mandrim’, o campanie marca opiniatimisoarei.ro. Kuttel Karoly, edilul care a introdus tramvaiul la Timisoara. Si-a pus chiar si averea la bataie pentru a lasa orasului o cladire simbol 

CITESTE SI‘Primari cu care ne mandrim’, o campanie marca opiniatimisoarei.ro. Carol Telbisz, edilul care a modernizat cu adevarat in forta Timisoara. Ce ne-a lasat mostenire 

CITESTE SI‘Primari cu care ne mandrim’, o campanie marca opiniatimisoarei.ro. Josef Klapka, primarul care a infiintat prima biblioteca publica la Timisoara si si-a pus averea la bataie pentru binele orasului 

CITESTE SI: ‘Primari cu care ne mandrim’, o campanie marca opiniatimisoarei.ro. Torok Janos , primarul care a aratat unui continent ca lumina vine de la Timisoara 

 

sursa foto: primariatm.ro, mapio.net, wikipedia.com, romanianturism.com,



Informatiile publicate de opiniatimisoarei.ro pot fi preluate de alte publicatii online doar in limita a 500 de caractere si cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la aceasta regula constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratata ca atare.

Rating

  • 0comentarii

recomanda prietenilor