Noutati :

‘Nu ii las sa distruga monumentul in goana dupa benzi de circulatie’. Visul primarului Nicolae Robu de a lati un pod istoric din Timisoara, caruia sa-i adauge pasarele pietonale cu balustrade de sticla, spulberat

27 decembrie, 2019 - 10:46 AM
Autor: Redactie      
Categorie: ADMINISTRATIE
18

TIMISOARA. Cu parapete din sticla, prin care sa poata fi admirate ornamentele actualului pod, pe o structura realizata din materiale inovative, care sa completeze monumentalitatea impunatoarei constructii istorice. Asa au fost gandite noi pasarele pietonale care sa fie construite peste raul Bega, in plin centrul Timisoarei. Acestea erau planuite sa strajuiasca, de-a dreapta si de-a stanga, podul Mitropolit Andrei Saguna, de la capatul bulevardului Mihai Viteazu catre Catedrala, cunoscut si drept Podul Episcopal, pod pe care primarul Nicolae Robu isi dorea sa-l largeasca la 6 benzi, sa aiba cate 3 pe fiecare sens, sacrificand actualele trotuare.

Traficul pietonal va fi preluat prin doua pasarele anexate podului Mitropolit Andrei Saguna. Pentru a respecta valoarea istorica si simbolica a podului si monumentalitatea acestuia, se intervine in contrast, dar fara a se afla in conflict cu materialele noi, inovative si forme line in realizarea pasarelelor propuse. Parapetele noilor pasarele vor fi din sticla securizata transparenta, iar mana curenta se propune a fi realizata din aluminiu, avand incorporat iluminatul arhitectural pietonal. Sistemul de iluminat arhitectural se doreste a fi unul dinamic, animand prin cromatica parapetele de sticla”, se arata in propunerea atasata proiectului pe care Primaria Timisoara avea sa-l inainteze Directiei Judetene de Cultura si Patrimoniu in urma cu aproape un an.

Maretul proiect insa avea sa se loveasca de un refuz categoric al celor care vegheaza la pastrarea zestrei de monumente istorice ale orasului.

Sorin Predescu, seful Directiei Judetene de Cultura si Patrimoniu Timis, a dezvaluit in INTERVIURILE TIMISOAREI ca in niciun caz nu va aviza o astfel de lucrare la Podul Episcopal, ci doar una de reabilitare.

Am spus ca nu ii las sa faca 6 benzi, asta nu ii las. Una e punerea in siguranta a unui pod, cu care suntem de acord, cu pastrarea formei originale, si alta e sa ii adaugi benzi. Ala nu mai e pod, e daramare de pod si construire de altul. De aceea, genul asta de mesaj, <stiti, nu ne lasa Directia de Cultura sa stricam> este mesajul corect. Da, nu o sa ii lasam sa distruga podul istoric pentru a mai adauga 2 benzi in aceasta goana dupa benzi. Da, probabil ca se circula mai incet, asta e. Exista alte poduri care pot fi construite, pasaje care pot fi facute, poduri care pot fi reabilitate si care nu sunt istorice. Da, nu o sa ii lasam. Nu se lateste podul, nu se schimba forma, pentru ca e in protectie, asta incerc sa spun. Pornesc (reprezentantii Primariei, n.r.) de la ideea ca, <desi e expirata garantia se va prabusi iminent, noi nu o sa il reparam decat daca ne lasati sa adaugam benzi>. Asta e mesajul. Eu nu o sa ii las sa adauge benzi, dar, daca vor sa il reabiliteze, nicio problema„, a precizat seful Directiei de Cultura si Patrimoniu Timis Sorin Predescu.

In 2017, Primaria Timisoara platea 12.000 de euro unei firme din Iasi sa intocmeasca documentatia pentru lucrarile de interventie la acest pod.

Situat la capatul bulevardului Mihai Viteazu, podul Mitropolit Andrei Saguna, candva numit si Tineretii sau Podul Episcopal, asa cum mai este cunoscut, a fost construit in 1913, pe locul unui pod de lemn ce functionase neintrerupt din 1718 si care fusese ranforsat in 1898. Pe cele 4 socluri de pe balustradele sale ar fi trebuit sa fie amplasate patru statui ale unor episcopi romano-catolici, insa acest lucru nu s-a mai intamplat, intrucat a inceput Primul Razboi Mondial si nimeni nu s-a mai preocupat de inzestrarea podului.



Informatiile publicate de opiniatimisoarei.ro pot fi preluate de alte publicatii online doar in limita a 500 de caractere si cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la aceasta regula constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratata ca atare.

Rating

  • 18comentarii

recomanda prietenilor

loading...

Pareri

  1. Lae atat stie:sa distruga tot ce mai aminteste de vechiul oras, de care incet, incet se alege praful….

  2. Ba e Lae, ba-i baLae! Individul trebuie sa iasa la anul la pensie. Va avea 65 de ani. Sper sa nu adune voturi suficiente pentru un nou mandat.

  3. Si care e alternativa geniului care se opune? Cum rezolvam traficul in timisoara? benzi petnru biciclete nu, transport in comun decent cu autobuze/tramvaie fara intarzieri nu, metrou nu. Ia juma de ora sa ajungi de la catedrala pana in balcescu. Normal ca pe jos ajungi mai repede, dar daca ai treaba prin sagului, ai pus-o

    • …ce’ar fi daca primarul Parisului ar vrea sa largeasca podul Notre-Dame?

      • ala e pod .. nu cepava asta deplorabila 🙂

        • Te ai uitat in oglinda, sau vorbesti din „burta”;
          Mergand cu masina (ca sigur ai BMW) uitet-te la orase mari din vecinatati care au pe magistrale importante poduri relativ inguste si nimeni (in afara unor neo-impotenti) nu vrea sa le largeasca (podul cu lanturi, podul libertatea, (Bp), api urmeaza unele poduri din Viena Mare, apoi cele din Praga, apoi … si lista poate continua (Parisul este prea departe ca sa-l intelegi).
          De aceea ai nevoie de urbanisti si nu pentru a tranti „niste ceva-uri aiurea. Amin!

    • 1. Angajam urbanisti capabili care umbla prin lume „nu doar sa faca selfi”
      2. Repopulam Timisoara sau ii reeducam pe noii veniti,
      3. lasam sa lucreze si sa-si spuna cuvantul specialistii locali nu de import (Strehaia, Caracal, …)

  4. „Sistemul de iluminat arhitectural se doreste a fi unul dinamic, animand prin cromatica parapetele de sticla”
    Traducere, a vrut Robu sa puna niste leduri (de care e obsedat).
    Si stai sa ghicesc, arhitectul e chiar Robu. Parapeti de sticla sa pui la tine la balcon bah.

  5. Teoria stergerii urmelor, ptca totul sa apara ca o realizare a marii „epoci de aur”
    Cred ca ar mai trebui rase cladirile de pe „Corso” si „Surogat”, (Tiisorenii stiu despre ce este vorba) apoi largit b.dul care leaga Piata Traian de centru, unde un alt pod sta in drum si … asa pas cu pas, construim o timisoara moderna.

  6. Deci s-au mai sifonat niste bani pentru proiecte si studii.

  7. Astia din primaria sunt adevarate eminente cenusi ale administrarii unui oras. Majoritatea sunt neica-nimeni cu carnet de membru de partid PNL si au fost cel mult mediocrii la scoala. Mai apar si tot felul de postaci aici care nu au nici o treaba cu oras sau cu bunul simt.. ei vor doar sa ajunga repede cu masina acasa… vai si amar

  8. rob idiot ce esti, in loc sa scapi de mirosul de PIȘAT de pe podul ala, si de tot molozul care efectiv blocheaza scarile, iti arde de leduri, nesimtitule. ai calcat vreodata pe jos pe acest pod, cracanat odios??

  9. Lae, da-te in PLM la Bocsigu tau si distruge acolo cat vrei ! Lasa istoria in pace ! cum naiba sa bagi trafic in centru pe mai multe benzi? toata europa elimina masinile tot mai mult din oras, mai ales din centrele istorice !

  10. Aplauze pentru cei care s-au opus !Chiar nu se poate face ceva impotriva acestei persoane care a devenit pericol public?T

  11. poate l-as crede daca as vedea castelul huniade terminat. dar asa, multa gargara politica.

    • Aburitule tu ori esti usr-ist ori psd-ist, dar cu certitudine ești habarnist ceia ce este valabil cu amândouă, de nu știi că renovarea Castelului Huniade intră în atribuțiile CJ Timiș.

      • Directia Judetena de Cultura si Patrimoniu tine de cjt nu de pmt. cu ce sunt psd-ist? zic doar ca individul nu e sfantul aparator al patrimoniului timisoarei precum pretinde articolul datorita faptului ca uite in ce stare e castelul. dar na fiecare intelege ce vrea

  12. Sunt sanse bune ca sfarsitul anului viitor sa nu-i mai prinda in actualele functii pe alesul de la primarie si numitul de la Cultura, asa ca conflictul se poate transa si mai tarziu. Daca tot se doreste viziune si turism nu ar fi fost interesanta/utila completarea podului cu sculpturile care nu s-au mai facut? Ca si a fatadei Operei, cand va fi restaurata de la stilul industrial/hidos la care a ajuns.