La Multi Ani, Timisoara! 104 ani de cand trupele romanesti intrau in oras, in 3 August, si era instaurata administratia romaneasca. Povestea zilei orasului

TIMISOARA. Primul Razboi Mondial se incheiase, Marile Imperii se prabuseau, iar granitele Europei urmau sa fie redefinite. Asta se intampla si in Banat, odata cu data de 3 August. Era ziua in care trupele romanesti intrau in Timisoara, cea in care administratia romaneasca era instalata aici si cea in care era consfiintita unirea Banatului cu Romania.

In urma cu mai bine de un secol, se incheiau doi ani teribili, de cand Regatul Romaniei intrase in Primul Razboi Mondial alaturi de fortele Antantei, si, cu toate ca Puterile Centrale erau aproape invinse, conflagratia nu se incheiase pe deplin in cancelariile Europei. Intre timp, la 1 Decembrie 1918, la Alba Iulia, Transilvania se unise cu Regatul si lua nastere Romania Mare, care avea sa fie recunoscuta mai apoi in urma tratatelor de pace.

Cu doar cateva saptamani inainte, in 15 noiembrie, militarii sarbi intrau in Timisoara, urmati de trupe franceze, conduse de generalul Gambetta, care aveau rolul de a asigura pacea in zona, dupa ce prabusirea Imperiuui Austro-Ungar a fost un motiv intemeiat pentru Regatul sarbo-croato-sloven sa revendice intreg Banatul.

Administratia sarba prelua controlul provinciei, si avea sa ramana aproape 8 luni de zile.

Au urmat negocieri dure intre romani si sarbi pentru Banatul istoric, arbitrate de americani, francezi şi britanici. Intr-un final, Comisia Teritoriala accepta propunerea ca linia de demarcatie sa porneasca de la gurile Muresului si in linie diagonala sa ajunga la Dunare langa Bazias. In cadrul Conferintei de Pace de la Paris, in 22 iunie 1919, Consiliul Suprem decide divizarea Banatului.

La jumatatea lunii iulie, la Timisoara ajung mandatarii Consiliului Dirigent al Romanilor de la Sbiu, care trebuia sa convina cu trupele sarbe si franceze asupra unui calendar al retragerii acestora din Banat. Trupele sarbe si incep sa se retraga, iar la 27 iulie ultimele subunitati parasesc Timisoara.

A doua zi dimineata, insotit de generalul De Tournadre şi de dr. G. Craciun, dr. Aurel Cosma in calitate de prefect s‑a prezentat la Primaria orasului, care functiona in acel timp in Piata Libertatii. Cu acest prilej, el l‑a informat oficial pe primarul Geml József ca a preluat administratia judetului, interimarul orasului si l‑a somat totodata sa‑si continuie in conditii normale activitatea alaturi de toti colaboratorii. Membrii delegatiei s‑au deplasat apoi intr‑un elegant automobil pavoazat cu drapelele Frantei si Romaniei la sediul Prefecturii, in Piata Unirii. Aici, ei au constatat ca prefectul ing. Martin Filipon, instalat de catre sarbi la 20 februarie 1919, parasise pe furis localitatea. In aceasta situatie, a fost luata legatura cu loctiitorul acestuia, „alispanul” Ferenczy Sándor. Ca si primarului, si lui i s‑a adus la cunostinta ca incepand cu acea zi, in judet functioneaza o noua administratie romaneasca. In sfarsit, delegatia a poposit la sediul politiei orasenesti. Aici s‑a dispus inlocuirea comandantului M. Jivanovici cu Eusebiu Stoica, locotenent in armata romana„, scrie banatulistorievie.ro.

In data de 3 August, militarii romani, condusi de colonelul Virgil Economu, intrau in Timisoara, fiind primiti de prefectul Aurel Cosma, primarul Jozsef Geml si alte oficialitati ale orasului.

Duminica, in 3 august 1919, trupele romane, sub comanda colonelului Economu intra in Timisoara, in urale nesfarsite ale populatiei entuziasmate. Intrearea se face la 8.30 dimineata pe strada Recasului. La vama orasului, trupele sunt intampinate de o multime imensa, imbracata in haine de sarbatoare, in frunte cu prefectul Dr. Aurel Cosma, care emotionat de maretia evenimentului binecuvanteaza pe cei care vin pentru a restabili dreptatea istorica. Multimea, insotita de crainicii unei ere noua, ajunge in Piata Unirii, unde protopopul ortodox roman Ion Oprea saluta pe eliberatori si-i asigura de netarmurita dragoste frateasca. Banatul e pe vecie unit cu Romania. In numele orasului vorbeste primarul I. Geml, in numele judetului subprefectul, in numele sarbilor protopopul Novacovici, in numele svabilor colonelul Moller, iar al ungurilor avocatul Marton. Pentru a pecetlui maretoia actului unirii Banatului, inca in aceasta zi istorica, sosesc la Timisoara, venind dispre Arad I. Bratianu, prim-ministru, si Stefan Cicio Pop, ministru in consiliul dirigent„, se arata in volumul „Timisoara, monografie istorica”, scris de Nicolae Iliesiu.

Povestea unirii Banatului cu Romania nu avea sa se incheie insa aici. Dupa semnarea tratatelor de pace de dupa razboi, Banatul a fost impartit in 3 parti, dintre care doua au revenit Romaniei, iar una Regatulul Sarbilor si Croatilor.

La o saptamana de la instaurarea administratiei romanesti in Banat, la Timisoara are loc o mare adunare populara, pe modelul celei din urma cu 8 luni de la Alba Iulia. 40.000 de oameni s-au adunat la Timisoara, iar in urma acestui eveniment a fost adoptata o Rezolutie cu mai multe puncte.

1. Declaram unirea pe vecie a intregului Banat cu Statul roman sub sceptrul dinastiei romane.
2. Juram credinta si supunere M.S. Regelui Ferdinand I, domnitorul tuturor romanilor.
3. Aducem omagiile noastre glorioasei armate romane pentru mareata opera si jertfa depusa pe altarul dezrobirii noastre de sub jugul de o mie de ani, pentru invingerea bolsevismului maghiar si pentru intrarea triumfala in capitala Ungariei.
4. Luam cu multumirea la cunostinta hotararile Suveranului nostru si a sfetnicilor sai de a impune tuturor respectarea drepturilor istorice, teritoriale si suverane ale statului si neamului romanesc.
5. Pretindem respectarea tratatului din 4 august 1916, încheiat de catre Regatul roman cu marile puteri aliate, pretindem intreaga provincie „Banatul” cu hotarele sale naturale Dunarea, Tisa si Muresul, din punct de vedere istoric, etnografic si economic, protestam prin urmare contra oricarei incercari de schimbare arbitrara a hotarelor Romaniei Mari.
6. Protestam contra oricarei incercari de a stirbi, sub orice pretext, suveranitatea neamului si statului romanesc, contra oricarui amestec în chestiunile interne ale statului roman„, scrie timpul.md.

 

Ziua de 3 August 1919 este astazi la Timisoara denumirea unui bulevard central, cel care face legatura intre Podul Decebal si Piata Traian.

Informatiile publicate de opiniatimisoarei.ro pot fi preluate de alte publicatii online doar in limita a 500 de caractere si cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la aceasta regula constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratata ca atare.

    Pareri

  1. Lesz még Erdély Magyarországé!

  2. 3 August de cand romanul a stricat ce au facut austriecii și maghiarii in schimb nu au prea făcut nimic. Timișoara de era a maghiarilor sunt 100 % sigur ca era o bijuterie.

  3. Bravo lor ca venira …iaca de atunci sa inceput transformarea Timisoarei in oras de kkt
    desi era denumit mica viena
    adusara toate scursurile dupa ei si asta e rezultatul marlani si marlanii la tot coltul

  4. A fost si ziua din care nu doar ca nu s-a mai facut nimic in Timisoara, dar nici macar ce a fost nu sa intretinut – ma refer aici strict ce tine de stat. Privatii si-au facut treaba si au ridicat putin standardele vietii in Timisoara (ex Isho, Iulius).
    In rest… vai de noi… i-am avut pe Lae si acum pe Fritz… zero parcuri 🙂

  5. s-a intretinut***

  6. dadurati orasul pe masna unui swab si vil puse pe butuci in mai putin de un mandat de primar
    it-i dai seama ce faceau unguri nu?

  7. Hat daca Maria Tereza nu aducea forta de munca din ungaria sa sape canalul Bega acum centrul timisoarei ar fi fost o mare mlastina …tot ce aveti verde in oras este mostenire de la austro-ungari
    dar nu au pus ei coada la cireasa au venit Romanii si le arata ei ce si cum .podurile din Timisoara au iesit din garantie acum cativa ani …Austrieci au notificat PMT ca au iesit din garantie la mai bine de 100 de ani de la construirea lor ..
    Romasnul nu dat garantie la nimic ..hotie …vrajeala de popa de tara…curve ..hotii…si Olteni

  8. La multi ani Timisoara! Traiasca Romania!

  9. Daca Timisoara ramanea asa cum spui tu, la ora asta era sub Segedin, Debretin, Gyor etc…Daca ai umblat putin prin Ungaria si ai citi ceva despre economia lor, ai observa ca Budapesta detine peste 50% din economia Ungariei iar restul oraselor nu au fost lasate de centralismul existent acolo, sa se dezvolte. Pacat ca nu pui mana pe carte si vorbeste numai extremismul maghiar din tine.

  10. Bine zici pentru că Timișoara este lăsată să se dezvolte din plin și guvernul o și ajută din răsputeri,mai cugetă cînd scrii.

  11. Anche draghe, hai recunoaste koorva mic ca si la tine iti place mult szaorma cu de toti. Mustenire de la auto-strungari este doar niste prozste extremizde ca la tine ce abia astepti sa mananca produse copro.

  12. Ciuhandu, tu esti?

  13. Iesira ungurii de la guvernare . Strugurii sunt acrii ?

  14. @Viktor : Domeniul Science Fiction nu este aici. Incercati pe site-urile de specialitate. De asemenea, nu mai consumati substante halucinogene pentru ca dauneaza grav sanatatii. Sau continuati sa consumati daca vreti sa traiti in realitati paralele.

  15. @Viktor , ungure ,in curand hungurica va fi judet al Romaniei.

  16. Cea mai neagră zi din istoria Banatului, când a fost anexat de un stat slab și corupt! Noțiunea de unire nu e decât o gargară naționalist-populista mincinoasă.

  17. Băi, e tare. Bustul lui Virgil Economu e în Piața Petru Maior. Nu știu în ce piață e bustul lui Petru Maior. Podul e Mihai Viteazul, proximele stații RATT sunt Iosif Vulcan/Sarmizegetusa. Băi, totul e clar, avem o istorie îmbârligată.

  18. Trăiască Republica bănățeană!

  19. Corect! Sa luam ce ni se cuvine de la unguri si de la sarbi!

  20. Depinde că înțelegi prin Republica Banat.
    Timișoara nu trebuie să fie condusă de miticii ăia papagali.

  21. si….au intrat romanii si au distrus tot ! Austro-Ungaria era cea mai tare ! Temeswar prospera pe vremea aia…Temeswar intotdeauna a dus-o bine cu primari straini !

  22. Te referi la Fritz? Ca el conduce Timisoara si nu stiam ca e „mitic”. Iar Romania, cu parere de rau pentru mitici, te anunt ca nu e condusa de ei ci de urmatorii: Iohannis presedinte (etnic german, ardelean), Ciuca presedinte Senat (etnic roman, oltean), Simonis presedinte Camera Deputatilor (etnie neclara – dupa comportament romulan, banatean), Ciolacu prim-ministru (etnic roman, buzoian adica regatean), Grindeanu vicepremier (etnic roman, banatean) si lista continua…Precum observi, in pozitiile de front niciunul nu este mitic. Ba mai mult, dupa cat produc, miticii ar trebui sa fie cei mai suparati ca tin in spate economic foarte multe judete ale tarii, la fel ca noi, Timisul. In alta ordine de idei, ai mai fost prin Caras? Ca si Carasul e tot Banat si te anunt ca se bat pentru ultimele locuri cu Vaslui, mehedinti si Covasna. Daca nu crezi mai consult INS-ul. In concluzie: hai recunoaste ca esti un ungur extremist!

  23. 3-Aug-1919, zi nefasta pentru aceasta urbe.

  24. E ziua in care te-ai nascut asa-i? Tu esti spaima orasului, ala de arunca florile de pe pod si scuipa pe leagane in parcul copiilor:)

  25. Iorgovan frumoasă floare
    Banatule, colț de soare
    Eu cu tin’ mă făloșesc
    C-aici viața mi-o trăiesc
    Banatule, colț de rai
    Eu cu tin’ mă făloșesc
    C-aici viața mi-o trăiesc
    Banatule, colț de rai

    În Banat eu m-am născut
    Aici am copilărit
    Unde cântă colțul ierbii
    Și vin la izvoare cerbii
    Banatule, loc de dor
    Unde cântă colțul ierbii
    Și vin la izvoare cerbii
    Banatule, loc de dor

    La noi nimeni nu-i bătrân
    Sărbători mândre se țin
    Dumnezeu ne ocrotește
    Și pământul ne rodește
    Țara mea-i Banatul meu
    Dumnezeu ne ocrotește
    Și pământul ne rodește
    Țara mea-i Banatul meu

    Pe unde m-o dus norocul
    Am purtat cu mine focul
    Și pân’ am venit ‘napoi
    Mi-o fost gândul tot la voi
    Bănățenii mei făloși
    Și pân’ am venit ‘napoi
    Mi-o fost gândul tot la voi
    Bănățenii mei făloși

    Bogății din lumea mare
    Toate-n viață-s trecătoare
    Dar în inimă mi-i sfânt
    Al Banatului pământ
    Până mor îl port în gând
    Dar în inimă mi-i sfânt
    Al Banatului pământ
    Până mor îl port în gând

  26. felicitari Iorgovan.

  27. Las ca in 20 de ani hoardele de maimute vor distruge si marea Viena. o sa arate lafel ca mica viena. Parisu deja e mai mizerabil ca micu paris

  28. @@Gogu: tu esti exemplul perfect care confirma afirmatia mea.

  29. Zic mitici că așa îmi era mie mai ușor, dar logic că oltenii și moldovenii nu sunt mai diferiți și speciali față de Bucureșteni.
    Și Banatul și Temeswar, să zic așa era mult mai prosper de căt cum e acum.
    De exemplu: Gara făcută de Austro-Ungaria și Gară făcută de Români

  30. Ma apuca sila cu infatuatii astia care traiesc in trecut. Pana una-alta rahanul ala de austria ne-a zis nein la Schengen. Asa ca sclavetii astia de pe forum care in continuare vor sa suga ciorapi austrieci ar face bine sa dispara. Si va zice asta un banatean nu o venitura alogena maghiara de secol 19, daca asta are vreo importanta…