Noutati :

‘Primari cu care ne mandrim’, o campanie marca opiniatimisoarei.ro. Jozsef Geml, primarul de razboi al Timisoarei. A atras investitorii oferindu-le facilitati, iar la finele mandatului sau orasul a trecut sub administratie romaneasca

19 iunie, 2018 - 09:13 AM
Autor: Daniel Balteanu      
Categorie: ADMINISTRATIE
2

TIMISOARA. S-au nascut aici sau au venit din alte parti, insa si-au pus toata maiestria si priceperea in slujba Timisoarei si a locuitorilor ei si au transformat orasul de-a lungul anilor dintr-o cetate medievala
intr-o asezare moderna care a scris pagini insemnate in istoria Europei.

Opiniatimisoarei.ro continua ‘CAMPANIA ‘PRIMARI CU CARE NE MANDRIM’ si va invita sa ii cunoasteti mai bine pe cei mai reprezentativi edili care au condus capitala Banatului in cei peste 300 de ani de la eliberarea de sub dominatia otomana. Veti afla lucruri inedite despre primari cu viziune si devotament care au iubit nespus Timisoara, care au carmuit-o cu intelepciune, au inzestrat-o, au ingrijit-o si reprezentat-o cu demnitate in fata lumii.

Timp de mai multe saptamani va aratam reusitele unor primari care au condus destinele Timisoarei.

De aceasta data il aducem in fata dumneavoastra pe Jozsef Geml (1858 – 1929), cel care a condus Timisoara timp de cinci ani.

Jozsef Geml s-a nascut la Recas in luna martie a anului 1858 intr-o familie de svabi. Tanarul Jozsef termina scoala gimnaziala si liceul la Timisoara, iar intre 1877 si 1881 este student al Universitatii din Budapesta. Odata cu absolvirea, obtine si diploma de notar, dupa care se intoarce la Timisoara.

Geml vine pe acest post in primaria Timisoara inca din 1881, cand primar al orasului era Janos Torok si ramane sa lucreze pentru municipalitate si in mandatul lui Karoly Telbisz. Geml ajunge in 1896 la gradul de notar superior.

In 1914, Karoly Telbisz isi incheie mandatul record de 29 de ani, si la varsta de 56 de ani Jozsef Geml ajunge in scaunul de primar al Timisoarei. In momentul in care este instalat in functie „Timisoara are 297 strazi: 30 in cartoierul Cetate, 102 in Fabric, 54 in Iosefin, 38 in Elisabetin si 68 in Mehala. La Timisoara functioneaza sapte spitale: Spitalul Orasenesc General, Spitalul Militar, Spitalul Epidemic Orasenesc, Spitalul Minoritilor, Spitalul de Copii, Spitalul Penitenciarului, Spitalul Fratii Barmherzingen. La Timisoara functioneaza doua sanatorii: Sanatoriul Casei de Sanatate si Sanatoriul de femei Crucea Alba„, se arata in volumul „Din cronologia judetului Timis”.

Mandatul lui Geml nu avea sa fie unul usor, mai ales ca Europa incepea sa fie macinata de primul razboi mondial. Prima mare provocare pentru edil apare inca din 1914, si avea sa fie tinerea in frau a cresterii preturilor la bunurile de larg consum.

Potrivit statisticilor oficiale, preturile la 25 de articole de consum cresc pana la sfarsitul conflagratiei cu 989%. In aceeasi perioada veniturile muncitorilor se maresc cu 578%, iar ale functionarilor cu 381%. Incepand din primele zile ale lunii august, cercurile guvernamentale dispun militarizarea principalelor intreprinderi industriale din comitatul Timis„, se arata in cartea „Din cronologia judetului Timis”.

La sfarsitul lunii august a aceluiasi an, Jozsef Geml reorganizeaza si primaria. Orasul urma sa fie condus de 3 organisme: Congregatia municipala, Consiliul (senatul municipal) si Notariatul.

La doi ani de la inceputul razboiului, la inceputul lunii septembrie, la Timisoara este decretata starea de asediu. Municipalitatea vine in ajutorul armatei si a ranitilor care sunt adusi de pe front la Timisoara, iar primarul Geml sustine ideea de a transforma mai multe cladiri ale scolilor din oras in spitale.

Jozsef Geml a finalizat si unul dintre proiectele incepute in timpul administratiei Telbisz, si anume constructia podului Traian. Aceasta a fost inceputa in 1913 si a fost finalizata in 1916, insa vehiculele au circulat pe el abia din anul 1917.

Tot in mandatul sau mai este dat in folosinta si Podul de Fier cu o inaltime mult prea mare insa pentru a fi utilizat de masini, asa ca a ramas pod pietonal. Ridicarea rampelor de acces pentru autoturisme ar fi dus la ”ingroparea” caselor din zona.

Podul a fost proiectat sa fie construit prin reutilizarea pieselor metalice ale fostului pod Hunyadi, fiind alocata suma de 70.000 de coroane„, spune inginerul Árpád Jancsó.

In 2017, consilierul local Stefan Sandu spunea ca podul inaugurat pe vremea lui Geml trebuie repus in valoare si ca ar trebui sa se faca un concurs de idei pentru modernizarea acestuia, iar inaintea lui, fostul viceprimar Traian Stoia venise cu un splendid proiect de refunctionalizare, prin amenajarea de terase la care sa se tina concerte de muzica live. Deocamdata, totul a ramas insa doar la nivel de plan.

Revenind insa la Geml, ultimii doi ani ai mandatului sau sunt mai dificili si plini de proteste. Unul dintre cele mai violente are loc in 29 mai 1917.

In fata Primariei din Timisoara are loc o mare actiune protestatara. Cateva sute de barbati si femei solicita autoritatilor sa ia masuri pentru imbunatatirea aprovizionarii cu alimente. Nemultumiti de raspunsul primit, o parte a protestatarilor sparg vitrinele unor magazine din apropiere. Alertati, reprezentantii Primariei solicita interventia fortelor de ordine. Sunt operate mai multe arestari„, se arata in volumul „Din cronologia judetului Timis”.

Actiunile de protest vor continua si in 1918, cand oamenii incep sa ceara si iesirea Romaniei din razboi. In urma protestelor sunt distruse mai multe statui ale unor generali austrieci, in timp ce la una dintre demonstratii „mai multi tineri poarta in maini o spanzuratoare in care atarna o papusa reprezentandu-l pe fostul premier maghiar Tisza Istvan, considerat unul dintre vinovatii pentru declansarea razboiului”, se mentioneaza in acelasi volum.

La finalul lui octombrie, primarul Geml si reprezentantii autoritatilor locale proclama constituirea unul organism regional autonom, consemnat in unele publicatii ca o Republica a Banatului. La numai doua saptamani distanta armata sarba ocupa Timisoara in intentia de a anexa Banatul romanesc Regatului Serbiei. In 3 decembrie, edilul Geml primeste in oras primele trupe franceze ce urmeaza sa asigure ordinea pana la conferinta de pace de la Paris si sa supravegheze fortele sarbesti de ocupatie.

Ultimul an al lui Geml ca primar al Timisoarei a fost unul mult mai linistit ca cel dinainte, poate si pentru ca razboiul se incheiase, iar orasul urma sa treaca sub administratie romaneasca.

La 27 iulie 1919, ultimele subunitati militare sarbeşti au parasit teritoriul revenit statului roman. A doua zi dimineata, insotit de generalul De Tournadre si de dr. G. Craciun, dr. Aurel Cosma in calitate de prefect s‑a prezentat la Primaria orasului, care functiona in acel timp in Piata Libertatii. Cu acest prilej, el l‑a informat oficial pe primarul Geml József ca a preluat administratia judetului, interimarul orasului si l‑a somat totodata sa‑si continuie in conditii normale activitatea alaturi de toti colaboratorii„, se arata pe banatulistorievie.ro.

In 2 august primii jandarmi romani soseau la Timisoara, pentru ca o zi mai tarziu in oras sa intre primele unitati ale armatei romane conduse de colonelul Virgil Economu.

La primirea oficiala facuta in Piata Unirii au luat cuvantul protopopul ortodox al Timisoarei, Ioan Oprea, apoi primarul orasului Iosif Geml, care a salutat armata romana in numele tuturor locuitorilor orasului, indiferent de nationalitate, apoi fostul vicecomite din partea svabilor, colonelul Karl von Moller; din partea populatiei maghiare – ziaristul Albert Marton, iar in numele sarbilor protopopul Novacovici. A raspuns din partea armatei romane colonelul Virgil Economu, care a asigurat populatia, indiferent de nationalitate, de bunele intenţii ale ostasilor romani… In dupa amiaza aceleiasi zile, in jurul orei 17.00 la Timisoara a sosit cu un tren special, I. C. Bratianu, liderul Partidului National Liberal, care detinea functia de premier, insotit de Stefan Cicio-Pop, reprezentant de frunte al Partidului National Roman, ministru in Consiliul Dirigent, Mihai Popovici, colonelul Tuhari si seful sau de cabinet Alimanasteanu. Dupa trecerea in revista a garzii de onoare, inaltul oaspete a fost salutat de dr. Aurel Cosma care i-a prezentat principalele personalitati ale orasului. Seful guvernului roman a multumit pentru primirea facuta si s-a îndreptat spre Primaria orasului, unde a fost asteptat de primarul Geml Jozsef si colaboratorii sai, asigurandu-l pe oaspete ca toti locuitorii, indiferent de nationalitate, vor fi intotdeauna loiali statului roman„, se arata pe primariatm.ro.

In prima zi a lunii septembrie, Geml paraseste primaria orasului, locul sau fiind luat de Stan Vidrighin.

In mandatul sau de cinci ani, primarul Geml a incercat sa dezvolte Timisoara, pe cat posibil pe vreme de razboi. Pentru a atrage investitori in oras a si oferit unele facilitati.

Pentru incurajarea dezvoltarii economice a orasului, Primaria Timisoara oferea diverse facilitati: 30% scutire din impozitul comunal pentru fabrici, ceda in mod gratuit terenul necesar construirii fabricilor, livra caramida necesara construcţiei din fabrica proprie, furniza gratuit curentul, din uzina electrica proprie„, scrie primariatm.ro

In timpul sau Timisoara a ajuns la 11 kilometri de linii de tramvai si 38 de vagoane, 200 de posturi telefonice si 26 de hectare de parcuri.

Dupa plecarea de la primaria Timisoara, Geml s-a apucat de scris si a creat o lucrare foarte interesanta denumita „Vechea Timisoara in ultima ultima jumatate de secol„, o carte impartita in 29 de capitole in care autorul prezenta Timisoara vremii lui, mai bine zis perioada cuprinsa intre 1870 si 1920. Volumul a aparut prima data in 1927, si a fost editat in 100 de exemplare. Creatia lui Geml a fost reeditata in 2017, are 470 de pagini si, spre deosebire de original, are si foarte multe ilustratii.

Jozsef Geml se stinge din viata la 3 aprilie 1929, si este inmormantat in cimitirul din cartierul Freidorf.

Campania opiniatimisoarei.roPrimari cu care ne mandrimcontinua saptamana viitoare cand va vom prezenta istoria unui alt edil marcant, ce a slujit cu credinta si devotament Timisoara.

CITESTE SI: ‘Primari cu care ne mandrim’, o campanie marca opiniatimisoarei.ro. Peter Solderer, primul primar ‘de cursa lunga’ pe care l-a avut Timisoara. A ordonat constructia Primariei Vechi si a inceput amenajarea canalului Bega 

CITESTE SI: ‘Primari cu care ne mandrim’, o campanie marca opiniatimisoarei.ro. Johann Nepomuk Preyer, scriitorul cu cel mai greu mandat de primar din Timisoara secolului al XIX-lea 

CITESTE SI: ‘Primari cu care ne mandrim’, o campanie marca opiniatimisoarei.ro. Kuttel Karoly, edilul care a introdus tramvaiul la Timisoara. Si-a pus chiar si averea la bataie pentru a lasa orasului o cladire simbol 

CITESTE SI: ‘Primari cu care ne mandrim’, o campanie marca opiniatimisoarei.ro. Carol Telbisz, edilul care a modernizat cu adevarat in forta Timisoara. Ce ne-a lasat mostenire 

CITESTE SI: ‘Primari cu care ne mandrim’, o campanie marca opiniatimisoarei.ro. Josef Klapka, primarul care a infiintat prima biblioteca publica la Timisoara si si-a pus averea la bataie pentru binele orasului 

CITESTE SI: ‘Primari cu care ne mandrim’, o campanie marca opiniatimisoarei.ro. Torok Janos , primarul care a aratat unui continent ca lumina vine de la Timisoara 

sursa foto: de.wikipedia.org, hu.wikipedia.org, banatulistorievie.ro, bcut.ro, adevarul.ro



Informatiile publicate de opiniatimisoarei.ro pot fi preluate de alte publicatii online doar in limita a 500 de caractere si cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la aceasta regula constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratata ca atare.

Rating

  • 2comentarii

recomanda prietenilor

Pareri

  1. In 1918 nu era posibil sa fie demonstratii pentru ierirea Romaniei din razboi, pentru ca pur si simplu Timisoara nu apartinea Romaniei (a fost anexata in 1919).

    • Foarte bună observația, șmecheria cu falsificarea istoriei era sa treacă neobservată – mie mi-a scăpat. Cert e că mulți fii bănățeni au pierit ca mai apoi Banatul sa fie dat pe tavă drept răsplată învingătorilor. Trist e ca un articol despre un primar excelent e înconjurat de multe altele despre tâlharul de Teleorman și criminalii din Darova, altădată Darowa.