Frăția USR – PSD la Timișoara. Primăria și Consiliul Județean și-au împărțit zonele de transport public. CJT se retrage de la Giroc în favoarea STPT
TIMIȘOARA. Ca frații s-au înțeles Dominic Fritz (USR), primarul al Timișoarei, și Alfred Simonis (PSD), președintele Consiliului Județean Timiș, semn că neînțelegerile dintre cele două partide sunt doar la București, nu și la nivel local.
Este vorba despre transportul în comun, în zona metropolitană și în județ.
Dacă inițial între cei doi a izbucnit un mic scandal, după ce Primăria comunei Giroc a ales oferta CJ Timiș, în defavoarea ofertei Primăriei Timișoara, pentru transportul public, iată că acum cele două părți au căzut la pace.
După ce Consiliul Județean, printr-o firmă nou înființată, a asigurat transportul public la Giroc, reprezentanții Poliției Locale Timișoara au amendat pe bandă rulantă șoferii CJT care opreau în stațiile STPT.
În replică, președintele CJ Timiș, Alfred Simonis a anunțat că va face un regulament pentru drumurile județene și va amenda șoferii STPT care vor folosi aceste drumuri fără avize, având în vedere că STPT asigură transportul în comun în Dumbrăvița și Moșnița Nouă chiar pe drumuri județene.
Între timp, CJ Timiș și Primăria Timișoara au căzut la pace, dar CJ Timiș a adoptat totuși, în plenul de miercuri un proiect de hotărâre în care reglementează folosirea stațiilor de transport în comun de pe drumurile județene. Proiectul spune clar că se vor aplica amenzi pentru cei care opresc în aceste stații și nu au avize.
”În principiu orice stație aflată pe drum județean se supune acestui regulament, pentru că transportatorii știu care e drumul județen, care e dumul național, care e drumul european. Prin urmare, tot ce înseamnă drum județean, unde există intravilan, extravilan, nici măcar nu-i important, o stație care îi deservește transportul în comun, se aplică acest regulament. Eu cred că e o chestiune de bun simț să avem transportatori care respectă niște regulamente, niște trasee, să știm de existența acestora, să putem programa eventual accesul în stații nu concomitent, ci să existe o distanță între aceste autobuze, microbuze, în funcție de transportator”, a explicat președintele CJ Timiș, Alfred Simonis.
Liderul CJ Timiș a explicat de unde a pornit această nevoie de reglementare pe drumurile județene și a anunțat că este vorba despre o intelegere cu Primăria Timișoara.
”Dacă vreți, vă pot să povesti de unde a plecat această dorința noastră de a avea o reglementare pe drumurile județene. În momentul în care localitatea Giroc a renunțat la societatea, mă rog, la a face transportul în comun din Giroc către Timișoara și înapoi cu societatea Giroceana, a existat o competiție între ADI-ul județului Timiș și SMTT, dacă nu mă înșel, adică Societatea Municipiului Timişoara, pentru a prelua locuitorii comunei în Giroc și a-i transporta. Oferta inițială pe care ADI-ul, CJT a făcut-o, a fost mai bună pentru cei de la Giroc. Moment în care primăria a încercat să reacționeze amendând transportatorul desemnat de către CJT în stațiile municipiului Timișoaara.
Deși, repet, suntem un serviciu public, un ADI care înseamnă Consiliul Județean. E o chestiune pe care n-am înțeles-o. Am identificat și noi aceeași soluție pe drumurile județene, în sensul în care e bine să fie reglementate și drumurile, așa cum sunt reglementate și drumurile din interiorul municipiului Timișoara. Asta a fost atunci, chiar am spus într-o ședință de Consiliu Județean că, dacă vreți să ne amendăm unii pe alții, putem să o facem. (…) Între timp, lucrurile au evoluat, avem un protocol pe care l-am propus Primăriei municipiul Timișioara de colaborare”, a declarat Simonis.
Simonis a explicat și cum s-a făcut împărțeala.
”Vă și spun ce înseamnă acest acord pe care încercăm să-l semnăm împreună cu Primăria Timișoara. ADI-ul județului Timiș probabil se va retrage din localitatea Giroc.
Inelul 1 al municipiului Timisoara va fi deservit exclusiv de către SMTT. Și acolo unde în inelul 2 deja există transportul în comun asigurat de SMTT, Consiliul Județean nu va interveni să facă competiție cu SMTT. Este un pas în lateral sau înapoi pe care îl facem, pentru că din punctul meu de vedere e mai puțin important cine face transportul în comun. Important e să se facă și să fie de calitate. Dacă SMTT-ul are această capacitate ca în perioada următoare să gestioneze Timișoara, Inelul 1 și parte a Inelului 2, urmând ca celelalte zone, care sunt mai puțin profitabile, să fie deservite de către Consiliul Județean, suntem dispuși să facem și asta”, a declarat liderul CJ Timiș.
Alfred Simonis a adăugat că nu poate fi de acord cu subvenția pe care o plătește Primăria Timișoara an de an, pentru transportul locuitorilor din alte localități în interiorul Timișoarei.
”Există o chestiune pe care eu nu o agreez. Municipiul Timișoara prin SMTT decontează transportul locuitorilor din afara Timișoirei de la granița de la intrare în Timișoara până oriunde în Timiçoara. Cu alte cuvinte, dacă Trans Timiș preia un locuitor al Comunei Giroc și îl duce până în centrul orașului, percepe tarif pe toți cei 6-7-8 km câți sunt din Giroc până-n centrul oraşului. SMTT-ul percepe tarif strict pe distanța de la preluarea din localitatea Giroc până la limita cu Timișoara, urmând ca din interiorul Timișoarei să fie decontat de către Primăria Municipiului Timișoaara din banii timișorenilor. E o chestiune pe care eu nu o agreez. Cred că fiecare localitate trebuie să-și asigure împreună cu județul Timiș transportul în comun de la locația de unde sunt preluați până unde sunt duși în oraș.
Primăria Timișoara își permite această subvenție de sute de milioane probabil la nivelul unui an de zile. Noi nu intrăm în competiție cu asta. Nu cred că este cel mai bun lucru pe care îl putem face cu banii județului Timiș, subvenția nesfârșită. Prin urmare, ne retragem”, a spus Simonis.
Zoltan Nemeth, liderul consilierilor USR a prezentat unele posibile probleme de ordin legislativ ale noului regulament pentru folosirea stațiilor de transport în comun de pe drumurile județene, însă Alfred Simonis a explicat că acest regulament a fost făcut ”în oglindă” cu cel al Primăriei Timișoara pentru stațiile de transport în comun din oraș.
În final, proiectul a fost adoptat cu 25 de voturi pentru și 6 abțineri.
***
Mai multe găsiți pe pagina noastră de Facebook opiniatimisoarei.ro!
Dacă ați fost martorii unui eveniment sau ai unei situații neobișnuite care ar putea deveni subiect de știre, contactați-ne la [email protected], pe FB sau pe contul nostru de Instagram!
Parerea ta
-
ACEEASI CATEGORIE
Pareri
Execuția bugetară pe primele patru luni ale anului 2026 ne arată, în mod cât se poate de clar, cam ce crede guvernul Bolojan că înseamnă „reformă” sau „consolidare fiscală”: a crescut nivelul taxelor (TVA , Impozit pe dividende, impozite pe proprietate), a redus cheltuielile de capital la jumătate (investiții, modernizări, întreținere, noi echipamente sau programe software), a înghețat pensiile și a crescut normele profesorilor.
Cine pierde în România pe primele patru luni din 2026:
– cei aproape 400 000 de profesori , ale căror venituri s-au redus cu aproape 2 miliarde de lei
– firmele, cu un profit real în scădere (impozit pe profit în creștere cu 1,5% la o inflație de 10%)
– cei aproape 5 milioane de pensionari, care au pensiile înghețate, la o inflație cumulată de 16% (ultimii doi ani)
– infrastructura publică ( o reducere la jumătate a cheltuielilor de capital)
– proprietarii de locuințe, care plătesc un impozit mărit cu 70%.
Cine câștigă ceva în plus din bugetul pe ianuarie-aprilie 2026:
– băncile care au împrumutat România, care au încasat 3,2 miliarde de lei în plus
– șefii din instituțiile statului și firmele de partid , care au încasat 1,6 miliarde de lei în plus (în care intră și contractul de lobby pentru președinte în SUA)
Atât !
Cifrele mari sunt următoarele:
-veniturile statului au crescut cu 24 de miliarde de lei , adică cu 12% față de anul trecut, de la 200 la 224 de miliarde de lei;
-cheltuielile statului au scăzut cu 8 miliarde de lei, adică cu 0,4% față de anul trecut pe primele patru luni, de la 256 la 248 de miliarde de lei;
-deficitul bugetar s-a redus de la 56 la 24 de miliarde de lei, adică a scăzut cu 32 de miliarde de lei;
-totul la o rată a inflației de peste 10% !
Guvernul Bolojan se laudă pe la toate televiziunile că a făcut reformă și a redus deficitul bugetar. ei bine, hai să vedem ce a făcut, de fapt.
De unde vine creșterea de venituri:
– 4,5 miliarde de lei în plus din impozitul pe venit ( efectul creșterii impozitului pe dividende plus inflația)
-2,2 miliarde de lei în plus din impozitul pe proprietate (care a crescu cu 70%)
– 9,3 miliarde de lei în plus din încasările pe TVA (creșterea cotelor de TVA plus inflația)
– 6 miliarde de lei în plus din contribuțiile pe asigurări (a crescut salariul minim, plus CASS pentru mame, veterani și foști deținuți politici plus inflația)
– 4 miliarde de lei în plus din încasările din PNRR
– au scăzut , în schimb, sumele din venituri nefiscale (-1,8 miliarde de lei) și încasările de la UE din fondurile pentru 2021-2027 (-800 de milioane de lei).
De unde vine scăderea de cheltuieli:
– a scăzut cu 1,9 miliarde de lei cheltuiala cu salariile bugetarilor (au înghețat salariile și a crescut norma în învățământ)
– a scăzut cu 1,4 miliarde de lei cheltuiala cu pensiile (au fost înghețate pensiile și a scăzut numărul de pensionari)
– au scăzut cu 9 miliarde de lei cheltuielile de capital (adică investițiile plus echipamente )
– au crescut , în schimb, cheltuielile cu dobânzile (+ 3,3 miliarde de lei), cele cu bunurile și serviciile (+1,6 miliarde de lei, adică cumpărăturile de zi cu zi ale statului)
– au mai crescut și cheltuielile pentru PNRR cu 4,2 miliarde de lei, dar au scăzut cele din împrumuturile din PNRR (- 1,4 miliarde de lei), cele din fondurile UE 2021-2027 (-1,2 miliarde de lei).
Concluzii:
1. efectul PNRR asupra bugetului este zero: plus 4 miliarde la venituri, plus 4,2 miliarde la cheltuieli
2. plusul de la venituri vine din creșterea taxelor de către guvern și din inflație (au crescut prețurile, au crescut și TVA-ul aferent)
3. minusul de la cheltuieli vine din reducerea investițiilor (90%) și din înghețarea pensiilor și a salariilor (10%).
4. Avem o execuție bugetară care ne indică clar „reforma Bolojan”: stoparea investițiilor, sugrumarea nivelului de trai, pedepsirea pensionarilor, profesorilor, proprietarilor de locuințe și a antreprenorilor, umplerea buzunarelor băncilor care împrumută statul și a șefilor care cumpără orice, de la hârtie la benzină!
PSD +USR= love. Mai ales între baronii locali și trotinetistii internaționali
“Anvelopa salariilor demnitarilor este foarte scazuta raportat la marile familii ocupationale.”
Zic sa mai crestem niste taxe si niste impozite, sa mai taiem de la bolnavi, de la copii, de la pensionari, sa mai marim TVA-ul, ca sa aiba Sobolojaf o “anvelopa salariala” mai mare pentru demnitari, chiar merita!