Dan Negru: Prietenul meu Gabriel…Notele de la Bacalaureat, veritabile bombe de presa!

As cere tuturor persoanelor publice din Romania, de la vedete de tabloid la politicieni, sa dea din nou bacalaureatul. Notele ar fi veritabile bombe de presa.

N-am intrat din primul an la facultate asa ca, imediat dupa bacalaureat m-am angajat la o librarie in Timisoara si anul meu de vanzator de carti a fost cel in care citeam la foc automat…Am facut si contrabanda cu carti si mi-l amintesc si azi pe Gabriel Garcia Marquez cu al sau Veac de Singuratate pe care-l dadeam la schimb cu discuri de vinil aduse din Jugoslavia…

Cartile veneau la pachet , “Legendele Olimpului” se vindea la pachet cu “Tratat de legumicultura” sau Dostoievski impreuna cu “Discursul plenar de la al 12-lea congres”. L-am descoperit pe Marquez atunci, in anul meu de librar, de vanzator de carti …”Un veac de singuratate” m-a plictisit la inceput, tin minte ca tocmai terminasem Balzac si ma gandeam ca ceva mai plictisitor nu poate exista…

Dupa primele pagini Macondo m-a cucerit si citeam la serviciu aventurile familiei Buendia cum se citeste azi Can-Can-ul… Matur fiind m-as razboi cu Garcia Marquez, nu-i inteleg unele simpatii insa, in egala masura, ii retin in minte fraze intregi care m-au fascinat…Zilele trecute media din intreaga lume anunta ca Marquez , la cei 85 de ani, a incetat sa mai scrie din cauza suferintei de dementa in forma avansata… Mie, Gabriel Garcia Marquez mi-a insotit multe zile din viata…Culmea, am fost de partea fratilor criminali (imi scapa numele acum…) cand l-au omorat pe Nasar in “Cronica unei morti anuntate” dupa cum l-am dispretuit pe Florentino pentru fidelitatea obsesiva si exagerata din “Dragoste in vremea holerei”…

Zilele trecute, in timp ce o stire la televizor anunta boala lui Marquez, am incercat sa leg un dialog cu un apreciat coleg de breasla despre cartile columbianului…N-am reusit, nu-i citise nicio carte…
Am incercat sa-l recitesc pe Balzac dar n-am mai avut puterea pe care am avut-o atunci, in anul meu de librar…”Nu ma intristez ca s-a terminat ci ma bucur ca s-a intamplat‘, vorba prietenului meu, Gabriel…