Noutati :

100 de ani de Banat in Romania. Povestea zilei de 3 August, devenita Ziua Timisoarei

1 august, 2019 - 11:20 AM
Autor: Daniel Balteanu      
Categorie: SOCIAL
6

TIMISOARA. Istoria Banatului e marcata de repere importante care au schimbat granite, destine, inceputuri, civilizatie. Insa unul dintre cele mai insemnate il reprezinta ziua de 3 August 1919, atunci cand in Timisoara se instaura administratia romaneasca, iar Banatul se unea cu Romania. In 1999, Consiliul Local consfintea ca aceasta data sa devina oficial Ziua Timisoarei.

In urma cu exact un secol, tocmai se incheiau doi ani teribili, de cand Regatul Romaniei intrase in Primul Razboi Mondial alaturi de fortele Antantei, si cu toate ca Puterile Centrale erau aproape invinse, conflagratia nu se incheiase pe deplin in cancelariile Europei. Intre timp, la 1 Decembrie 1918, la Alba Iulia, Transilvania se unise cu Regatul si lua nastere Romania Mare, care avea sa fie recunoscuta mai apoi in urma tratatelor de pace.

Cu doar cateva saptamani inainte, in 15 noiembrie, militarii sarbi intrau in Timisoara, urmati de trupe franceze, conduse de generalul Gambetta, care aveau rolul de a asigura pacea in zona, dupa ce prabusirea Imperiuui Austro-Ungar a fost un motiv intemeiat pentru Regatul sarbo-croato-sloven sa revendice intreg Banatul.

Administratia sarba prelua controlul provinciei, si avea sa ramana aproape 8 luni de zile.

Au urmat negocieri dure intre romani si sarbi pentru Banatul istoric, arbitrate de americani, francezi şi britanici. Intr-un final, Comisia Teritoriala accepta propunerea ca linia de demarcatie sa porneasca de la gurile Muresului si in linie diagonala sa ajunga la Dunare langa Bazias. In cadrul Conferintei de Pace de la Paris, in 22 iunie 1919, Consiliul Suprem decide divizarea Banatului.

La jumatatea lunii iulie, la Timisoara ajung mandatarii Consiliului Dirigent al Romanilor de la Sbiu, care trebuia sa convina cu trupele sarbe si franceze asupra unui calendar al retragerii acestora din Banat. Trupele sarbe si incep sa se retraga, iar la 27 iulie ultimele subunitati parasesc Timisoara.

A doua zi dimineata, insotit de generalul De Tournadre şi de dr. G. Craciun, dr. Aurel Cosma in calitate de prefect s‑a prezentat la Primaria orasului, care functiona in acel timp in Piata Libertatii. Cu acest prilej, el l‑a informat oficial pe primarul Geml József ca a preluat administratia judetului, interimarul orasului si l‑a somat totodata sa‑si continuie in conditii normale activitatea alaturi de toti colaboratorii. Membrii delegatiei s‑au deplasat apoi intr‑un elegant automobil pavoazat cu drapelele Frantei si Romaniei la sediul Prefecturii, in Piata Unirii. Aici, ei au constatat ca prefectul ing. Martin Filipon, instalat de catre sarbi la 20 februarie 1919, parasise pe furis localitatea. In aceasta situatie, a fost luata legatura cu loctiitorul acestuia, „alispanul” Ferenczy Sándor. Ca si primarului, si lui i s‑a adus la cunostinta ca incepand cu acea zi, in judet functioneaza o noua administratie romaneasca. In sfarsit, delegatia a poposit la sediul politiei orasenesti. Aici s‑a dispus inlocuirea comandantului M. Jivanovici cu Eusebiu Stoica, locotenent in armata romana„, scrie banatulistorievie.ro.

In data de 3 August, militarii romani, condusi de colonelul Virgil Economu, intrau in Timisoara, fiind primiti de prefectul Aurel Cosma, primarul Iozsef Geml si alte oficialitati ale orasului.

Duminica, in 3 august 1919, trupele romane, sub comanda colonelului Economu intra in Timisoara, in urale nesfarsite ale populatiei entuziasmate. Intrearea se face la 8.30 dimineata pe strada Recasului. La vama orasului, trupele sunt intampinate de o multime imensa, imbracata in haine de sarbatoare, in frunte cu prefectul Dr. Aurel Cosma, care emotionat de maretia evenimentului binecuvanteaza pe cei care vin pentru a restabili dreptatea istorica. Multimea, insotita de crainicii unei ere noua, ajunge in Piata Unirii, unde protopopul ortodox roman Ion Oprea saluta pe eliberatori si-i asigura de netarmurita dragoste frateasca. Banatul e pe vecie unit cu Romania. In numele orasului vorbeste primarul I. Geml, in numele judetului subprefectul, in numele sarbilor protopopul Novacovici, in numele svabilor colonelul Moller, iar al ungurilor avocatul Marton. Pentru a pecetlui maretoia actului unirii Banatului, inca in aceasta zi istorica, sosesc la Timisoara, venind dispre Arad I. Bratianu, prim-ministru, si Stefan Cicio Pop, ministru in consiliul dirigent„, se arata in volumul „Timisoara, monografie istorica”, scris de Nicolae Iliesiu.

Povestea unirii Banatului cu Romania nu avea sa se incheie insa aici. Dupa semnarea tratatelor de pace de dupa razboi, Banatul a fost impartit in 3 parti, dintre care doua au revenit Romaniei, iar una Regatulul Sarbilor si Croatilor. La o saptamana de la instaurarea administratiei romanesti in Banat, la Timisoara are loc o mare adunare populara, pe modelul celei din urma cu 8 luni de la Alba Iulia. 40.000 de oameni s-au adunat la Timisoara, iar in urma acestui eveniment a fost adoptata o Rezolutie cu mai multe puncte.

1. Declaram unirea pe vecie a intregului Banat cu Statul roman sub sceptrul dinastiei romane.
2. Juram credinta si supunere M.S. Regelui Ferdinand I, domnitorul tuturor romanilor.
3. Aducem omagiile noastre glorioasei armate romane pentru mareata opera si jertfa depusa pe altarul dezrobirii noastre de sub jugul de o mie de ani, pentru invingerea bolsevismului maghiar si pentru intrarea triumfala in capitala Ungariei.
4. Luam cu multumirea la cunostinta hotararile Suveranului nostru si a sfetnicilor sai de a impune tuturor respectarea drepturilor istorice, teritoriale si suverane ale statului si neamului romanesc.
5. Pretindem respectarea tratatului din 4 august 1916, încheiat de catre Regatul roman cu marile puteri aliate, pretindem intreaga provincie „Banatul” cu hotarele sale naturale Dunarea, Tisa si Muresul, din punct de vedere istoric, etnografic si economic, protestam prin urmare contra oricarei incercari de schimbare arbitrara a hotarelor Romaniei Mari.
6. Protestam contra oricarei incercari de a stirbi, sub orice pretext, suveranitatea neamului si statului romanesc, contra oricarui amestec în chestiunile interne ale statului roman„, scrie timpul.md.

Serbarile Timisoarei, la Centenarul Unirii cu Romania

La 100 de ani de la evenimentul istoric din Piata Unirii, municipalitatea a pregatit un program amplu care sa marcheze ziua de 3 August, cu spectacole care vor avea loc in toata zona centrala, inclusiv in Piata Unirii. De aceasta data, timisorenii vor avea parte de 3 zile de petrecere.

1 august
Piața Libertății:
-Ora 17- Deschiderea târgului național de meșteșugari de la Timișoara (1-4 august) și a workshop-ului de caricatură Ștefan Popa Popas
-Ora 18 ,,Fata babei și fata moșneagului’’- Poveste populară – Compania Phantasia
Piața Victoriei-ora 19-,,100 de ani de folclor în Timișoara”- Spectacol folcloric susținut de către Ansamblul Timișul și soliștii Carmen Popovici Dumbravă, Dumitru Teleagă, Dana Gruescu, Ion Dragomir, Doriana Talpeș, Anda Sabados. În recital: Vladuta Lupău, acompaniată de un grup instrumental condus de Armin Nicoară.

2 august
Piața Victoriei
– ora 19-,,Timișoara cânta la 100 de ani” -Timișoara Stage Groove Experience și soliștii Simion Caragia, Maria Avramescu, Maria Hojda, Jennifer Poaty Souami, Izabella Toth și Voicu Dumitraș, Pro Musica, Cargo, Phoenix

3 August- Ziua Timișoarei
Ora 8, 30 – Piața Petru Maior – Depunere de coroane la monumentul comemorativ consacrat colonelului Virgil Economu.
Ora 9,45 – Ceremonial militar- religios şi reconstituirea momentului istoric de la 3 august 1919 – intrarea trupelor române conduse de colonelul Virgil Economu și instalarea administrației românești: prezentarea onorului şi salutarea drapelului de luptă, intonarea imnului național al României
Ora 10- Reconstituirea momentului istoric de la 3 august 1919, intrarea se va face de pe strada situată în dreapta Domului Româno-Catolic: Fanfara Pro Amicitia, Trupele de jandarmi – în ținute 1919 (întrucât acestea au intrat în Timișoara în 2 august 1919), Colonelul Economu – călare, un stegar cu drapelul tricolor, urmat de drapelul regimentului, trupele armatei române 1919, surorile medicale, trupele de pompieri 1919
Ora 10,15- Oficierea serviciului religios, alocuțiuni- Primar, Președinte CJT, Prefect
Ora 10,30- 10,35 Defilarea detașamentului de onoare. Armata va părăși dispozitivul prin strada Augustin Pacha -Fanfara Pro Amiciţia, urmată de colonelul Economu și de trupele în ținute 1919 ( armata, jandarmi, pompieri) vor străbate Piața Unirii, Mărășești, Piața Victoriei.
Ora 11,40 Parcul Central-depunere de coroane
Ora 12- bd. Republicii – defilare
Ora 13- Sala de Consiliu a Primăriei Municipiului Timişoara – şedinţă festivă a Consiliului Local al Municipiului Timişoara, în cadrul căreia vor fi decernate titluri de Cetăţean de Onoare al Timişoarei:
– ora 13,15 doamnei Adriana Babeţi-profesor universitar doctor, prozator, critic literar, romancier şi eseist român contemporan
-ora 13,30 doamnei Doina Ioana Popa-secretar literar, fondator al Fundaţiei Culturale “Artmedia”
-ora 13,45 domnului Toma Frenţescu- maestru coregraf de talie internaţională, coordonator al ansamblului folcloric “Timişul”
-ora 13,55 domnului Szakáts Béla-profesor, sculptor apreciat în ţară şi peste hotare.
Ora 19 – Piața Victoriei – Concert Phaser, Alina Eremia, Vunk și Loredana
Ora 21 Piața Unirii – Concert Filarmonica Banatul
Ora 22.55 Piața Victoriei-Foc de artificii

4 august 2019

Piața Victoriei- ora 19- Festivalul Blues pentru Timișoara – Bega Blues Band, Andreea Vlas, Nicu Patoi & Platonic, Ceața Blue, Ana Maria Galea Band, Loup Garou.

Sursa foto: historice.ro, justitiarul.ro



Informatiile publicate de opiniatimisoarei.ro pot fi preluate de alte publicatii online doar in limita a 500 de caractere si cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la aceasta regula constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratata ca atare.

Rating

  • 6comentarii

recomanda prietenilor

loading...

Pareri

  1. zi de doliu pentru banateni, numai probleme am avut dupa unire cu miticii de la bucuresti

  2. Just !

  3. Batranii povesteau ca cele cateva luni de administratie sarbeasca au fost cele mai crunte din istoria locului, in special romani, acestia fiind persecutati de armata sarba. Trupele sarbesti au intrat in Banat incepand cu 9 noiembrie 1918 si au ajuns la Timisoara in 15 noiembrie. Unirea cu Romania s-a facut datorita participarii Romaniei in Primul Razboi Mondial de partea Puterilor Centrale, impotriva Germaniei si Austro-Ungariei, decizie luata de Ferdinand I, desi facea parte din dinastia Hohentzollern. O importanta contributie a avut-o Regina Maria (nascuta Maria de Edinburgh, in Anglia, din familia regala), care a facut un important lobby la Paris, acolo unde s-a decis soarta Europei. Dupa razboi s-a proclamat Republica Bănăţeană la 31 octombrie 1918, regiune autonoma in cadrul Ungariei cu intentia clara de a deveni stat independent mai tarziu. Interesant ca Ungaria s-a declarat stat independent de fostul imperiu pe 16 noiembrie, doua saptamani dupa proclamarea Republicii Bănăţeane. Imediat s-au organizat doua mari „adunari populare” (mineriadele nu sunt o inventie noua), ambele in afara Banatului, una la Novi Sad in 25 noiembrie 1918 unde „s-a hotarat” ca Banatul sa apartina de Serbia (sarbii reprezentand 17,97% din populatie) si o alta adunare la Alba Iulia pe 1 decembrie 1918, unde „s-a hotarat” alipirea la Romania (romanii reprezentand 37,42% din populatie). Participarea delegatilor romani la Alba iulia s-a facut in secret, autoritatile militare sarbe facand tot posibilul sa impiedice acest lucru. Alungarea de catre francezi a trupelor sarbesti s-a facut treptat pe parcursul a 8 luni. Apoi Banatul s-a spart in 3, hotarare luata la Paris, fara a se tine cont de dorintele locuitorilor. Si uite-asa am ajuns cum am ajuns.

    • Citesc si eu cu interes diverse pe internet, mai ales chestiuni care nu au fost si nu sunt cuprinse in lectiile si manualele scolare. Acum de exemplu am citit despre misiunea militara de interpunere in Banat si despre un general Farret al francezilor. Acel general, prin atitudinea politica si administrativa partinitoare in favoarea ungurilor a favorizat frustrari din partea tuturor (sarbi cu o prezenta militara insemnata in Banat, maghiari cu mare influenta in administratia regiunii, romani cu sentimentul ca este momentul lor istoric pentru care s-au sacrificat in razboi). Acel general Farret se pare ca nu a inteles impactul pe care l-ar putea avea o atitudine partinitoare fata de una sau alta dintre parti, incapacitatea sa a condus la tensiuni care si in zilele noastre mai „rabufnesc” pe la terase. : ) Cred ca daca Farret era mai echidistant fata de cele trei fractiuni grele (pe nemti nu-i bag in ecuatie) nu s-ar fi ajuns ca romanii sa considere si in 1919 ca ei „cuceresc” Banatul. : ) Cred ca ei si acum considera Banatul ca un teritoriu „cucerit” si nu „redobandit”. : ) Normal ca banatenii se simt ciudat cand vad ca sunt catalogati ca romani de mana a doua. : ) Ultimul exemplu este consiliera din republica Moldova infipta prin prefectura Timis (in anul 2019 !!!). : ) Cum dreaq sa nu simti ca esti „ocupat” … : )

  4. Odata vechea dinastie inlaturata rezolutia nu devine caduca? Nu stiu sa fi jurat cineva, in afara de urmasii politrucilor alogeni adusi de 100 de ani, credinta fata de dinastia de Teleorman. Unii dintre ei s-au distins scotand tancurile in Banat si impuscand populatia, unire taica! Normal ca te bucuri si ovationezi trupe bine inarmate, cu glontul pe teava. A tot ovationat lumea romani, rusi, turci, austrieci, care cum au cucerit regiunea, cu arma sau la masa verde.
    In mod ironic acum cateva saptamani a fost comemorata pacea de la Passarovitz, ale carei efecte, pe plan local, au fost anulate de anexarea Banatului la Regatul Romaniei. Prima a luat Banatul si Oltenia de la turci si le-a dat austriecilor. Oltenii s-au ofuscat ca pe ei nu ii guvernau de fapt turcii (aveau dreptate, si istoria a dovedit ca sunt neguvernabili) si au expulzat administratia imperiala, ratand istoric sansa la civilizatie. Ulterior, in urma anexarii, au luat si Banatul, si de atunci il tot colonizeaza.

  5. De ce nu apar toate astea în manualele de istorie???