Noutati :

Interviu cu Ioan Toma, cercetator si inginer sef la Statiunea de Cercetare si Dezvoltare Agricola Lovrin: ‘Semintele de calitate pot aduce sporuri de productie insemnate”

18 septembrie, 2014 - 10:46 AM
Autor: Dana Constantin      
Categorie: ECONOMIC
0

Activitatea si rezultatele obtinute la Statiunea de Cercetare si Dezvoltare Agricola Lovrin sunt bine cunoscute atat in tara, cat si in strainatate. Aici se desfasoara cercetari compexe la principalele plante de cultura, pentru obtinerea unor soiuri si hibrizi de calitate superioara, elaborarea unor tehnologii pentru obtinerea de productii mari si stabile, se cauta solutii pentru combaterea daunatorilor, bolilor si buruienilor cu un consum redus de substante chimice si se produc seminte de cereale si de plante tehnice de foarte buna calitate.

Cat de important este pentru agricultori sa foloseasca cele mai potrivite seminte?

Alegerea soiului sau hibridului este extrem de importanta. Prin valoarea acestuia se pot aduce sporuri de productie, care pot varia de la cateva procente pana la 10…20 de procente, fara alta investitie financiara suplimentara, doar prin alegerea corecta a soiului respectiv. Aceasta alegere nu costa nimic in plus, trebuie doar sa fii bine informat si sa alegi soiul potrivit pentru locul potrivit.

Anul 2014 a fost un an cu probleme in agricultura, mai ales la grau….

A fost, intr-adevar, un an deosebit din punct de vedere climatic, atat pentru cultura graului, cat si pentru celelalte culturi. La grau, inca din perioada de semanat, de iernare, am avut parte de temperaturi foarte ridicate, cu 3 sau 4 grade peste media temperaturilor obisnuite de iarna si chiar a inceputului primaverii. Au alternat apoi perioadele de seceta cu cele in care, intr-un timp foarte scurt, au cazut cantitati extrem de mari de precipitatii. Din aceasta cauza s-a produs o dezvoltare luxurianta a culturilor de cereale paioase inca din timpul iernii si mai ales la inceputul primaverii, ceea ce a dus la instalarea unui numar foarte mare de boli, aproape nemaintalnit in ceilalti an. Au fost cazuri in care anumite tipuri de rugini nu au mai aparut in vestul tarii poate de zeci de ani. Aproape ca materialele biologice din soiurile romanesti nu mai erau selectate pentru anumite tipuri de rugini, pentru ca acestea nu si-au mai facut simtita prezenta, dupa cum spuneam, de foarte mult timp. Fiind un an neobisnuit, acum au aparut din plin si s-au putut observa soiuri care au fost atacate, in functie de sensibilitate, de aproape 100%. In multe cazuri foliajul era galbui, maroniu, distrus aproape total.

In acest context se dovedeste, inca o data cat de importanta este alegerea soiului

Un soi se caracterizeaza prin capacitatea de productie si rezistenta specifica la boli si daunatori. Are insusiri genetice care-i dau o rezistenta specifica la anumite boli. Prin tratamentele aplicate preventiv si la timpul corect se pot combate o mare parte din acesti agenti patogeni, dar in 2014 tratamentele facute au fost de multe ori cu rezultate nesatisfacatoare, chiar daca au fost repetate cu costuri sporite. Odata instalat patogenul, boala, pe foliaj, nu se mai poate elimina atacul, doar incetini, iar capacitatea plantei este mult diminuata. In plus, odata instalata boala ajunge si pe spic, iar asta poate duce la compromiterea in totalitate a productiei, ca sa nu mai vorbim de calitatea ei …

Despre semintele de la Lovrin se stie ca sunt bine adaptate conditiilor din zona si din tara noastra.  Cata munca sta in spatele acestei performante?

Aceste seminte au fost  create dupa o munca de ani de zile. Au fost testate timp indelungat, se cunosc suficient de bine calitatile si eventualele defecte, se cunosc conditiile in care au evoluat in ani diferiti, de clima diferita, in ierni diferite. La paioase este foarte important modul in care se trece de iernare, rezistenta la inghet, la temperaturi scazute, la ingheturi tarzii. Toate acestea se bazeaza pe o perioada indelungata de cercetare, de zeci de ani …

Cat dureaza crearea unui nou soi de grau?

Crearea unui soi nou de grau dureaza, in cel mai bun caz, dupa o munca sustinuta, de la zece ani in sus, dar poate ajunge la 15 … 20 de ani. Se munceste mult, iar soiul apare sau nu. Nimeni nu poate garanta finalitatea unui soi. Nu putem spune ‘am muncit atatia ani si am obtinut un soi’. Acest soi merge la Insitutul de Testare si Incercare a Soiurilor, unde vin materiale din toate colturile tarii si din afara. Daca nu prezinta un plus, nu poate fi propus spre omologare si inregistrat pe lista oficiala a soiurilor.

In conditiile de fata, cum stam cu cercetarea in domeniul agricol? Sunt bani, sunt specialisti?

Din pacate stam tot mai rau. Declinul, la nivel national,  a pornit dupa anii ’90 si cu toate ca speram sa beneficiem de tot mai marea deschidere internationala, din pacate  finantarea s-a redus treptat, an de an, si tinde spre zero. Cercetatorii, poate ma hazardez, dar cred ca mai sunt 20% din cati erau, pentru ca finantarea de la bugetul de stat este aproape nexistenta. Apar tot felul de proiecte, am participat si personal, si colegii mei, dar concurenta este extraordinar de mare si de multe ori suntem impiedicati de probleme financiare sa participam la proiect … O alta problema este ca aceste proiecte se desfasoara pe o perioada scurta, nu mai mult de doi-trei ani de zile. Ori, in sectorul de ameliorare, de creare soiuri si hibrizi, in trei-patru ani nu putem decat sa studiem materialul biologic initial, iar ca sa trecem prin celelalte etape necesare omologarii unui soi, mai este nevoie de 10 sau chiar 15 ani.

Cat de bune sunt soiurile de import, multe dintre ele bucurandu-se de o promovare intensa?

Reclama este sufletul comertului, este bine cunoscut, si noi incepem sa invatam si sa facem lucrul acesta … dar nu este  suficienta pentru ca poate fi inselatoare si poate ascunde multe adevaruri. Pe langa capacitatea puternica de publicitate pe care o au firmele din afara, au un sector foarte puternic pe marketing, cu oameni specializati pe regiuni, pe plante, pe soiuri … sunt si foarte avantajati de modul de plata, iau banii la recoltarea produsului respectiv, ceea ce unitati de cercetare ca a noastra nu au cum sa-si permita, pentru ca ne incasam banii la momentul vanzarii, altfel nu ne putem finanta activitatea, care este una de durata.

Ce ar trebui sa stie agricultorii? De ce sunt mai bune semintele produse de cercetarea romaneasca, de exemplu cele de aici, de la Lovrin?

Cred ca aceste materiale sunt selectionate in zeci de ani de zile si sunt mai bine adaptate la conditiile climatice, au o rezistenta mai buna la boli, la daunatori … Pretul, consider eu, este mult mai bun in comparatie cu cel al unor produse similare, straine. Din pacate, nu putem vinde cu plata la recoltare, asta ne dezavantajeaza.

Chiar si in conditii grele Statiunea de Cercetare de la Lovrin se mentine in top. Cu ce soiuri sunteti prezenti pe piata?

Suntem prezenti in aceasta campanie de toamna cu soiurile de grau bine cunoscute de la Lovrin, soiuri care se cultiva de zece sau chiar 20 de ani de zile, soiuri verificate si incercate in conditiile din intraga tara si chiar in afara granitei. Sunt soiuri care se caracterizeaza printr-o precocitate, printr-o calitate deosebita, o rezistenta buna la conditii de iernare si rezistenta mijlocie la cadere, seceta, arsita, rugina bruna, fainare, fuzarioza … De asemenea, avem o imbunatatire in privinta incoltirii in spic, prezenta in trecut, dar care sa ameliorat si apare numai in conditii extrem de dificile, dupa o perioada lunga, daca recoltatul intarzie foarte mult, problema care este prezenta insa la toate soiurile de grau. Avem si un soi de ovaz la care am lucrat cam 15 ani, un soi de ovaz de toamna omologat in 2005. Are o rezistenta buna la conditiile de iernare,  el  a inlocuit vechiul soi existent pana in anii 2000, pentru ca are rezistenta mult mai buna datorita materialului selectat in ierni cu temperaturi sub minus 25 de grade sau chiar mai mult. Au fost materialele care au supravietuit din tot campul de ameliorare, deci rezistenta la ger a fost creata de conditii naturale, care spun mai mult decat selectiile din conditii artificiale. Este cea mai riguroasa si serioasa selectie. Capacitatea de productie si calitatea bobului sunt deosebite, rezistenta la boli acceptabila, buna si rezistenta la cadere. Din pacate ovazul de toamna a fost putin cultivat in Romania, este putin cunoscut, dar comparat cu ovazul semanat in primavara, in conditii de seceta de multe ori,  poate aduce un plus de 1000 … 1500 de kilograme, in comparatie cu ovazul de primavara. In plus, se recolteaza cu doua sau trei saptamani mai repede decat cel de primavara, evitand conditiile neprielnice precum arsita verii sau precipitatiile prea abundente Cu timpul, pas cu pas, sper sa se extinda cultura lui. Am vandut anul trecut si sper ca si in acest an tot mai multi sa-l cunoasca si sa se convinga ca merita sa fie cultivat. Eu cred ca cel mai bine agricultorii se vor convinge singuri de calitatile lui, folosoindu-l

Rating

  • 0comentarii

recomanda prietenilor