‘Simetric, niciodata identic’: Vernisaj, brunch si tur ghidat intr-o remarcabila expozitie de pictura pregatita de Fundatia Art Encounters

TIMISOARA. Fundația Art Encounters vă invită joi, 10 noiembrie, de la ora 18:00, la vernisajul expoziției „Simetric, niciodată identic”, care prezintă lucrări ale artistelor Ioana Bătrânu și Adela Giurgiu, alături de inserții video marca Agnès Varda.

A doua zi, vineri, 11 noiembrie, de la ora 12:30, sunteți invitați la un brunch urmat de un tur ghidat expozițional, alături de invitații Adela Giurgiu, una din artistele expuse, Mihai Pop, curator și director al Galeriei Plan B, și Diana Marincu, directoarea artistică a Fundației Art Encounters.

Deschisă în perioada 10 noiembrie 2022—4 martie 2023 și curatoriată de Diana Marincu, expoziția face parte dintr-un demers strategic al Fundației Art Encounters de a crea conexiuni între diferite generații de artiști, înlesnind astfel o contextualizare mai conceptuală a operelor lor, nu doar una cronologică.

Avem în față două artiste care pictează, Ioana Bătrânu și Adela Giurgiu, devenite protagonistele unei remarcabile expoziții ce include și o a treia voce, a cineastei franceze de origine belgiană Agnès Varda (1928–2019). Titlul expoziției este inspirat de un citat regăsit într-unul din filmele sale scurte, Les Dites Cariatides, acolo unde explorările cariatidelor din Paris sugerează o mai atentă privire asupra structurilor de sprijin, uneori invizibile, pe care se bazează existența umană. Filmul Ulise clarifică, la rândul lui, o mai veche întrebare despre relația dintre realitate și reprezentare artistică, funcționând ca o reflecție vizuală asupra scrierilor lui Roland Barthes.

Ioana Bătrânu (n. 1960) este cunoscută pentru o operă curajoasă, prolifică și însemnată, prezentă public încă de la mijlocul anilor 1980, într-o perioadă dură, care și-a lăsat amprenta asupra destinului artistei. Pictura Ioanei Bătrânu absoarbe realitatea cotidiană, marginalitatea existenței și contradicțiile spațiilor în care trăim, marcate de norme sociale impuse și autoimpuse. Tensiunea picturilor sale este potențată de expresia pensulației și de cromatica la care recurge, iar recurența temelor (Interioarele melancolice, Fecioarele, Grădinile închise, Păpușile și altele) fixează un stil personal de o impresionantă valoare și forță vitală. Tipologiile spațiale cu care lucrează artista amintesc de „speciile de spații” pe care Georges Perec le vedea ca extensii ale memoriei: „spațiul ca inventar, spațiul ca invenție”.

Adela Giurgiu (n.1990) revine aproape obsesiv la câteva teme care-i populează atelierul pictural și care, privite laolaltă, par să contureze un univers marcat de alienare, dedublare, izolare și visare, toate acestea amplificate de tensiunile spațiilor în care se plasează. Motivul umbrei poate sugera atât arhetipul jungian, cât și o metaforă a timpului, desprinsă parcă din scrierile lui Haruki Murakami despre lumi atemporale și planuri subterane, unde umbra se poate decupa, la granița dintre realitate și ficțiune. Picturile recente ale Adelei Giurgiu (ciclurile You and Your Shadow, Lost but Found, Apparition și altele) contribuie la un dialog cu temele predilecte ale Ioanei Bătrânu, hrănind aceeași atmosferă solitară și apăsătoare, în care doar imaginația poate săpa mici fante de lumină și poate, prin repetiție, să redea rolul fundamental al cunoașterii vizuale.

🏻Mihai Pop (n. 1974) este absolvent al Universității de Artă și Design din Cluj, artist vizual și coordonator al Galeriei Plan B, spațiu de producție și expunere a artei contemporane deschis la Cluj în 2005. În septembrie 2008, Plan B a deschis un al doilea spațiu expozițional la Berlin. Comisar al Pavilionului României la ediția din 2007 a Bienalei de Artă de la Veneția și curator al expoziției lui Adrian Ghenie, “Darwin’s Room”, la ediția Bienalei de la Veneția din 2015, Mihai Pop este unul dintre inițiatorii Fabricii de Pensule, spațiu cultural deschis la Cluj în 2009. Trăiește și lucrează în Cluj-Napoca și Berlin.

––

* Evenimentul face parte din proiectul Art Encounters 2022–FORmART, finanțat de Municipiul Timișoara prin Centrul de Proiecte.