Noutati :

Sezonul rugilor rotunjeste conturile folcloristilor din Banat! Vezi topul celor mai cautati cantareti de muzica populara si cat castiga!

29 iulie, 2011 - 10:39 AM
Autor: Anonim      
Categorie: TIMISOARA MEA
0

S-a dus vremea rugilor de altadata, cu puzderie de cantareti de valoare si ansambluri renumite din Banat. Organizatorii simt zdravan criza pe pielea lor, asa ca distractia la ruga nu mai e ce-a fost odata! Tot mai multi primari din Timis s-au vazut nevoiti sa  renunte la a-i mai chema sa cante la petreceri pe cei mai cunoscuti cantareti de muzica populara din Banat pentru ca nici sponsorii nu se mai inghesuie cu banii.
Lupta s-a mai dezmortit pe vreme de criza, iar vedetele au fost si ele nevoite sa lase din pret. Oricat ar cobori, insa, tarifele, sezonul rugilor le rotunjeste bine buzunarele solistilor in fiecare vara. Doar ruga in Banat trebuie sa fie mare si faloasa, desi multi artisti au inceput sa spuna ca rugile s-au cam transformat in balciuri pline de turcisme.

Vom face mai jos o radiografie a celor mai asteptate petreceri din comune si un top neoficial al preturilor celor mai solicitati folcloristi.

Criza loveste si in   distractii, iar rugile se transforma in balciuri! Din cauza bugetelor reduse si a lipsei de sponsori, primarii nu mai invita cantareti cunoscuti la rugi, ci solisti mai… ieftini

Primarii sunt cei care decid cine canta la rugile din localitatile timisene. Iar anul acesta, vremurile nu au  prea tinut cu ei. Majoritatea primarilor care au rugi programate in luna august isi tin manifestarile cu solisti mai putin renumiti, pentru ca… sunt mai ieftini. Aceasta pentru ca artistii faimosi si foarte cautati cer onorarii destul de piperate. Cu cat un cantaret este „mai bine cotat”, cu atat solicita mai mult pentru prestatie si, cum bugetele sponsorilor nu sunt prea bogate, nici edilii nu-si permit sa-i aduca pe cei mai in voga dintre artisti.

Intre 900 si 2.000 de euro pe ora, tariful solistilor

Am vrut sa facem o ierarhizare oficiala a onorariilor cerute de interpretii de muzica populara din Banat, dar atunci cand i-am contactat, nu doar ca n-au vrut sa dezvaluie preturile, ci ne-au inchis si telefonul in nas. O artista renumita care este extrem de cautata pentru  rugile timisene ne-a declarat ca „daca eu iti spun acuma cat castig la ruga, a doua zi Fiscul este peste mine. Nu are rost sa ma complic“. „Castigurile de la rugi sunt maricele, dar mai bine se castiga la nunti, pentru ca acolo oamenii arunca cu bani”, ne-a mai spus aceasta. Tot ea ne-a marturisit ca o cantare la o ruga iti aduce in buzunare intre 600 si 1.500 euro pe ora.  „Stana Izbasa si Puiu Codreanu iau cam 2.000 de euro pe ora, dar ei si vin cu saxofonist si cu orga”, a mai spus artista.

Pentru o ora, eu cer cam 1.500 de euro. Pretentiile mele sunt sa nu cant manele, ci doar muzica de petrecere, populara si sa vina cu mine formatia. Pretul poate fi negociat, dar trebuie sa ne intalnim sa discutam. Ce pot sa va mai spun este ca in acea seara eu mai am cateva spectacole si nu pot decat maxim 2-3 ore”, ne-a asigurat o celebra cantareata de muzica populara din Timis pe care am contactat-o telefonic dandu-ne drept  organizatori de ruga. La final i-am spus ca suntem jurnalisti si a inchis telefonul in cea mai mare graba. Apoi n-a mai raspuns la mobil.

Bugete de criza pentru rugile din Timis in 2011

Anul acesta foarte multi primari au evitat sa mai cheme vedete de prima mana si s-au orientat spre tineri artisti, mai putin cunoscuti, aflati in plina ascensiune, si care nu au pretentii la sume mari. Daca banii ceruti sunt mai putini, si sponsorii devin mai darnici. Primaria trebuie sa asigure locul, utilitatile si eventual o masa. Restul trebuie adunat din sponsorizari.
Sa luam exemplul comunei Tormac, unde la manifestarea din 6 august va canta formatia Chis. Primarul de acolo a hotarat sa dea 2.500 de lei din bugetul localitatii pentru organizare. In Teremia Mare, in 15 august, pe scena din fata caminului cultural va canta Cornel Brici, cu inca doua soliste mai putin cunoscute de marea masa a timisenilor dornici de petrecere. Primarul din Denta l-a invitat sa urce pe scena pe Stoian Mirciov. La Denta mai canta si Laura si Adriana Botos. Si aici ruga are loc in 15 august, de Sfanta Marie Mare. La Giera, de exemplu, unde ruga este programata tot in 15 august, canta Nelu Blidaru. „Cu el au vorbit colegii mei sa vina. S-ar putea sa mai cheme pe cineva, dar nu stim sigur inca. El a fost mai ieftin, si atunci l-am ales pe el sa cante”, ne-a spus un reprezentant al Primariei Giera.

Nici primarul din Pesac, Cornel Toma, nu cheama staruri ale muzicii populare la ruga. „Nu avem o formatie mai speciala. Nu ne-am permis sa aducem formatii cunoscute sau solisti cunoscuti. Suntem mai saracuti. Am stabilit sa dam 5.000 de lei din bugetul local, dar am mai luat din bani pentru ca am infiintat Serviciul de evidenta a persoanelor”, ne-a declarat primarul.

Solisti mai cunoscuti ajung totusi sa cante la Liebling sau la Criciova, unde s-au gasit mai multe fonduri.  La Liebling vor canta Zorica Savu, Miron Fratila, Carmen Popovici si Mihai Ianc, iar la Criciova va incinge jocuri Luminita Jucu. in Liebling, din bugetul local au fost alocati 6.000 de lei pentru ruga, iar primarul localitatii spune ca suma cuprinde si onorariul artistilor.

Venus Oprea - primar Sag

Anul acesta, in Sag va canta o solista care este lector de meserie, spune primarul. „Canta o solista care tine si cursuri. O sa vedem pe cine mai gasim pentru doua – trei ore, pentru ca sunt si zilele comunei tot acum. Am avut-o in trecut si pe Nicoleta Voica, dar cere prea mult. Nu mi se pare normal sa dau banii comunitatii solistilor. Sunt scumpi. Mirela Petrean e cea mai scumpa. Cere 1.500 de euro. L-am mai avut si pe Puiu Codreanu, dar deja nu mai vor oamenii. Ruga o fac din sponsorizari mai mult. Anul trecut am avut 100 de milioane si abia am cheltuit 50”, a declarat primarul din Sag, Venus Oprea.

La Dudestii Vechi, unde petrecerea are loc tot in 15 august, va canta o formatie din Bulgaria, prilej de mare bucurie pentru cea mai mare comunitate de bulgari din Romania. „Aducem o formatie din Bulgaria. Noi avem si o ceremonie de decernare a titlului de cetatean de onoare, avem si jocuri si program artistic, oaspeti bulgari, oaspeti din Franta. Noi suntem bulgari catolici si facem ruga fara solisti banateni. Nu stiu daca au ei priza la publicul nostru”, a explicat edilul Gheorghe Nacov.
Rugile sunt manifestari cuprinse pe agenda culturala a fiecarei localitati, care primesc anual bani din bugetul judetului. Sumele insa acopera, de regula, cheltuielile cu organizarea.

Organizatorii rugilor banatene trebuie sa plateasca 7% din bugetul manifestarii Asociatiei pentru Drepturi de Autor

Liviu Ramneantu

Avand atributii de autorizare a repertoriului muzical protejat de Uniunea Compozitorilor si Muzicologilor din Romania si de colectare a drepturilor de autor in domeniul muzical, Asociatia pentru Drepturi de Autor se confrunta cu probleme deosebite in tendinta de  colectare a taxelor legale.
Taxa datorata pentru utilizarea operelor muzicale in scop ambiental si lucrativ este de 7% din bugetul de cheltuieli alocat unei manifestari. In conditiile in care bugetul minim al unei rugi banatene sau a altui gen de eveniment unde se canta si se danseaza este de 50.000 de lei, taxele pentru drepturi de autor ce ar trebui decontate la noi ar fi de circa 3.500-4.000 de lei. Nu e o suma mare pentru bugetul unei localitati, dar si in aceste conditii avem probleme in colectarea acestor taxe. Nu mai putin de 25% dintre cei care ar trebui sa plateasca aceasta taxa, orasele si comune, ne evita in mod sistematic, facandu-ne munca de recuperare destul de dificila. Artistii asteapta sa fie remunerati din banii adunati din aceasta taxa”, ne-a declarat Liviu Ramneantu, inspectorul sef al Inspectoratului zonal UCMR – ADA Timisoara.

La randul sau, reprezentantul Uniunii Producatorilor de Fonograme din Romania in Timis, inspectorul Chiper Pascu, spune ca nu este deloc confortabil sa te prezinti la o ruga pentru a verifica licentele de utilizare a muzicii in scop ambiental, in pauzele recitalurilor live ale solistilor. „Aceste controale se pot face numai in forta, alaturi de echipaje de politie sau jandarmi, altfel risti sa-ti pui pe toata lumea in cap. Pana sa te legitimezi, iti poate sparge masina, cum era sa se intample, nu cu mult timp in urma, la o discoteca din Deta. Tinerii sunt infiebantati de alcool si pot recurge la acte de violenta in cazul in care le intrerupi muzica”, spune seful Inspectoratului Timis al UPFR, Chiper Pascu.

Petrica Moise: „Sensul de ruga s-a pierdut de mult timp. Oamenii se duc acolo numai asa, sa se imbete. Totul s-a manelizat”

Unul dintre artistii banateni care nu mai vrea sa auda de rugile din Timis este Petrica Moise. Cantautorul, cunoscut in toata lumea dupa piesa „Tara Mea-i Banatul Meu”, spune ca nu se mai duce la rugi decat foarte rar. Nu pentru ca nu ar castiga din astfel de spectacole, ci pentru ca organizatorii nu ofera artistilor adevarati conditii optime pentru a-si desfasura activitatea. „Ultimele mele rugi la care am participat au fost la Utvin anul acesta si la Sanpetru. Nu ma mai duc, pentru ca nu are rost. La ultima ruga mi-au dat o orga si m-au pus sa cant. Eu nu fac din astea. Ca sa fie spectacol, e nevoie de ansamblu. O sa supar multi colegi de-ai mei, dar cei mai multi se duc pentru cativa bani sa cante in orice conditii”, spune Petrica Moise.
Acesta este de parere ca sensul rugilor s-a pierdut demult si ca vina o poarta organizatorii, care aduc tot soiul de solisti care se remarca doar prin hainele sclipicioase, cantareti a caror valoare este slaba, dar care costa putin.

Petrica Moise

Sensul de ruga s-a pierdut de mult timp. Oamenii se duc acolo numai asa, sa se imbete. Totul s-a manelizat. Ne imbracam turceste, ne comportam turceste, ce ati vrea atunci? Primarii din ziua de astazi sunt lipsiti de gust si atunci cheama pe oricine. Important e ca solista sa aiba o rochie cat mai sclipicioasa, care sa danseze si atata. Nu mai conteaza calitatea. Uitati-va la Ruga din Timisoara. Din punctul meu de vedere, ar trebui facuta la Muzeul Satului, printre acele opere de arta, nu in Parcul Rozelor, cum este acum. Urmatorul meu spectacol va fi la Alibunari, in Banatul Sarbesc, unde voi canta pentru un public restrans, insa cunoscator”, ne-a declarat Petrica Moise.

Cat castiga artistii banateni la rugi

Traian Jurchelea: intre 700 si 900 de euro, pe 3-4 ore de spectacol
Petrica Mitu Stoian: intre 700 si 1.000 de euro pe noapte
Nicoleta Voica: 1.200 euro fara formatie, cu instrumental pe CD sau 1.700 euro cu formatie
Andreea Voica: 900 euro fara formatie, cu instrumental pe CD sau 1.500 euro cu formatie
Stana Izbasa: 1.500 euro fara formatie, doar negative sau 2.000 euro cu formatie
Mirela Petrean: 1.500 euro cu formatie,  spectacol intre 3-4 ore



Informatiile publicate de opiniatimisoarei.ro pot fi preluate de alte publicatii online doar in limita a 500 de caractere si cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la aceasta regula constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratata ca atare.

Rating

  • 0comentarii

recomanda prietenilor

loading...