Noutati :

Proprietari din aproape 200 de cladiri istorice din Timisoara vor plati taxa pe paragina in 2020

23 decembrie, 2019 - 01:14 PM
Autor: Bianca Dichis      
Categorie: ADMINISTRATIE
5

TIMISOARA. Impozite marite in 2020, de pana la 500%, pentru proprietari din aproape 200 de cladiri istorice din Timisoara.

CITESTE SI: Chiar vrea Primaria sa-i ajute pe proprietarii de cladiri istorice din Timisoara sa-si repare fatadele? Sorin Predescu, seful Directiei de Cultura si Patrimoniu: Cand un program nu functioneaza ani de zile, ori il inchizi ori vii cu alta filosofie de actiune 

Consiliul Local a aprobat luni, in ultima sedinta in plen din acest an, o lista de 180 de imobile pentru care se va aplica masura supraimpozitarii, intrucat proprietarii nu s-au apucat de lucrari pentru reabilitarea cladirilor.

Aceste imobile se regasesc atat in plin centrul orasului, cat si in Elisabetin, in Iosefin sau in Fabric.

In 2019, ‘taxa pe paragina’ a fost aplicata pentru aproape 2000 de proprietari de cladiri istorice.

 



Informatiile publicate de opiniatimisoarei.ro pot fi preluate de alte publicatii online doar in limita a 500 de caractere si cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la aceasta regula constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratata ca atare.

Rating

  • 5comentarii

recomanda prietenilor

loading...

Pareri

  1. Numai după ce primăria demonstrează că a plătit și ea taxa de paragină pe toate imobilele pe care le deține

  2. Nu cred că mai sunt 5% din cei care locuiesc in aceste imobile proprietari de drept .
    Restul ori sunt împroprietăriți de ICRAL, BOLȘEVICUL ILICI sau au cumpărat la prețuri modice.
    Deci cine nu poate întreține nu este obligat să locuiască în acea locație. Vinde și pleacă.
    Simplu mie și la alte mii de timișoreni nu ne-a făcut primăria fațada la casă.

  3. Fațadele blocurilor din Cal. Șagului (și alte cartiere) au fost făcute cu fonduri publice. Proprietarii nu au plătit nimic. Se urmărește o naționalizare mascată a imobilelor din zonele centrale, vizate fiind persoanele vulnerabile financiar ?!

  4. Daca nu iti permiti sa locuiesti in centru vinzi si te muti. Nu e vorba de nicio nationalizare.

  5. Poate primăria sa faca public câți bani a alocat reabilitărilor? Atentie, bani din fonduri proprii, nu bani alocați din fonduri europene, destinați izolării blocurilor. Eu am bănuiala că nici acolo nici in cazul caselor vechi, primăria nu se folosește de banii contribuabililor, ci din fonduri atrase.
    Nici proprietarii blocurilor anvelopate , nici proprietarii din casele vechi nu pot atrage astfel de fonduri, așa ca nu stiu de ce se induce ura asta între cei de la bloc si cei de la case vechi. Normal, este mai facil sa se înrăiască unii cu alții, decât sa fie deconspirată impotenta administrației de a atrage fonduri pe proiecte de reabilitare urbană pe toate categoriile de imobile degradate.
    Are cineva idee ca pentru a da o zugrăveală pe un imobil vechi trebuie sa parcurgi proceduri de reabilitare/consolidare ce presupun proiecte de arhitectură, de structură, de expertiză in construcții, de verificare a celor anterioare, de memorii si documentații la monumente, aprobări de la Inspectoratul de Stat in Construcții, plați la ordinul arhitecților, plati la certificat de urbanism, autorizare de construcție, la mediu, urmând plata închirierii trotuarului pentru amplasarea schelei, după care vin plati la constructor, diriginte de șantier, responsabil tehnic al constructorului, la cei cu gunoiul, taxe procentuale din valoarea lucrărilor la începere si finalizare lucrare, etc., etc.
    Da, noi puteam sa refacem fațada – cea care afectează vizual imaginea urbei – dar nu se poate fără acordul IJC ce cere structura si expertiza. Numai cu avizul IJC se poate obține autorizație de construcție.
    Alt impediment ar fi materialele folosite: atât „monumentele” cat si expertiza – verificată ulterior de IJC – cer materiale de cea mai bună calitate, țiglă, fara posibilitatea de tablă sau șindrilă bituminoasă, mai ieftine si mai ușoare. Majoritatea clădirilor din Paris, Viena, Budapesta, Belgrad, au astfel de învelitori, dar noi trebuie sa ingreunam structură cu tigla si după aceea sa consolidăm cu un nou rand de cărămidă desi fundațiile de cărămidă sunt afectate de umezeala solului mlăștinos al Timisoarei.
    Cu ce ajută Primăria la aceste demersuri?
    Știe cineva cat durează aceste demersuri?
    Știe cineva cat de greu se strâng banii pentru așa ceva?
    Vine 2021 si față Timisoarei nu este de capitală culturală? Primul lucru in mandatul reprezentanților urbei trebuia sa fie obținerea de fonduri europene pentru pregătirea acestui eveniment, nu peste noapte suprataxare fara echivoc.
    Suprataxarea este doar unul din instrumente, ce trebuie însoțit de alte masuri stimulative si de ajutorare pentru binele/imaginea comună a Timisoarei.