Prima expeditie arheologica romaneasca pe teritoriul Kargazstanului, organizata la initiativa Muzeului National al Banatului, un succes

TIMISOARA. Prima expeditie arheologica romaneasca de pe teritoriul Kargazstanului a incheiat cu succes al doilea an de cercetari. Proiectul “Kargazstan – Before the silk road” (”Kargazstan – inainte de Drumul Matasii”) a debutat in 2018, la initiativa Muzeului National al Banatului si cu sprijinul Consiliului Judetean Timis.

Ideea cercetatorilor de la Muzeul National al Banatului din Timisoara a fost aceea de a cerceta care erau rutele alternative folosite inaintea binecunoscutului Drum al Matasii din Evul Mediu.

„Cei care au ridicat aceste kurgane sunt asa numitii sciti care au ocupat spatiul dintre Asia Centrala si Marea Neagra, inclusiv cu incursiuni in Transilvania. Scopul nostru a fost, in primul rand, de a incerca sa vedem care putea sa fie asa zisul peisaj in jurul lor, pe care noi nu il mai avem pastrat in tara, din cauza agriculturii intensive pe care o practicam. Documentarea acestora ne va da o idee despre cum am putea reconstrui peisajul din Romania, cum a putut sa arate si, in acelasi timp, prin sapaturile arheologice, vom putea ajunge la concluzii, pentru a vedea cum a evaluat, care sunt, pe acest traseu, din Asia Centrala pana in spatiul Marii Negre, modificarile si alterarile la cultura lor materiala si spirituala. E important pentru noi, pentru ca acele populatii care au trait in spatiul dobrpogean s-au contopit genetic si cu noi si daca in momentul in care vom efectua si cercetarile arheologice si vom incepe sa facem probe de ADN vom putea, prin comparatie, sa vedem exact in ce masura ne inrudim sau nu cu acele populatii”, a spus Andrei Balarie, coordonatorul expeditiei.

Pana in prezent, membrii echipei MNaB impreuna cu colaboratorii Bernhard S. Heeb si Anton Gass, reprezentanti ai Muzeului de Preistorie si Protoistorie din Berlin, specialisti cu o vasta experienta in cercetarile arheologice din Asia Centrala, au reusit cartografierea a 30 de situri cu structuri arheologice complexe (din 50), movile funerare cu structuri adiacente pe teritoriul Kargazstanului. In plus, s-au realizat investigatii magnetometrice pe o suprafata de circa 30 de hectare, rezultatele obtinute urmand sa fie utilizate in vederea alegerii locurilor propice pentru sapaturile arheologice.

„Sunt responsabil de analiza spatiala. Momentan lucrez la un articol pentru dezvoltarea unui algorit de detectare automata a movilelor funerare. Anul trecut am reusit sa achizitionam un numar foarte mare de imagini cu ajutorul dronei. O parte dintre ele au fost ulterior procesate. Pe baza datelor obtinute, al modelului digital de elevatie, de exemplu, se pot face mai multe analize, iar in prezent lucrez la dezvoltarea unui algoritm pe baza acestor date, pentru ca este foarte important sa incercam sa automatizam putin procesul, avand in vedere densitatea mare a movilelor funerare din spatiul respetiv. Exista posibilitatea de a le digitiza manual, dar numarul mare implica un cost de timp si de resurse mult prea mare”, a completat Adriana Sarasan, membru al echipei.

Activitatea de teren, desfasurata pe Platoul Suusamyr din Kargazstan (muntii Tian Shan), intre 29 iulie si 4 octombrie 2019, a constat in utilizarea unor tehnici specifice de achizitie si analiza a datelor spatiale precum cartografierea movilelor funerare cu ajutorul dronei si identificarea structurilor din substrat prin intermediul investigatiilor magnetometrice.

Consiliul Judetean Timis a alocat pentru expeditia de anul acesta 100.000 de lei.

Va reamintim ca echipa de cercetare a Muzeului National al Banatului a pornit in 2018 in cautarea unui raspuns la urmatoarea intrebare: care sunt rutele comerciale alternative utilizate in Epoca tarzie a Bronzului si la inceputul Epocii Fierului in muntii Tian Shan. Mai mult decat atat, in ce masura exista o punte comuna intre movilele funerare din Asia Centrala si movilele funerare de pe teritoriul tarii noastre (in principal in Dobrogea) care au apartinut aceleiasi populatii scite.

Movilele funerare au fost construite incepand din Eneolitic si Epoca Bronzului (mileniile al IV-lea si al III-lea i. Ch.) pana in Evul Mediu timpuriu, cuvantul rusesc ”kurgan” fiind folosit pentru descrierea movilelor specifice Epocii Fierului (800 – 200 i.Ch.). In jurul acestora se intalnesc de regula o serie de elemente adiacente precum santuri (rectangulare sau circulare), valuri circulare de pamant, cercuri de pietre, morminte din pietre.

Movilele funerare erau pentru populatia scitica un fel de temple sau locuri de ceremonii, foarte raspandite pe teritoriul Eurasiei.

Drumul Matasii reprezinta o serie de rute interconectate care au trecut prin Asia de Sud, intre Chang’an (astazi Xi’an) in China de azi, spre Turcia, Siria si alte destinatii ale Asiei Mici. O impletitura de drumuri de caravana, ruta principala legand bazinul Marii Mediterane cu Estul Asiei. Drumul Matasii a trecut şi prin Valea Regilor, unde, intr-un mormant egiptean, in care se afla o mumie datata din 1070 i.Ch., s-a descoperit matase. in Grecia şi in Roma Antica se vorbea despre Seres (asa-zisul popor al matasii), un termen care-i desemna pe locuitorii regatului indepartat al Chinei. Conform unor istorici, primul contact al romanilor cu matasea a fost cel al legiunilor conduse de guvernatorul Siriei, Crassus, in batalia de la Carrhae, langa Eufrat. Atunci, se spune, legiunile au fost atat de şocate de stralucirea steagurilor parţilor (n.r. – persanilor) incat au luat-o la fuga. in secolul al III-lea i.Ch., ţesaturile chinezeşti din matase au inceput sa fie exportate in intreaga Asie, peste mare in Japonia şi chiar sa ajunga in Occident. Aceste itinerarii au fost cunoscute mai tarziu ca Drumurile Matasii.