Noutati :

Mister elucidat. Statuile n-au fost gasite in spatele travertinului de pe fatada Operei din Timisoara. S-a trecut la tencuiala

27 iulie, 2020 - 12:39 PM
Autor: Bianca Dichis      
Categorie: ADMINISTRATIE
13

TIMISOARA. Investigatiile tehnice de specialitate n-au adus dezvaluirea asteptata. Statuile pe care constructorii si reprezentantii primariei Timisoara sperau sa le descopere in nisele din spatele travertinului de pe fatada Operei din Timisoara n-au fost gasite. Astfel ca muncitorii au inceput deja sa tencuiasca.

Zilele trecute s-a desfasurat o ultima operatiune de cercetare care ar fi putut scoate la lumina doua opere de arta, teoretic, pierdute ale Timisoarei.

Ani buni s-a tot vorbit despre asta, iar specialistii presupuneau ca de o parte si de alta a balconului Operei din Timisoara, sub placile de travertin, s-ar afla doua statui superbe care au inzestrat vechea fatada a imobilului simbol al orasului.

Potrivit unora dintre istorici, era posibil ca aceste statui sa fie doua dintre cele 4 prevazute in planurile initiale ale constructiei. Reprezentand muze, acestea ar se banuia ca ar fi avut cam 3 metri inaltime si aproximativ 900 de kilograme fiecare.

Dupa ultima cercetare, misterul a fost elucidat. Acestea nu au ramas ingropate in fatada, asa cum s-a sperat.

Din pacate, nu sunt statuile. S-a facut cercetare cu camera, initial, si apoi si o cercetare fizica, s-a spart in zona respectiva, si nu e nicio statuie nici in stanga, nici in dreapta. Urmeaza tencuiala sa fie finalizata si, probabil, daca totul merge bine, in cateva saptamani incepe placarea„, a spus pentru opiniatimisoarei.ro viceprimarul Dan Diaconu.

Lucrarile pentru reabilitarea fatadei Operei au inceput in 30 octombrie anul trecut la Palatul Culturii din Timisoara. Intreaga operatiune, executata de firma Alex Dia SRL va costa 3.919.405 lei +TVA, bani de la bugetul local, si ar trebui sa fie gata pana in toamna lui 2020.

Constructia cladirii Palatului Culturii a inceput in 1871, dupa planurile renumitilor arhitecti vienezi Helmer si Fellner (constructori a numeroase sali de teatru din Europa – Budapesta, Viena, Odessa), si a fost terminata in 1875. A adapostit initial Teatrul Comunal.

Reprezentatiile inaugurale au avut loc in 22 septembrie 1875 (in limba maghiara), respectiv la 25 septembrie 1875 (in limba germana).

La inceputuri, palatul a purtat numele imparatului Franz Josef. Aripa laterala a cladirii, care da catre actuala strada Alba Iulia, a adapostit hotelul Kronplatz Rudolf si o sala de dansuri, unde a sustinut un concert, in 1879, Johannes Brahms.

Doua incendii de proportii au devastat imobilul. Primul a avut loc in 1880 si reconstructia a durat pana in 1882, pastrandu-se integral forma originala a cladirii, in stil „Renaissance”. Dupa cel de-al doilea incendiu, in 1920, au mai ramas intacte doar aripile laterale ale cladirii. Reconstructia se face in 1933 dupa planurile arhitectului Duiliu Marcu, pastrandu-se stilul original numai la fatadele laterale, fatada principala primeste o arhitectura simpla, fara nicio legatura cu cea a pietei centrale a orasului.

 



Informatiile publicate de opiniatimisoarei.ro pot fi preluate de alte publicatii online doar in limita a 500 de caractere si cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la aceasta regula constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratata ca atare.

Rating

  • 13comentarii

recomanda prietenilor

loading...

Pareri

  1. Ok. Aici ati cautat si nu le-ati gasit. Dar cum ramane cu clinica ORL de pe Revolutiei? S-au dezbatut literele de pe fatada si dupa renovare nu au mai reaparut. Unde sunt? La Dorel acasa?

  2. Pai și clinica ORL tot firma cu 3 angajati Alex Dia a executat-o.
    E firma căreia întotdeauna i se dublează suma cu care a licitat. Vorba vine…situații neprevăzute. Dar chiar la toate lucrările?
    Chiar nu se sesizează nimeni?

  3. „…o arhitectura simpla, fara nicio legatura cu cea a pietei centrale a orasului.” interesant.

  4. Cealaltă statuie 🙂

  5. te uiti la poza veche vs cea noua. difereta intre civilizatie si romania

    • Păi, dacă te uiți precum vițelul la poarta nouă, cum faci tu, e normal să ai asemenea vedenii.

  6. …. Reconstructia se face in 1933 dupa planurile arhitectului Duiliu Marcu, …. primeste o arhitectura simpla, fara nicio legatura cu cea a pietei centrale a orasului.
    Dece nu ati mers pe urma reconstructiei ordonate si realizate de un „arhitecturas” de mana a 3-a care a avut ideea de a „sterge cat mai multe urme ale unei culturi care avea centrul spiritual in Viena (mare) si de care toata Europa Centrala era mandra.

  7. Mai Zoly, eu te simt cum gandesti ca esti ungur. Oricum, n-aveti niciun merit la tot ce s-a intamplat dupa 1683. Stii ce s-a intamplat atunci? Nu stii! Voua va sta gandul numai la Nagy-Magyarország. Luati-va gandul! Ungaria Mare era un stat anormal. Voi ungurii erati mai putini decat celelalte nationalitati. Cine credeti ca mai accepta asa situatie. Din fosta voasta anya-ország ( sa te umfle rasul) s-au desprins doua tari Croatia si Slovacia, ca sa nu mai vorbim de Transilvania unita cu Romania sau o parte din Banat care e la Serbia . Mai aveti cateva bucatele la Ucraina, la Slovenia si chiar la Austria , fostul tinut in care s-a experimentat civilizarea tiganilor. Un fel de Trasnistria romaneasca) In parte reusit. Dar sa revin. In 1683 turcii erau gata sa ocupe Viena. Unde erati voi popor razboinic? Nicaieri! daca nu era Soboietzki al III-le ( mai clar armata poloneza turcii cucereau Viena) Dar Buda de ce n-ati participat macar cu un pluton, o companie ceva acolo s-o eliberati de sub turci in 1686? Au stat fratii vostri unguri din Buda ( ramase putini) 145 de ani sub turci. Daca nu era Liga Sfântă, compusă din Sfântul Imperiu Roman, Uniunea statală polono-lituaniană și Republica Venețiană nu v-ati fi eliberat de sub turi. Dupa aia a venit norocul peste voi, mai ales cu Sisi si din 1867 v-ati recapatat „mandria”. 51 de ani, atat a durat mandraia ungureasca. A venit si peste romani norocul. Din pacate la al doilea razboi era sa ne paraseasca si pe noi. N-a fost asa, si mai Zoly, fatada Operei nu este romaneasca. Este o copietura din arhitectura fascista italiana. Despre asta am mai scris. Oricum nu ungurii au proiectat-o in forma veche. Citeste ca erau doi arhitecti austrieci.
    „Viszontlátásra!”

  8. Marcu Diliul era numele lui adevarat.

  9. Degeaba cautati. se vede clar comparand pozele vechi cu cele atuale, ca fatada este mult mult mai inafara(lungita) fata de cum era pe vremea cand existau acele statui.
    Deci chiar daca sunt acolo, ar fi de sapat cativa centimetrii/metrii buni sa ajungi la locul unde erau sau poate exista acoperite si acum. Sau se presupune ca poate au fost mutate pe noua fatada?

  10. Da 🙂

  11. Statuile fie sunt distruse fie sunt la vreun baștan în curte, casă, castel.
    Dar la cât sunteți de proști…

  12. Ca dureza mult rebovarile, ne-am obisnuit
    Ca este mai scump ca la Viena, stiam de cand s-au apucat
    Ca Parcurile e bine sa stea in plina vara inchise sa se odineasca (de-aia este rascolit pamantul acolo)
    Da cu uratenia de reconditionat pavajul din piata ce-ati avut?
    DA FRATI TIMISORENI, CE ZICETI DE FANTANA CU PESTI?
    Curat gospodar!
    Bine ca face parcarile