Noutati :

‘Locuri de poveste din Timisoara’, o campanie marca opiniatimisoarei.ro. Casa Printului Eugeniu de Savoya, cladirea construita din caramizile fostei porti Forforosa prin care a intrat in cetate eliberatorul Timisoarei. Video

18 octombrie, 2020 - 09:44 AM
Autor: Daniel Balteanu      
Categorie: TIMISOARA MEA
14

TIMISOARA. Cladirile, zestrea fabuloasa lasata mostenire de mesteri iscusiti, pietele, strazile, parcurile. La Timisoara fiecare dintre ele are cate o poveste tulburatoare, plina de farmec, sau un secret.

CITESTE SI: ‘Locuri de poveste din Timisoara’, o campanie marca opiniatimisoarei.ro. Cazarma si depozit de faina al cetatii, Palatul Dicasterial, cu peste 300 de incaperi, planuit drept parlament regional in Imperiu, ajuns locul in care se infaptuieste justitia la Timisoara. Video

Opiniatimisoarei.ro continua campania ‘Locuri de poveste din Timisoara‘, semnata de Daniel Balteanu si George Stefanita, in care va invitam sa descoperiti simbolurile care au transformat orasul, de-a lungul anilor, dintr-o cetate medievala intr-o perla imperiala, mai apoi intr-o asezare moderna, si din capitala Banatului in Capitala Europeana a Culturii.

In acest episod va prezentam Casa Printului Eugeniu de Savoya, cladire ridicata in zona de vest a Centrului Istoric, chiar la capatul strazii ce poarta numele eliberatorului Timisoarei de sub turci.

VIDEO: George Stefanita

Printul Eugen a preluat comanda trupelor imperiale la 35 de ani, dupa ce principele elector al Saxoniei, Friedrich August, a ajuns pe tronul Poloniei. Noul comandant a avut o cariera militara de exceptie, calitatile sale de strateg ducand la victorii de rasunet impotriva otomanilor.

Deoarece principele-elector al Saxoniei fusese chemat la tronul Poloniei, Leopold da comanda generala a armatei sale din Ungaria printului Francisc Eugeniu de Savoia. Acest principe, in varsta de numai 35 de ani daduse dovezi stralucite de vitejie si pricepere temeinica inca din vremea cand turcii asediasera Viena pentru ultima oara, precum si la cucerirea Budei si a Belgradului in bataliile legate de obtinerea acestor victorii. El se remarca si in anii urmatori, pe cand era in fruntea armatei imperiale din Italia in lupta impotriva francezilor„, scria Francesco Griselini in volumul „Istoria politica a Banatului Timisoarei” despre cel care avea sa-i invinga pe otomani.

Dupa victoria in fata turcilor la Petrovaradin, Eugeniu de Savoya isi indreapta atentia catre Timisoara. La inceputul lui august 1716 incepe asediul orasului, iar trei luni mai tarziu, in 13 octombrie, otomanii se predau armatelor conduse de acesta.

Printul vine in cetate la 5 zile dupa cucerirea acesteia, in 18 octombrie, chiar in ziua in care implinea 53 de ani. Intrarea acestuia a avut loc prin poarta Forforoza, despre care se spune ca ar fi primit acest nume deoarece aici ar fi fost agatat un felinar.

Orasul turcesc avea in zona de nord o palisada dubla, cu doua randuri de porti, cate una pentru fiecare palisada. Una era Poarta Cocosului si alta era Poarta Forforosa. De fapt era pronuntia gresita a portii Fosforosa, purtatoare de lumina. Fos e lumina in greaca, si fero, in latina, inseamna a purta. Probabil avea un felinar, de-asta i se spunea asa. Turcii se predau in 13 octombrie, insa Eugeniu intra in Cetate abia in 18 octombrie, fix de ziua lui. Si-a facut un cadou. Si pentru ca a fost o chestie fastuoasa intrarea, poarta aceea s-a pastrat inca 100 de ani„, a declarat pentru opiniatimisoarei.ro, Ludovic Satmari, ghid de turism in cadrul Timisoara City Tours.

Sub poarta Forforosa, dupa eliberarea Timisoarei, timp de doua decenii, a fost amplasat un loc de rugaciune pentru comunitatile evreiesti din oras. In 1817, autoritatile au decis sa demoleze si zidurile fortaretei Timisoarei, pentru a permite o dezvoltare mai rapida. Odata cu acestea, a disparut si intrarea in cetate. In acelasi timp s-a dorit si marcarea locului prin care printul eliberator a intrat in actuala capitala a Banatului. Astfel, din caramizile rezultate in urma daramarii portii Forforosa, a fost ridicata Casa Printului Eugen, amplasata in asa numitul cvartal evreiesc.

Sub poarta a functionat pentru vreo 20 de ani, un loc de rugaciune pentru comunitatile evreiesti, cea sefarda si cea aschenaza, adica evreii spanioli si germani, care au ritualuri diferite. Si in ziua de azi exista sinagogi diferite. Si acolo se pare ca au obtinut aprobare sa foloseasca locul ca loc de rugaciune. Se pare ca aprobarea a fost obtinuta prin mijlocirea lui Meyer Amigo, un evreu sefard foarte influent la Timisoara, caruia i se spunea El Rey Chico. Evreii sefarzi vorbesc un dialect spaniol, vorbesc ladiono. Aschenazii vorbesc idis. El era dealer-ul de tutun in zona, iar furnizorul lui era la Viena, o persoana cu relatii sus puse la Curte. La vremea respectiva erau mari restrictii in ceea ce priveste evreii si de-asta e mare lucru ca a reusit sa obtina aceasta aprobare. Dupa aceea, poarta se demoleaza si se construieste casa pe care o vedem acum, casa care este in cvartalul evreiesc. Astfel s-a tinut totusi marcarea locului. De aceea la intrarea in casa avem o placa cu un ornament baroc, pe care este un desen naiv cu o poarta si o palisada„, spune Ludovic Satmari.

In zilele noastre, imobilul are un etaj si acoperis de tigla, dar si o curte interioara.

La parterul cladirii se afla doua magazine, iar la etaj sunt locuinte. Deasupra intrarii se afla si un desen ce aminteste de poarta de altadata a orasului, iar in pavajul din fata imobilului a fost amplasata o placheta.

Pe unul dintre ziduri a fost montata in 2016, la 300 de ani de la eliberarea Timisoarei, o alta placa ce il infatiseaza pe Eugeniu de Savoya.

In fata Casei Printului se afla sculptura „Ansamblu de coloane: axul Pamantului in acord cu stelele„ a lui Ion Nicodim, aceasta fiind unul dintre monumentele amplasate in zona istorica a Timisoarei, odata cu reabilitarea acesteia in 2015.

CITESTE SI: ‘Locuri de poveste din Timisoara’, o campanie marca opiniatimisoarei.ro. Palatul Baroc, de trei secole un simbol al puterii si al frumosului, martor al momentului istoric de la 3 August 1919. Video 



Informatiile publicate de opiniatimisoarei.ro pot fi preluate de alte publicatii online doar in limita a 500 de caractere si cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la aceasta regula constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratata ca atare.

Rating

  • 14comentarii

recomanda prietenilor

loading...

Pareri

  1. Ruinele fostului oras austriac Temeswar. pacat ca unele cladiri cum ar fi opera, gara de nord au fost distruse complet de manelisti.

    • Si distrugerile continua.

    • Ești praf. Se vede ca nu ești timisorean. Nu mai întra pe site urile noastre. Vezi ți de orașul tău de rahat, frustratu le!

    • Gara de Nord a fost distrusă de aviația anglo-americană în cel de-al doilea război mondial, iar Opera și-a pierdut fațada barocă în urma unui incendiu prin anii 30. Nu prea cred eu că maneliștii pilotau bombardiere B-17 și Halifax.

  2. starea cladirii este o rusine a istoriei orasului

  3. Din păcate a venit și 3 August 1919 când am reieșit din Europa!!!

    • @George.La 3 august 1919 trupele romane nu au tras cu tunul în biserica Milenium, de exemplu, asa cum a făcut generalul austriac bukow cu bisericile ortodoxe din Ardeal. După 3 August 1919 romanii au construit Catedrala Ortodoxa , biserica din Mehala și altele, și au construit TOATE universitățile din Timișoara permițând accesul tuturor indiferent de naționalitate.Administratiile românești au realizat elemente importante de infrastructura și economice. Este o rușine ca Opinia Timișoarei difuzeaza cu perseverenta ideile antiromânești ale unor ignoranți. Și este chiar penal.

  4. 3 August 1919 a fost ziua eliberarii de invazia austro ungara , pentru ca ei nu doar ne-au eliberat , ci au ramas ca nou stapan , cu multe atrocitati comise impotriva populatiei stravechi romanesti. Casele alea tot pe sange latin sau facut !

    • @Timișoara Dacă ești imbecil, taci din gură, nu mai scrie cretinisme pe site. Bagă-te într-un dulap și închide ușa.

  5. Felicitari administratiei Robu pentru starea cladirilor istorice din oras! Cateva SF-uri in minus (metrou, fantana cantatoare, poduri si pasarele ce nu s-au facut, parcri renovate aiurea, trotuare schizofrenice, vaporase) si se gaseau bani pentru renovare.

  6. Cred ca este una dintre cele mai importante cladiri istorice din Timisoara!! Ma intreb,de ce oare nu se poate renova? Cred ca este una dintre putinele cladiri de pe str.Eugen de Savoya care nu este renovata! Pacat.Cred ca dupa importanta istorica ar fi trebuit renovata prima. Sa nu strice aspectul acestei strazi minunate!!

    • Pentru ca, potrivit conceptiei romanesti, istoria Timisoarei incepe la 3 August 1919, cladirea nu poate fi decat pre-istorica, straina noului spirit care a imbacsit aerul locului. Cum sa te apuci sa renovezi, pe bani publici, cladiri asociate istoriei altora numai pentru ca au fost mai mult timp pe aceste meleaguri decat mult-cantatul centenar romanesc? Mai bine le confisti si le lasi sa se ruineze. Era printul roman? Erau evreii sefarzi si aschenazi ortodocsi? Pai daca nu mai bine sa carau „la ei, in Mongolia” cum stie orice roman verde sa zica. Cum adica a eliberat Viena, Buda, Belgradul, Timisoara de turci? Stie oricine citeste istoria noastra ca noi am protejat Europa de turci, si asta e singura istorie adevarata, ca doar n-or fi manualele (tuturor) celorlalti, care arata imperiul otoman pana la Carpati.

    • Din cate stiu, exista un proiect de revobare, urmeaza sa demareze lucrarile.

  7. felicitari pt articol.