Gata, s-au inteles pe rotativa guvernamentala. Ilie Bolojan va fi desemnat premier miercuri. Cum se impart ministerele intre partide
Preşedintele Nicuşor Dan şi liderii PSD, PNL, USR şi UDMR au ajuns la un acord pentru o nouă rotativă guvernamentală.
Astfel, liberalul Ilie Bolojan ar urma să fie desemnat premier miercuri şi să conducă Guvernul până în 2027, când la Palatul Victoria va reveni PSD, cu un an înainte de alegerile locale şi parlamentare, susţin surse politice pentru News.ro. Ilie Bolojan a obţinut ”drept de veto” la stabilirea componenţei noului guvern.
La împărţirea funcţiilor, PSD îşi doreşte 7 ministere. PNL va avea 4 portofolii. USR va primi 3 ministere, iar UDMR – 2 portofolii.
Liderii PSD se vor reuni în această seară pentru a vota intrarea la guvernare.
Liderii PSD i-au transmis preşedintelui Nicuşor Dan că singura variantă în care ar vota un guvern condus de Ilie Bolojan ar fi o nouă rotativă guvernamentală, susţin sursele citate.
În final, şeful statului şi liderii celor patru partide care vor forma coaliţia de guvernare au ajuns la un acord în acest sens. Astfel, miercuri, preşedintele Nicuşor Dan îl va desemna premier pe Ilie Bolojan, care urmează să conducă guvernul până în primăvara anului 2027, când PSD urmează să preia şefia Executivului, cu un an înainte de alegerile locale şi parlamentare.
În schimb, Ilie Bolojan a obţinut ”drept de veto” pentru formarea noului guvern. Astfel, Ilie Bolojan va putea refuza un ministru propus de PSD sau de celelalte partide din coaliţia de guvernare, susţin sursele citate.
La împărţirea funcţiilor, PSD îşi doreşte 7 ministere, printre care Transporturile şi Justiţia. Liderii social-democraţi pregătesc o rocadă internă. Ciprian Şerban, preşedintele Camerei Deputaţilor, va prelua portofoliul Transporturilor, iar Sorin Grindeanu va deveni noul şef al Camerei Deputaţilor. PNL va avea 4 portofolii. Liberalii ţintesc Finanţele, Internele şi Dezvoltarea Regională. USR va primi 3 ministere, iar UDMR – 2 portofolii. Liderii PSD se vor reuni în această seară pentru a vota intrarea la guvernare.
UPDATE: Ministerul de care fug toate partidele. Cum se impart functiile in viitorul guvern ce va fi condus de Ilie Bolojan
S-a aflat ministerul de care fug toate partidele care negociază intrarea la guvernare. Ba mai mult, în USR au loc jocuri grele de culise. PSD va primi, la împărţirea funcţiilor pentru formarea noului guvern, 7 ministere, printre care Transporturile, Justiţia, Agricultura şi Economia, plus fotoliul de preşedinte al Camerei Deputaţilor pentru Sorin Grindeanu, scrie News.ro.
PNL va avea 4 ministere, printre care Interne, Energie, Educaţie şi Dezvoltare Regională. Viitorul premier Ilie Bolojan oscilează între un ministru al Finanţelor din propriul partid şi Tanczos Barna de la UDMR. De asemenea, formaţiunea maghiară îşi doreşte să păstreze un portofoliu cu greutate: Finanţele sau Dezvoltarea Regională, plus Mediul sau Cultura. Şi Sănătatea ar putea ajunge la UDMR în urma negocierilor. USR are trei mize majore: Justiţia, Fondurile Europene şi un judecător CCR. Însă eurodeputatul Vlad Voiculescu încearcă să-l convingă pe Dominic Fritz ca partidul să preia Sănătatea, susţin surse politice pentru News.ro. Există şi un portofoliu pentru care nu se bate nimeni – Munca.
PSD, partidul care are cel mai mare număr de parlamentari, va avea dreptul să opteze pentru primele două portofolii, conform înţelegerii din coaliţie. Liderii social-democraţi vizează Ministerul Transporturilor şi Ministerul Justiţiei, susţin sursele citate. La Transporturi ar urma să ajungă Ciprian Şerban, actualul preşedinte al Camerei Deputaţilor. Iar Sorin Grindeanu, liderul interimar al PSD, ar deveni al treilea om în stat. Şi Ionuţ Pucheanu, primarul municipiului Galaţi, e un nume vehiculat în partid pentru Transporturi, dar cu şanse mai mici de reuşită.
”Transporturile şi şefia Camerei Deputaţilor sunt negociate deja pentru Ciprian Şerban şi Sorin Grindeanu. Să vedem dacă rămâne Justiţia”, susţin surse din PSD pentru News.ro.
Viitorul ministru al Justiției trebuie să colaboreze cu Nicușor Dan
Viitorul ministru al Justiţiei va negocia cu preşedintele Nicuşor Dan numirea viitorilor procurori-şefi la Parchetul General, DNA şi DIICOT. Mandatele actualilor şefi de parchete expiră în martie anul viitor. În plus, Ministerul Justiţiei are rolul de a aviza toate actele normative adoptate de guvern, deci premierul Ilie Bolojan nu ar putea impune o ordonanţă de urgenţă sau o hotărâre de guvern fără avizul ministrului PSD. Radu Marinescu, actualul titular, e favorit să rămână la conducerea Ministerului Justiţiei. E susţinut de liderii PSD Dolj, Claudiu Manda şi Lia Olguţa Vasilescu. În afară de Transporturi şi Justiţie, PSD îşi doreşte să mai obţină Agricultura, Economia şi Apărarea. Iar în funcţie de negocieri ar mai putea avea, Sănătatea, Munca sau Cultura. De asemenea, Marian Neacşu va rămâne vicepremier şi în noul guvern.
PNL va avea 4 portofolii în viitorul guvern. Liberalii vor păstra Educaţia, pentru ministrul Daniel David, dorit insistent atât de Ilie Bolojan, cât şi de preşedintele Nicuşor Dan. Totodată, PNL mai revendică Ministerul de Interne şi portofoliul Energiei, însă titularii actuali, Cătălin Predoiu şi Sebastian Burduja ar putea fi schimbaţi. În funcţie de negocieri, Predoiu ar putea ajunge preşedintele Senatului. De asemenea, Ilie Bolojan nu e hotârât dacă să numească un ministru de Finanţe de la PNL sau să-l păstreze în această funcţie pe Tanczos Barna, de la UDMR, susţin surse liberale. În cazul în care vor ceda Finanţele, liberalii vor primi Ministerul Dezvoltării, pentru care insistă primarii şi preşedinţii de consilii judeţene.
USR are trei mari obiective
USR merge cu trei mari obiective la negocieri: Justiţia, Fondurile Europene şi un mandat de judecător CCR. În condiţiile în care PSD va extrage primul Ministerul Justiţiei, USR va avea ca primă opţiune Fondurile Europene. Ionuţ Moşteanu şi Oana Ţoiu sunt variantele de miniştri discutate în USR pentru acest portofoliu. De asemenea, USR ar mai putea obţine Ministerul de Externe şi Ministerul Culturii.
Eurodeputatul Vlad Voiculescu încearcă să-l convingă pe preşedintele partidului, Dominic Fritz, să aleagă Ministerul Sănătăţii.
”Vlad Voiculescu nu va renunţa la mandatul de europarlamentar pentru a se întoarce în Guvern, dar susţine că USR ar putea face curăţenie în sistemul de sănătate cu un ministru bun, iar rezultatul va fi apreciat de români la alegerile din 2028. E un pariu riscant”, susţin surse din conducerea partidului pentru News.ro.
În paralel cu împărţirea funcţiilor ministeriale, USR îşi doreşte foarte mult să obţină un mandat de judecător la CCR, însă PSD şi UDMR sunt favorite să primească cele două numiri pe care le va face Parlamentul până al finalul acestei luni. De asemenea, Ministerul Mediului şi Ministerul Muncii sunt portofolii pe care USR le-ar putea obţine în funcţie de negocieri.
”Nu ne dorim şefia Senatului, dar nu e exclus să o primim”, susţin surse din partid. În acest caz, favorit ar fi senatorul Ştefan Pălărie.
UDMR va primi două portofolii, dintre care unul cu greutate: fie Ministerul de Finanţe, fie Dezvoltarea Regională. Variantele discutate în UDMR sunt următoarele: Tanczos Barna fie rămâne ministru de Finanţe, fie primeşte Ministerului Mediului. Iar Cseke Attila fie rămâne titular la Dezvoltare, fie obţine Ministerul Sănătăţii, pe care l-a mai condus în timpul guvernării Boc. De asemenea, Kelemen Hunor ar putea reveni în Guvern ca ministru al Culturii, însă mutarea e mai puţin probabilă. Postul de judecător CCR e o altă miză importantă pentru formaţiunea maghiară la negocierile pentru împărţirea funcţiilor în stat.
Există şi un portofoliu pentru care nu luptă niciunul dintre cele patru partide: Munca. PSD nu-şi doreşte să mai păstreze acest minister, în condiţiile în care pensiile vor fi îngheţate încă un an, susţin surse din partid. Liberalii n-au niciun plan să preia acest portofoliu, iar USR ar putea accepta Munca doar dacă va fi ultimul minister rămas în ”tolba extragerilor”.
Parerea ta
-
ACEEASI CATEGORIE
Pareri
fmm de pesede ca nu scapam de voi
Dezamagit? e iaca asa va da mucushor boot
Nu va fi usor, dar e Nicusor!
Onorabili cetățeni și distinși alegători, e o victorie a democrației! O rotativă istorică, națională, ba chiar constituțională, dacă-mi permiteți emfaza! Căci, da, poporul a cerut schimbare, iar ei i-au dat… rotație! Ce farsă sublimă! Ce măreț ideal de guvernare perpetuă în cerc închis!
Domnul Bolojan? Un om de-al poporului, un titan al administrației, un Făt-Frumos bugetar cu sabia birocratică! Și de ce nu, poate mâine-poimâine — cu sprijinul meu și al ziarului nostru independent ‘Răcnetul Dreptății’ — va fi chiar și președinte al… tuturor comisiilor!
Ministerele? A, da… S-au împărțit echitabil, proporțional și absolut științific: fiecare partid a luat exact cât i s-a cuvenit — adică tot ce-a putut! Iar noi, poporul, am luat ce ne place cel mai mult: spectacolul! Și încă gratuit!
De aceea vă spun, stimabililor: jos cu dezbinarea, sus cu rotativa! Trăiască armonia intereselor! Jos impostura, trăiască… combinația!
Intrebare pentru usristi: acum ca psd vi-a cedat 3 ministere, psd nu mai e ciuma rosie ?
Jigodile dracului !
Dacă și de data asta vor susține un guvern PSD înainte de alegeri, partidele acestea își merită soarta și noi la fel pentru ca va urma exact același lucru ca și acum iar după alegeri vor mai urma și alte creșteri de taxe pentru că PSD-ul nu a lăsat niciodată bugetul echilibrat.
Stii ce inseamna cuvantul NICIODATA?
Ia niste cifre de la Deepseek (chinezesc, n-ai ce pretentii sa ai!🤡🤡).
Iată un tabel cu guvernele României după 1990, inclusiv prim-miniștrii, partidele politice și deficitul bugetar la începutul și sfârșitul mandatului lor, bazat pe informațiile disponibile din sursele oferite:
| **Perioadă** | **Prim-ministru** | **Partid** | **Deficit la începutul mandatului (% din PIB)** | **Deficit la sfârșitul mandatului (% din PIB)** | **Observații**
| 1990–1991 | Petre Roman | FSN (Frontul Salvării Naționale) | N/A (tranziție post-revoluționară) | ~5-6% (estimare pentru 1991) | Perioadă marcată de instabilitate economică și reforme inițiale. |
| 1991–1992 | Theodor Stolojan | Independent | ~6% | ~4-5% | Guvern interimar, încercare de stabilizare economică. |
| 1992–1996 | Nicolae Văcăroiu | PDSR (Partidul Democrației Sociale) | ~4% | ~6-7% (1996) | Creșterea deficitului datorită cheltuielilor sociale și problemelor structurale. |
| 1996–2000 | Victor Ciorbea, Radu Vasile, Mugur Isărescu | PNȚCD, apoi Independent | ~7% (1996) | ~3-4% (2000) | Reforme economice dure, dar deficitul scade spre sfârșitul mandatului. |
| 2000–2004 | Adrian Năstase | PSD (Partidul Social Democrat) | ~3% | ~1-2% (2004) | Perioadă de creștere economică și reducere a deficitului. |
| 2004–2008 | Călin Popescu-Tăriceanu | PNL (Partidul Național Liberal) | ~2% | ~5,4% (2008) | Impactul crizei financiare globale și creșterea cheltuielilor. |
| 2008–2012 | Emil Boc | PDL (Partidul Democrat Liberal) | ~5,4% | ~9,1% (2009), apoi scădere spre ~3,7% (2012) | Criza economică severă și măsuri de austeritate. |
| 2012–2015 | Victor Ponta | PSD | ~3,7% | ~0,6% (2015) | Reducerea deficitului prin reforme fiscale. |
| 2017–2019 | Mihai Tudose, Viorica Dăncilă | PSD | ~2,6% | ~4,4% (2019) | Creșterea cheltuielilor sociale și a deficitului. |
| 2019–2020 | Ludovic Orban | PNL | ~4,4% | ~9,4% (2020) | Impactul pandemiei de COVID-19 asupra economiei. |
| 2020–2024 | Florin Cîțu, Nicolae Ciucă | PNL, apoi PSD | ~9,4% | ~6,3% (2023), apoi ~9,3% (2024) | Instabilitate fiscală și creștere a datoriei publice. |
| 2024–prezent (2025) | Marcel Ciolacu, Cătălin Predoiu (interimar) | PSD-PNL coaliție | ~9,3% (2024) | ~7% (țintă pentru 2025) | Încercări de consolidare fiscală sub presiunea UE. |
### Observații suplimentare:
– **Deficitul mediu pe perioada 1993–2023** a fost de **-3,61% din PIB**, cu un maxim de **-9,5% în 2009** și un minim de **0,5% în 1993** .
– **Datoria publică** a crescut de la **0 lei în 1990** la **peste 54% din PIB în 2025** .
– **Guvernele recente** (2020–prezent) se confruntă cu provocări majore din cauza pandemiei, crizei energetice și cerințelor UE de reducere a deficitului.
Nu mai sterge, bai Putzopalmis comentariile care iti dau peste botul ala de PROSTOBOU tradator
Si cum deficitul spune doar o particica din poveste, sa mai punem macar inca o particica, si anume datoria publica raportata procentual la PIB
Iată tabelul ajustat, cu **datoria publică** (în % din PIB) la începutul și sfârșitul mandatului, precum și observații relevante:
| **Perioadă** | **Prim-ministru** | **Partid** | **Datorie publică la început (% PIB)** | **Datorie publică la sfârșit (% PIB)** | **Observații** |
| 1990–1991 | Petre Roman | FSN | ~0% (tranziție post-comunistă) | ~10% (estimare) | Datoria a început să crească după 1989, cu reforme economice timide. |
| 1991–1992 | Theodor Stolojan | Independent | ~10% | ~15% | Consolidare economică parțială, dar datoria continuă să crească. |
| 1992–1996 | Nicolae Văcăroiu | PDSR | ~15% | ~20% | Creștere moderată a datoriei, dar sub control. |
| 1996–2000 | Victor Ciorbea, Radu Vasile, Mugur Isărescu | PNȚCD/Independent | ~20% | ~25% | Reforme structurale dură, dar impact limitat pe datorie. |
| 2000–2004 | Adrian Năstase | PSD | ~25% | ~18% | Reducere semnificativă a datoriei datorită creșterii economice. |
| 2004–2008 | Călin Popescu-Tăriceanu | PNL | ~18% | ~13% | Continuarea politicilor prudente, datoria scade. |
| 2008–2012 | Emil Boc | PDL | ~13% | ~34% (2009: salt la ~23%) | Explozia datoriei din cauza crizei economice și a cheltuielilor compensate. |
| 2012–2015 | Victor Ponta | PSD | ~34% | ~38% | Creștere moderată, dar în context de ajustare fiscală. |
| 2015–2017 | Dacian Cioloș | Independent | ~38% | ~37% | Stabilizare temporară a datoriei. |
| 2017–2019 | Mihai Tudose, Viorica Dăncilă | PSD | ~37% | ~35% | Ușoară scădere datorită creșterii economice. |
| 2019–2020 | Ludovic Orban | PNL | ~35% | ~47% (2020) | Pandemia COVID-19 duce la explozia datoriei. |
| 2020–2024 | Florin Cîțu, Nicolae Ciucă | PNL/PSD | ~47% | ~49% (2023), ~54% (2024) | Creștere continuă din cauza cheltuielilor sociale și a crizei energetice. |
| 2024–prezent | Marcel Ciolacu | PSD-PNL | ~54% | ~55% (estimare 2025) | Presiuni pentru reducerea datoriei în contextul cerințelor UE. |
### **Observații generale**:
1. **Evoluția datoriei**:
– **1990–2004**: De la 0% la ~25%, cu o scădere semnificativă sub Năstase (2000–2004) datorită reformelor.
– **2008–2012**: Criza economică a dublat datoria (de la 13% la 34%).
– **2020–2024**: Pandemia și criza energetică au dus la depășirea pragului de 50% din PIB.
2. **Guverne cu performanțe notabile**:
– **Adrian Năstase (PSD)**: A redus datoria de la 25% la 18%.
– **Emil Boc (PDL)**: A gestionat criza 2008–2009, dar datoria a explodat.
– **Victor Ponta (PSD)**: A încetinit creșterea datoriei prin ajustări fiscale.
3. **Surse**: BNR, Ministerul Finanțelor, Eurostat. Datoria este calculată ca procent din PIB.
*Notă: Unele valori sunt estimări (pentru perioadele fără date oficiale precise).*
### **Guvernele României (post-1989) – Puterea de cumpărare**
*(PPC estimat pe baza salariului real, inflației și creșterii economice)*
| Prim-ministru | Partid | Perioadă | Paritatea puterii de cumpărare (PPC) [început → sfârșit] | Salariul mediu net (USD, ajustat PPC) | Inflație anuală (sfârșit de mandat) |
| Petre Roman | FSN | 1989–1991 | **↓ Scădere rapidă** (criza economică, inflație 300% în 1991) | ~50 USD → ~30 USD | 300% (1991) |
| Theodor Stolojan | Independent | 1991–1992 | **↓ Scădere moderată** (reformele dură, inflație 200%) | ~30 USD → ~40 USD | 200% (1992) |
| Nicolae Văcăroiu | PDSR | 1992–1996 | **↑ Ușoară creștere** (stabilizare economică) | ~40 USD → ~120 USD | 40% (1996) |
| Victor Ciorbea | PNȚCD | 1996–1998 | **↓ Scădere** (recesiune, reforme neoliberale) | ~120 USD → ~100 USD | 60% (1998) |
| Radu Vasile | PNȚCD | 1998–1999 | **= Stagnare** (crize financiare) | ~100 USD → ~110 USD | 45% (1999) |
| Mugur Isărescu | Independent | 1999–2000 | **↑ Creștere** (recuperare economică) | ~110 USD → ~150 USD | 40% (2000) |
| Adrian Năstase | PSD | 2000–2004 | **↑↑ Creștere puternică** (boom economic, UE pregătiri)| ~150 USD → ~350 USD | 12% (2004) |
| Călin Popescu-Tăriceanu | PNL | 2004–2008 | **↑↑ Maxim istoric** (aderare UE, investiții străine) | ~350 USD → ~650 USD | 7% (2008) |
| Emil Boc | PDL | 2008–2012 | **↓ Scădere** (criză financiară globală) | ~650 USD → ~550 USD | 4% (2012) |
| Victor Ponta | PSD | 2012–2015 | **↑ Recuperare** (stimulente fiscale) | ~550 USD → ~700 USD | 1% (2015) |
| Dacian Cioloș | Independent | 2015–2017 | **↑ Creștere moderată** (reformele anti-corupție) | ~700 USD → ~750 USD | 0.5% (2017) |
| Sorin Grindeanu | PSD | 2017 (6 luni) | **= Stagnare** (instabilitate politică) | ~750 USD → ~740 USD | 1.5% (2017) |
| Mihai Tudose | PSD | 2017–2018 | **↓ Scădere ușoară** (tensiuni fiscale) | ~740 USD → ~730 USD | 3% (2018) |
| Viorica Dăncilă | PSD | 2018–2019 | **↑ Creștere** (creștere economică) | ~730 USD → ~780 USD | 4% (2019) |
| Ludovic Orban | PNL | 2019–2020 | **↓ Scădere** (pandemie COVID-19) | ~780 USD → ~750 USD | 3% (2020) |
| Florin Cîțu | PNL | 2020–2021 | **= Stagnare** (recuperare post-pandemie) | ~750 USD → ~760 USD | 6% (2021) |
| Nicolae Ciucă | PNL | 2021–2023 | **↓ Scădere** (criza energetică, război Ucraina) | ~760 USD → ~700 USD | 12% (2023) |
| Marcel Ciolacu | PSD | 2023–prezent | **↑ Ușoară creștere** (ajutoare UE, creștere economică)| ~700 USD → ~720 USD (2024) | 8% (2024 estimat) |
–
### **Observații principale**:
1. **Cea mai bună creștere a PPC**:
– **Adrian Năstase (2000–2004)** și **Călin Popescu-Tăriceanu (2004–2008)** – datorită pregătirilor pentru UE și afluxului de investiții.
– Salariul mediu a crescut de la **150 USD** la **650 USD** în această perioadă.
2. **Cea mai mare scădere a PPC**:
– **Petre Roman (1989–1991)** – hiperinflație (300%) și colaps economic post-revoluție.
– **Emil Boc (2008–2012)** – impactul crizei financiare globale.
3. **Tendințe recente**:
– După 2020, PPC a fost afectat de pandemie și războiul din Ucraina.
Basti, ma, cu propaganda ta de tradator🤢🤮🤮
Ia sa te stergi la gura:🧻🧻🧻
Cred ca astia ai netezesc calea spre presidentie lui simion and company
😁😁😁😁😁😁😁 😁 ce facurati? parese ca nu primiti blugi si banane ..cat despre excursile exotice .nici o sansa 😁😁😁😁
Bai Anca, nu intelegi, fii atent care e secretul:
SA DEVENIM TARA BANANIERA!
Si astfel putem considera ca o excursie oriunde in Romania e o excursie intr-o tara exotica!
Centrul de legume-fructe de la Tomnatic nu poate sa preia si banane? Ba da! De exemplu… Banana de Gottlob, cea mai buna!
Si cu blugii… cea mai mare fabrica de blugi din Europa era la Buzau, a unui italian, o nationalizam🤡😁🤡, la schimb cu privatizarea Hidroelectrica, CEC, portul Constanta… si ce mai vor useristii🤢🤮🤮 sa vindem, lor le ajung blugii!!🤡🤡
Pentru cine nu stie termenul ( a se remarca si ca Deepseek zice ca unele surse chiar asa ne considera. Soft chinezesc, clar bate campii!!!🤡😁🤡)
### **Ce este o țară bananieră?**
O **țară bananieră** (sau *republică bananieră*) este un termen peiorativ folosit pentru a descrie o țară cu următoarele caracteristici:
1. **Economie slabă și nediversificată**:
– Bazată pe exportul unui singur produs (de obicei agricol, cum ar fi bananele, cafeaua sau petrolul), fără industrie sau servicii dezvoltate .
– Exemplu: Honduras sau Guatemala, unde bananele domină economia și sunt controlate de corporații străine .
2. **Instabilitate politică și corupție**:
– Guvernul este adesea sub influența sau controlul direct al marilor corporații sau al unei elite corupte.
– Lovituri de stat frecvente, dictaturi sau regimuri autoritare susținute de interese externe .
– Exemple istorice: United Fruit Company (acum Chiquita) a finanțat lovituri de stat în America Latină pentru a-și proteja afacerile .
3. **Exploatare resurse și muncă**:
– Muncitorii sunt plătiți foarte puțin, iar condițiile de muncă sunt precare (vezi plantațiile de banane din Ecuador sau Columbia) .
– Resursele naturale sunt extrase de corporații străine, cu beneficii minime pentru populația locală .
4. **Dependență de puteri externe**:
– Țările bananiere sunt adesea dependente de investiții sau ajutor extern, fără autonomie economică .
– Exemple moderne: Unele state africane sau din America Latină cu datorii masive către FMI sau China .
5. **Conotații culturale și critici**:
– Termenul a fost popularizat de scriitorul O. Henry în 1904, inspirat de Honduras .
– Este folosit și metaforic pentru a critica țări cu corupție endemică sau instituții slabe (e.g., unele discuții despre România sau Republica Moldova) .
### **Originea termenului**
– A fost inventat de **O. Henry** în povestirea *”Amiralul”* (1904), descriind o țară fictivă controlată de companii bananiere .
– Pablo Neruda l-a folosit în poezia *”United Fruit Co.”* (1950) pentru a denunța exploatarea Americii Latine .
### **Exemple istorice și moderne**
– **America Centrală**: Guatemala, Honduras, Nicaragua – dominate de United Fruit Company în secolul XX .
– **România**: Unele analize o compară cu o „republică bananieră” din cauza corupției, nepotismului și infrastructurii deficitare .
### **De ce este termenul controversat?**
– Are conotații **coloniale** și **rasiste**, sugerând că țările tropicale sunt „inferioare” .
– Ignoră impactul imperialismului economic asupra acestor țări .
### **Concluzie**
O țară bananieră este un stat cu economie fragilă, politică instabilă și dependență de corporații sau puteri străine. Termenul reflectă o critică atât a exploatării resurselor, cât și a structurilor de puter care perpetuează sărăcia .
Pentru detalii istorice, consultați sursele despre United Fruit Company sau analizele despre România .
Este foarte firesc ca niciun partid sa vrea Munca, toti doar fura. Si la Externe cine’i? Eu zic asa, insa: intra prim ministru intre bare, Andrei Vlad Popa la Interne, Mafiotu’ la Justitie, Jean la Cultura, Daniel la Sanatate, Anca la Dezvoltare regionala, Wanda89 la Externe – si mai vedem.
Nu, merci. Ce guvern el ăla cu o grămadă de clone ale troll-ului putinist iubiți de național-comunism și apărător al bugetarilor corupți. Sigur ca ar merge un asemena guvern la Jebel și să îl aducă și pe gurul securilă plus protejatului lui pentru cei cu moduri de viață alternative.
Eu nu vreau in guvern, eu vreau sa controlez guvernul!🤡😁🤡 De exemplu vreau sef la SXY. Nu ma intereseaza ce e XY, poate sa fie RI de preferinta, dar merge si IE, PP, TS …
Desi repet, cel mai s(e)xy ar fi RI!
Tu ai fi bun la…
M.A.I.
ca sa
AI TOATA DOTAREA POLITIEI!🤡😁🤡😁🤡😁🤡
Si merge Andrei Vlad Popa la… Fonduri Europene. Sau la Digitalizare. Ii dam si niste (sub)secretari de la uuuseeree, sa se digitalizeze reciproc
Iar Bioxy…. e cel mai potrivit sa mearga… LA MUNCAAA!!!🤡😁🤡
Eu il tot trimit la AJOFM sa-si caute un job, dar el se incapataneaza sa faca pe-aici propaganda de kakat pe cateva ruble
Basti, ma.
E ușor să latri lozinci fără să înțelegi nimic. Când repeți ca un papagal expresii gen ‘clone ale troll-ului putinist’ și ‘național-comunism’, dar nu poți defini niciun concept, devii doar un megafon al isteriei politice. Nu toți cei care nu-ți împărtășesc frustrările sunt ‘putiniști’, și nu toți bugetarii sunt corupți – dar poate că ție îți convine să arunci totul într-o găleată și să o numești ‘adevăr’, că-i mai ușor decât să gândești.
Guvernul ăsta are destule hibe, dar dacă tot urli împotriva lui, măcar fă-o cu un minim de logică și nu cu invective reciclate de pe rețele obscure. Altfel, nu ești decât ce pretinzi că urăști: un propagandist fără cauză, dar cu foarte mult venin.
Am zis eu ca toți bugetarii sunt corupți? Doar ai văzut ca 3 din 17 nu au fost la acțiunea respectivă, Evident că guvernul are o hiba și anume un PSD condus de eșalonul 2 Nordis. Cu ăștia niciodată nu se va face treabă deci e din start destinat să fie un eșec. Problema e că nu s-a vrut altceva, s-au vehiculat sondajele cu hAUR la 40% și uite așa se mai pierd niște ani în care ar fi trebuit să se reformeze statul din temelii. Începând cu punerea în aplicare a rezultatului referendumului din 2009 și până la UAT-uri.
Mananci acelasi kakat, mai schimba-l.
Ia:🧻🧻🧻
Eu nu înțeleg de ce Pirtea nu ar fi mult mai bun ca Bolojan. A construit sute de mii de caractere la UVT, are cercetări aprofundate în economie, a dezvoltat acest oraș în anii de mandate multiple mai mult decât Ciucă, fostul iubit pe FB.
Din pacate cat va fi psd la guvernare aceasta tara se va târâ, cine vrea sa faca un pariu cu mine ca daca Moldova va intra in UE ne vor intrece la investitii si dezvoltare???
Eu nu mai pot plati 60% din salar pentru taxe si impozite si sa raman cu putini bani si sa vad ca ei incontinuare vor tva marit, impozit progresiv si alte mizerii. Sunt criminalii acestei tari si ne au dus la sapa de lemn.