Noutati :

De la resedinta pasei, intre castani infloriti, la cartier al orasului. Se implinesc 110 ani de cand Mehala a fost alipita Timisoarei

2 februarie, 2020 - 10:56 AM
Autor: Daniel Balteanu      
Categorie: SOCIAL
7

TIMISOARA. La inceputul secolului al XX-lea, Timisoara este in plina schimbare, iar pe langa aparitia unor cladiri istorice in zona centrala, in oras are loc un alt moment important.

CITESTE SI: Inceputul navigatiei pe Bega, un secol de Politehnica, deschiderea primei biblioteci publice, a Parcului Rozelor sau infiintarea unor scoli importante, printre aniversarile rotunde in 2020 la Timisoara. Ce mai sarbatorim

1910 era anul in care centrul orasului incepe sa prinda conturul celui pe care il cunoastem noi astazi. Se construiesc Palatul Lloyd si imobilele impunatoare din partea vestica a Pietei Operei, vestitul Corso.

Orasul era condus in acel moment de Carol Telbisz, care semneaza si un decret prin care decidea ca Mehala, comuna aflata in apropierea urbei de la acea vreme, sa fie alipita Timisoarei.

Asadar, anul acesta se implinesc 110 ani de cand Mehala a devenit cartier al orasului.

Mahalaua de la marginea cetatii isi primise numele in perioada in care turcii controlau Timisoara si exista doua legende despre inceputurile infloririi asezarii. Cea mai plauzibila spune ca un pasa a dat porunca sa-i fie amenajata o resedinta dincolo de zidurile de aparare.

Pe timp de vara, in Cetate, era o caldura de nesuportat, asa ca Pasa a cerut sa i se faca o placuta resedinta, mult dupa zidul de aparare, in campie, unde adie vantul. Pe o movila i-au inaltat Pasei cele cerute; apoi, la ordinul aceluiasi, au fost plantati in jurul casei castani care, la vremea infloririi, sa-l incante pe stapan; iar locului i-au spus Mehala, pentru ca se afla dincolo de Cetate. De sus, dintre arborii de pe movila, fiul lui Allah contempla si zidurile orasului, si minaretele, dar si asezarea mahalentilor, oameni atat de suverani, incat nu puteau fi imprejmuiti„, scrie Dan Negrescu, in volumul „Mehala-o poveste”.

La aceasta resedinta, in 1716, Mehmed Aga semneaza tratatul de capitulare in fata armatelor printului Eugeniu de Savoya. Chiar si dupa retragerea otomanilor, conducatorii Timisoarei au continuat sa foloseasca acest loc drept casa de vacanta, pana in 1848, cand in timpul revolutiei orasul e asediat, iar casa este distrusa complet.

La inceputul secolului al XX-lea Mehala avea aproximativ 300 de case grupate in patru colonii distincte cu numele de Ronat, Anheurer, Blascovici si Weisz, intre care nu exista nici macar un drum pietruit si nici trotuare pavate corespunzator.

Orice strada respectabila din Mehala era cu trotuar facut din caramida, pana la soclul caselor. Neplacerile apareau, in general, dupa cate o ploaie persistenta care inmuia spatiul dintre caramizi, astfel incat, calcand pe una, te stropeai cu apa noroioasa de sub cea de langa. Dar alaturi de trotuarul din caramizi, se gasea si unul de pamant, avand aproape aceeasi latime„, scrie Dan Negrescu in cartea sa.

In Mehala, in acea vreme exista si Padurea Cioca, insa aceasta a fost taiata de austrieci in intregime si lemnul a fost folosit in constructii, in timp ce pamantul a fost destinat agriculturii.

In 1910, Mehala este anexata Timisoarei si, pentru ca populatia din aceasta zona era in mare parte de origine germana, a primit si denumirea Franzstadt. Odata cu aceasta decizie, Mehala incepe sa se dezvolte din toate punctele de vedere.

„Mahalaua” zilelor noastre

In zilele noastre, Mehala este integrata in oras, strazile sunt pavate, iar principalul punct de atractie al cartierului este Piata Avram Iancu. Aici se afla liceul ce poarta numele revolutionarului pasoptist, dar si cele trei biserici ale cartierului.

Biserica sarbeasca a fost prima biserica din Mehala, construita in 1786. Aceasta deservea atat ortodocsii sarbi, cat si pe cei romani, slujbele oficiindu-se in ambele limbi, pana la separarea ierarhica a Bisericii romane de Biserica sarbeasca. Turnul bisericii adaposteste cinci clopote si un ceas vechi. Icoanele din interiorul bisericii au fost pictate de catre un pictor renumit în Banat, Sava Petrovici.

Biserica ortodoxa romana, sau Catedrala din Mehala, se vede din orice punct din cartier. A fost nevoie de 12 ani pentru a fi ridicata, intre 1925 si 1937, si este construita in stil neobizantin. La punerea temeliei au fost prezente mari personalitati ale vremii: regele Ferdinand I, regina Maria, copiii acestora, Carol si Elena, precum si primarul si prefectul Timisoarei.

Biserica romano-catolica din Mehala a fost construita în 1887 in stil neo-gotic cu elemente neo-romanice si are hramul Sfintei Fecioare Maria.

sursa foto: Dan Negrescu – Mehala: o poveste



Informatiile publicate de opiniatimisoarei.ro pot fi preluate de alte publicatii online doar in limita a 500 de caractere si cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la aceasta regula constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratata ca atare.

Rating

  • 7comentarii

recomanda prietenilor

loading...

Pareri

  1. Mehala a avut si strazi cu drum de pamant, total neamenajate, in 1990. Si atunci despre ce dezvoltare mare a cartierului vorbeste autorul in material?
    Doar cateva stazi importante au fost pietruite si apoi unele asfaltate dar si acestea neintretinute corespunzator ca majoritatea celor din oras…
    Abia dupa 1990 s-a trecut treptata amenajarea tuturor strazilor din Mehala si Ronat, la peste 80 de ani de unificare cu marele oras Timisoara…
    Daca nu se unifica in 1910 Mehala cu Timisoara, poate se dezvolta si mai bine Mehala…

    Si din aceste motive nici o comuna periurbana din jurul Timisoarei nu doreste „unificarea” cu Timisoara. Greu accepta si zona metropolitana de teama sa nu fie facute incet-incet cartiere ale orasului, ceea ce poate insemna si stagnarea lor in dezvoltare!…

    • „Unificarile” nu mai sunt dorite de cand implica desfiintari de functii foarte banoase la stat. Daca Timisoara ar absorbi localitatile inconjuratoare in vederea transformarii in metropola ce ar face primariile comunelor, unde toti sunt ca in familie (si, de multe ori, chiar sunt familie…)? Deci nici vorba nu poate fi de asa ceva. Transport in comun din Timisoara, OK, locuri de munca in Timisoara – super, cumparaturi, scoli, cultura, sport – totul inclus! Unificare? Nu e cazul. Doar n-or sa plateasca impozite mari, de Timisoara. N-ar fi corect. Ii folosesc doar utilitatile, platite de ceilalti timisoreni.

  2. In aceeasi situatie s-au aflat si actualele cartiere ale Timisoarei, Fratelia si Freidorf, care odata alipite Timisoarei au cunoscut o stagnare a dezvoltarii lor…
    Si astazi Timisoara este incapabila sa-si rezolve multitudinea de probleme pe care le are dar sa mai preia si problemele Giroculu (cu Chisoda), Ghirodei, Dumbravitei, Sanmihaiului Roman (cu Utvin si Sanmihaiu German), etc.,…

  3. PS Citisem candva ca in 1910 a fost alipita Mehala Timisoarei si nu in 1920 dupa cum scrie in material. Oricum, n-am trait in acea vreme si nu pot sti exact data si nici nu conteaza neaparat acest aspect. Insa dezvoltarea sau nedezvoltarea ulterioara a cartierului conteaza…

  4. ” Cand s-o turnat sfant fundament, la piata din MAHALA
    a onorat acel moment perechea cea regala
    atunci primarul Dobosan ca tare priceputui;
    Ma sa nu-l imburdati pe crai , nici pe craiasa, futu-i
    Oamenii au ras de ce a spus primarul lor atuncea
    DAR niciodata n-au uitat ca tot BANATU-I FRUNCEA”

  5. „TIMISOARA este tara, DAR MAHALA-I capitala”

    • Banatul in tara-i fala,
      Si Mehala, capitala!