Aproape jumatate dintre liceele din Timisoara vor bani din bugetul participativ. Pana cand pot depune elevii proiectele pentru scolile lor
TIMISOARA. Liceele din Timișoara s-au înscris în număr mare în programul pilot prin care municipalitatea va aloca 50.000 de lei pentru proiecte din domeniul educației, pe care să le pună în practică instituțiile de învățământ.
CITESTE SI: Experimente, robotica, astronomie si teatru, la un nou Targ de Stiinte, la Timisoara. Intrarea e libera
În acest program s-au înscris 17 licee din oraș: Colegiul Național „C.D. Loga”, Liceul Teoretic „J.L. Calderon”, Liceul de Arte Plastice, Liceul Waldorf Timișoara, Liceul Tehnologic Electrotimiș, Colegiul Economic „F.S. Nitti”, Liceul Teoretic „William Shakespeare”, Colegiul Național Pedagogic „Carmen Sylva”, Liceul Teologic Romano-Catolic „Gerhardinium”, Liceul Tehnologic de Vest, Colegiul Național Bănățean, Liceul Teoretic „Dositei Obradovici”, Colegiul Tehnic Emanuil Ungureanu, Liceul Teoretic „Bartók Béla”, Colegiul Tehnic „Henri Coandă”, Liceul Teoretic „Grigore Moisil”, Liceul Teoretic „Nikolaus Lenau”.
Fiecare școală înscrisă va elabora cel puțin trei propuneri de proiecte, în conformitate cu regulamentul programului aprobat de Consiliul Local.
Odată ce înscrierea a fost aprobată, liceele din program vor depune propunerile lor de proiecte până în 24 octombrie.
Propunerile vor fi apoi evaluate și validate între 25 octombrie și 5 noiembrie, iar între 6 și 10 noiembrie va avea loc votarea și desemnarea proiectelor câștigătoare.
Pentru depunerea proiectelor, elevii au acces la platforma dedicată: https://decidem.primariatm.ro/bp și vor fi sprijiniți pas cu pas de reprezentanți ai municipalității și ai școlii. Fiecare liceu desemnat câștigător va beneficia de un buget de 50.000 de lei pentru implementarea proiectelor propuse și votate de elevi.
Parerea ta
-
ACEEASI CATEGORIE
Pareri
Dinamitarea sistemului public de educație: dezastrul din educație ne anunță un viitor în ruine
–
Când e vorba de educație: nici un pas înapoi – e singura noastră șansă să ieșim din sărăcie și subdezvoltare.
Bun. De unde să reîncepem?
Rezultatele reformei sinistre din educație încep să dea roade: sistemul e dinamitat și se dărâmă sub privirea tăcută a președintelui care în campanie ne anunța că păstrează pe actualul ministru David și ne salvează cu Bolojan + o prioritate a educației.
Rezultatul e tot mai greu de ascuns: sistemul intră în colaps. Nu ei au început distrugerea lui – tripleta Bolojan-David-Dan doar au dinamitat și ce mai stătea pe picioare. După ”noi” – ruine.
Societatea se uită neputincioasă lă dezastru. Cum spunea sloganul celor din piață care protestau: Educația de azi este România de mâine.
Adică viitorul nostru arată – o ruină. Și asta cu un scop nobil – să economisească 0,02%? E halucinant.
Atenție: România nu este în război, nu este sub ocupație și ni se spune că trăim în cea mai prosperă perioadă istorică. Ca să dau un exemplu: Ucraina, țara vecină, care e în plin război și care trece printr-o criză teribilă, anunță: Ucraina, în ciuda războiului cu Rusia, își propune să crească salariile profesorilor și bursele studenților în 2026, conform anunțului făcut de președintele Volodimir Zelenski – bugetul pentru educație va crește cu 66 de miliarde de grivne (aproximativ 1,35 miliarde de euro) în 2026. Bravo lor.
La noi nu e război dar e o reformă sinistră care pârjolește mai ceva ca un război de ocupație.
A propos: pe piața forței de muncă la capitală nu găsești mai nimic sub 100 RON ora. Orice om care vine să facă curat – cele mai necalificate munci – sunt plătiți la 100 RON / ora. O singură meserie au decis siniștrii ce ne conduc – costă 22 RON ora: Profesorul român. Atâta costă, acesta este prețul estimat -UMILITOR.
A merge să speli holurile școlii – cu tot respectul pentru această muncă, dar e una necalificată – e mai profitabil decât a merge să predai matematică, fizică, chimie, gramatică. Efectul acestei deprecieri într-o cultură în care totul, ierarhia și statutul, e pe bază de bani, e catastrofal. Are loc distrugerea nu doar economică a breslei profesorale ci și a prestigiului său.
A fi profesor azi în România înseamnă a fi precar și umilit: Tripleta a aruncat în aer sistemul și așa foarte fragil și avariat.
Profesorul are un prestigiu construit în sute de ani – tripleta îl face praf. A fi profesor devine umilitor și jenant. Iar asta greu refaci.
Și știți ce e cel mai grav? Societatea acceptă acest fapt – demența guvernanților devine normă socială. Bolojenii, nicușorenii, davidenii sunt temporari – că așa e guvernarea – dar ruinele pe care le produc vor rămâne pe mult timp. Mai ales ruinele din capul nostru. Un sistem precum cel al educației se construiește greu, se distruge ceva mai ușor, și e aproape imposibil de refăcut decât cu eforturi colosale. Mă tem că România a pierdut această oportunitate.
Profesoara și scriitoarea Oana Paler relatează din interior:
”Cam așa e acum prin școli: Tinerii nu s-au înghesuit să ia cei 22 de lei pe oră, pensionarii încă mai acoperă deficitul (e adevărat, ei primesc mai mult, vreo 28 de lei).
În multe județe sunt materii în orar unde copiii nu și-au văzut niciodată profesorul, pentru că el efectiv nu există.
Unii titulari au renunțat să-și mai completeze catedra cu ore în alte școli, pentru că nu vor să facă naveta zeci de kilometri, așa că au rămas cu orele pe care le au (normă redusă), chiar dacă asta le afectează vechimea și viitoarea pensie.
Pe de altă parte, alți titulari refuză să ia ore la plata cu ora (peste norma obligatorie de 20 de ore/săptămână). Acele ore rămân neacoperite.
Pensionarii, acuzați pe nedrept că ocupă locul tinerilor, sunt rugați să vină să preia clasele pe care au fost obligați inițial să le lase.
Din disperare, multe școli își organizează propriile concursuri pentru ocuparea unor posturi libere (plata cu ora, evident).
În anumite școli, în orarul elevilor au apărut opționale forțate, așa încât să iasă normele, deci program supraîncărcat.
Mulți titulari și-au completat normele cu ce au putut, ajungând să predea alte materii decât cele pentru care sunt calificați.
Și ăsta e abia începutul unui drum spre o educație publică de calitate…”
Este criză de dascăli în România, nu doar în orașele mici sau în mediul rural, ci și în Capitală. Printre cauzele care au dus la această situație sunt măsurile recente care au făcut plata cu ora neatractivă în sistemul de învățământ, arată Digi24.
Presa ne arată (până și fieful puterii Digi scrie): Noul an școlar a început în plină criză a profesorilor. O situație gravă se întâlnește în cazul disciplinei Fizică, în momentul în care s-au dat concursurile. În această vară, erau peste 700 de posturi complete și libere la nivel național. Însă doar 200 de candidați s-au prezentat la examen. În București sunt peste 2.000 de ore în școli unde nu intră nimeni în clasă. Cele mai multe ore libere sunt la disciplina Limba și literatura romană, la Fizică și la Matematică. Motivele sunt neocuparea postului în etapele de mișcare a personalului – adică nu a venit nimeni la concurs, cererea de demisie a suplinitorului – adică cei care nu erau titulari au considerat că mai bine pleacă decât să predea pentru 22 de lei pe oră, dar și refuzarea orelor de către titular – cu alte cuvinte, nici titularii din sistem nu au mai vrut cursurile în plata cu ora la acest tarif, arată Digi24, în condițiile în care, înainte aplicării măsurilor de austeritate, aceste ore se plăteau, în medie, cu 60 de lei.
În județul Mureș, conform anunțurilor publicate de Inspectoratul Școlar, sunt aproape 300 de ore neacoperite. Există posturi complete sau parțiale, scoase la concurs pentru profesori de Biologie, Matematică, Fizică, Informatică și chiar Limba și literatura romană sau Educație plastică. În județul Neamț, sunt peste 1.100 de ore neocupate, pentru care se vor organiza concursuri la unitățile școlare începând de săptămâna viitoare, mai arată Digi24.
Câți copii sunt afectați în toată țara? Sute de mii de copii. De ce? Pentru că așa înțeleg ei reforma. Să arunce în aer sistemul fără o minimă analiză și estimare prealabilă: de la o criză bugetară se ajunge la distrugerea educației și se împinge spre o criză economică.
Atenție: criza bugetară nu e o criză economică – dar ei o fac, aproape sigur o induc.
Atenție: criza bugetară a educației nu înseamnă criză sistemului, chiar dacă e grav avariat de ceva timp: dar ei aruncă în aer sistemul.
Au forțat profesorii bătrâni să iasă la pensie și acum se roagă de ei să revină să salveze sistemul dar la plata cu oara – 22 lei ora.
Salvarea educației prin mila pensionarilor și umilința profesorilor.
E dezastru. DEZASTRU.
Și noi privim vesel, societatea civilă scrie osanale guvernului, mai scrijelim nemulțumiri pe Facebook, ne mai facem că protestăm.
În orice țară decentă o astfel de situație ar duce la o grevă generală care să blocheze țara – cel puțin o grevă generală în sistemul de educație. Iar fără o demitere la cel mai înalt nivel – nu e de conceput: dacă Bolojan îl mai ține pe David în 3 luni pleacă de mână cu el și-l avariază grav și pe Nicușor Dan.
E vorba totuși de dinamitarea celui mai implant sistem care asigură viitorul acestei țări: educația.
Fără un sistem de educație decent despre ce țară mai vorbim? La ce aș mai plăti impozitul unei țări car nu poate asigura citirea facturii? Căci asta înseamnă condamnarea la sărăcie și subdezvoltare pe termen lung.
Dar au salvat 0.02% – ca să distrugă un sistem care de generații ne chinuim să-l ținem pe linia de plutire.
Și nu-i mai cred că sunt doar proști și neprofesioniști – mă tem că sunt ceva mai mult de atât…. Și asta e foarte grav.
România – noapte bună! Noaptea ne-bună a minții!
Minciuni.
Peste 70% din proiectele castigatoare din 2023 au rămas doar promisiune, cu mici șanse de implementare.
ALO PRIMĂRIA, SE AUDE?