Noutati :

Aproape 10 % din populatia Timisoarei traieste ca in Evul Mediu! Timisorenii din cartierele marginase nu au drumuri asfaltate, trotuare, canalizare si iluminat public. In Plopi, copiii merg la scoala cu caruta, iar strada Viitorului e incremenita in…trecut

6 mai, 2011 - 05:25 PM
Autor: Roxana Deaconescu      
Categorie: SOCIAL
10

TIMISOARA. Centrul orasului de 5 stele, atent ingrijit de autoritatile locale, contrasteaza puternic cu periferia care pare de-a dreptul uitata de responsabilii din birourile primariei. Oamenii care traiesc in Kuncz, Plopi, Fratelia sau Freidorf – zona Polona spun ca pe edili ii vad numai in fuga, doar in campaniile electorale cand se intrec in promisiuni. Dupa alegeri, promisiunile raman promisiuni, iar oamenii se confrunta cu aceleasi probleme, care sunt de neconceput pentru un oras european de 5 stele: strazi de pamant, mirosuri pestilentiale de la apele uzate care nu sunt colectate de canalizare pentru ca aceasta lipseste cu desavarsire sau bezna completa dupa apusul soarelui. De partea cealalta, conducerea primariei sustine ca a pompat multi bani in periferia orasului, dar recunoaste ca rezultatele nu sunt spectaculoase.

Timisoara secolului XXI   – cartiere marginase care au cel mult o stea, si aceea ruginita! In Plopi, copiii merg cu caruta la scoala

Cartierul Plopi, locul in care elevii merg cu caruta la scoala

Zeci de elevi din cartierul Plopi merg zilnic cu caruta pana la singura scoala din cartier, pentru ca autobuzul nu ajunge pana in zona lor. Ce-i drept, este vorba despre o strada pe care locuiesc numai romi, insa asta nu scuza autoritatile locale cu nimic. Pentru aproape 30 de elevi care invata in clasele I – VIII,  ajunsul la scoala este o aventura in fiecare zi, mai ales ca trebuie sa mearga trei kilometri pe jos pana la scoala. Mai mult, zona in care locuiesc nu este prevazuta cu apa sau canalizare, asa ca isi duc traiul ca la tara, cu toaleta si cu fantana in curte.

”Stam 15 familii in Colonia Slavic. Mergem pe jos trei kilometri pana in centru, avem o fasie de asfalt, o bucata de cativa metri abia asfaltata, dar nu avem nici canalizare sau apa. Copiii nostri merg pe jos la scoala. Sunt cam 28 de copii pe care ii ducem in fiecare zi la scoala, cu caruta”, ne-a spus Petru Auer, unul dintre romii care locuiesc in Slavic, o zona de cateva case din cartierul Plopi.

Kilometri intregi pe jos pana la statia de autobuz

Singurul autobuz care merge in Plopi ii lasa pe timisorenii de acolo undeva langa scoala, care se afla chiar in centrul cartierului. Ca sa ajunga la casele lor, multi sunt nevoiti sa mearga si 2 kilometri pe jos. Localnicii au facut de ani buni solicitari la RATT ca sa le prelungeasca traseul autobuzului, insa nu s-au ales cu nimic. In cartier locuiesc in jur de 2.300 de timisoreni.

”Noi am cerut de vreo doi ani de zile sa vina autobuzul 21 pana in cimitir, inca doi kilometri in plus. De alti patru ani ma plimb la conducerea RATT ca sa ne rezolve si situatia cu biletele, ca nu avem de unde sa cumparam. inainte de alegeri ma suna de fiecare data sa-mi spuna ca sunt in lucru cererile pe care le-am facut. Ei zic da, dar nu fac nimic”, a povestit pentru www.opiniatimisoarei.ro Ion Olaru, presedintele Consiliului Consultativ de Cartier din Plopi.

De cealalta parte, reprezentantii Regiei Autonome de Transport in Comun spun ca linia nu este foarte circulata si ca nu o pot prelungi, deoarece modificarile se fac in functie de anumite interese. ”Oamenii trebuie sa inteleaga ca nu suntem obligati sa facem tot timpul ce ni se cere. Modificarile se fac in functie de anumite interese, care trebuie sa fie si de partea noastra, dar si de partea calatorilor. Noi depindem si de factorul economic. Avem linii pe care nu sunt multi calatori, cum este si linia de fata. Calculam in functie de gradul de incarcare coroborat cu cel de castig”, a precizat pentru www.opiniatimisoarei.ro Cosmin Bradu, purtator de cuvant RATT.

Situatia localnicilor de acolo nu este prea buna, desi in ultimii ani tot mai multi timisoreni instariti si-au construit vile in zona. Traiesc in lumea lor, situata undeva la periferie, desi autoritatile se lauda ca Timisoara este un oras de cinci stele.  In tot cartierul, au doar 4 cosuri de gunoi si 3 containere pentru sticle folosite. Zeci de oameni care locuiesc pe trei strazi nu au avut niciodata asfalt in fata casei, iar de trotuare nici nu se pune problema, pentru ca acestea sunt aproape inexistente pe cele mai multe strazi. (R.D)

Viata in ghetou, la marginea Timisoarei, pe strada Polona

Strada Polona, Cartierul Freidorf, in Timisoara. Imediat dupa fosta Fabrica de Zahar „rasar” parca din pusta cinci – sase blocuri de locuinte. Cand te apropii de ele, observi ca arata ca niste ghetouri. Oamenii care locuiesc aici par desprinsi cu totul din oras, insa in buletinul lor de identitate scrie clar ca… locuiesc in Timisoara!
Pana nu demult oamenii de aici nu aveau canalizare, iar totul se deversa chiar in subsolurile blocurilor. Era un miros de nesuportat, mai ales vara.  Intre timp, Primaria le-a bagat canalizare, dar degeaba. „Avem canalizare, daaa… Platim canalizarea asa cum plateste orice timisorean, numai ca totul se scurge in santurile sapate la cativa metri de cartier. Problema este mai ales cand ploua pentru ca santurile se umplu repede si tot ce e acolo vine la noi in cartier. Santurile acelea nu sunt sapate cum ar trebui. Pe unele portiuni sunt mai largi, pe altele mai  inguste, apoi mai adanci sau mai putin adanci. Sunt total aiurea!”, a spus pentru www.opiniatimisoarei.ro Cosmin, un barbat care locuieste in cartier.

Alaturi, o haita de caini pare sa faca parte din peisaj. Animalele se bucura cand vad un copil. Cainii par „de-ai casei” si sunt tolerati de locuitorii cartierului. Noroaie cat cuprinde, iar dupa ploaie apar si baltile, una cate una. Printre blocuri, cativa muncitori lucreaza de zor la un scuar, iar cizmele de cauciuc sunt absolut necesare aici.

Oamenii nu uita sa isi exprime „multumirea”: „Vai si amar de cartierul nostru! Acum se lucreaza acolo, printre blocuri. Nici nu stiu exact ce se construieste acolo, o sa vedem la final. Probabil ca au trimis muncitorii pentru ca se apropie campania electorala. Numai in campania electorala mai vedem si noi oamenii care candideaza la Primarie. De fiecare data ne promit cate ceva, dar nu fac nimic. Si la ultima campanie electorala au venit unul cate unul, dar degeaba!”, a mai spus Cosmin.

Linia autobuzului 3 si o alta linie Expres ale RATT mai leaga acest cartier de oras. In rest, pustiu! Oamenii s-au obisnuit cu viata la ghetoul de pe strada Polona, dar raman cu speranta ca macar in preajma campaniilor electorale mai primesc si ei cate ceva de la edilii Primariei. (L.I)

Strada Viitorului a ramas incremenita ….in trecut. Unul foarte indepartat.

Pe strada Viitorului te astepti sa vezi chiar… viitorul Timisoarei, un bulevard frumos luminat, cu sosele ca in palma, multa verdeata si case ingrijite. Din pacate realitatea este cu totul alta, iar numele strazii este cel putin amuzant in comparatie cu felul in care arata aceasta straduta din „orasul de cinci stele”.

Strada despre care vorbim se afla in sudul orasului, in Cartierul Fratelia. E desprinsa, parca, din Evul Mediu. Cand da o ploaie, pe strada abia se mai poate intra. Noroiul umple drumul, iar masinile cu greu mai patrund pe aici.
Casele sunt modeste, iar locuitorii isi vad de treburile lor zilnice. Isi lucreaza gradinile si mai trebaluiesc prin ograda cat e ziua de mare. Spun ca s-au obisnuit, deja, sa fie liniste deplina pe strada lor. Cat despre utilaje care sa le mai repare si lor straduta,  sa mai astupe o groapa sau macar sa pietruiasca drumul, nici vorba.
Nici lumina nu e pe strada. La unul dintre colturi, imediat dupa intrarea pe strada, un stalp de curent anunta ca strada a fost candva iluminata. Acum, becul nu mai functioneaza deloc. „Ne-am obisnuit cu bezna pe strada. Ne ducem mai devreme in case si asta este”, a spus, impacat, Mihai, unul dintre locuitorii de pe strada Viitorului.

In urma cu ceva ani, Primaria a agatat pe un gard, in imediata vecinatate a stalpului care ar fi trebuit sa asigure iluminatul la inceputul strazii, o placuta care anunta amenzi mari pentru cei care arunca gunoaie. O placuta, acum mancata de rugina, pe care abia daca se disting literele. Semn ca nimeni nu a luat in seama anuntul primariei, alaturi zace gramada de gunoaie si crengi uscate.

Kuncz, cartierul in care traiesc 250 de „fantome”

Aflat la periferia estica a municipiului de pe Bega, cartierul Kuncz este una dintre cele mai defavorizate zone ale Timisoarei. Edilii orasului cheltuiesc milioane de euro pe toaletarea copacilor ultracentrali sau amenajarea de parculete colorate cu firmele de casa ale primariei, ignorand faptul ca, in cartierul Kuncz, spre exemplu, alimentarea cu apa, canalizarea,  strazile desfundate, cainii comunitari si degradarea continua a imobilelor publice sunt probleme care fac sa paleasca pana si ultima stea de pe frontispiciul capitalei Banatului.

Mai mult, 178 de case, in care locuiesc 380 de familii, nu au forme legale, iar circa 250 de persoane nu detin nici un act de identitate, ceea ce face imposibila inscrierea la medicul de familie, gasirea vreunui loc de munca sau incasarea de alocatii si alte ajutoare sociale. In conditiile in care zeci de familii, mai cu seama cele de etnie roma, nu au bani nici de paine, daramite pentru deschiderea proceselor de stabilire si “recuperare” a identitatilor, devine clar faptul ca in Kuncz traiesc si se inmultesc 250 de “fantome” ale orasului. Oameni fara identitate, care pot, oricand, sa comita infractiuni grave, fara ca organele de urmarire penala sa-i poata repera in evidentele de stare civila.

Este vorba despre acele persoane ajunse la maturitate, fara identitate, a caror nastere in afara maternitatilor nu a fost declarata, vreodata, la nici o primarie. Prin partea locului chiar se glumeste pe seama faptului ca mai repede identifici un cal, cumparat cu acte legale, decat un om. Dupa anumite date neoficiale, in Timis isi duc existenta circa 1.000 de astfel de oameni fara identitate, cunoscuti doar in mediile familiale. Dintre acestia, o parte au si angajat avocati pentru refacerea actelor personale si iesirea din anonimatul evidentelor publice. “In general, stabilirea identitatii unei persoane este o procedura destul de greoaie. Politia face cercetarile de rigoare, expertize chiar, pentru a afla numele si data nasterii celor ce doresc sa obtina, pentru prima data in viata, acte de identitate. Dupa hotararea judecatoreasca, in baza sentintei, Serviciul de Evidenta Informatizata a Persoanelor sunt obligate sa elibereze carti de identitate”, spune avocata Carmen Obarsanu, care a reprezentat mai multe persoane din Kuncz, care initial nu aveau nici un act de identitate, in fata instantelor de judecata. (G.I.)

Viceprimarul Timisoarei Sorin Grindeanu: incet incet, ii aducem in oras

Reprezentantii Primariei Timisoara se lauda ca in ultimii ani au alocat mai multi bani pentru cartierele de la marginea orasului si ca incearca, incet incet, aducerea celor care locuiesc la periferie in oras.

”In Plopi s-au facut in mare parte lucrarile de apa si canalizare, dar mai sunt acolo cateva strazi neasfaltate. Sper ca in aceasta vara o sa le terminam. In Kuncz, din cate stiu eu, lucrarile sunt terminate, noi am introdus canalizarea, dar ei trebuie sa isi faca racordul. In Freidorf sunt cinci strazi care nu au canalizare, dar care sunt prinse pentru finantare la un proiect al Aquatim. Vor incepe lucrarile in curand, iar in Fratelia nu cred ca mai exista probleme de canalizare, poate doar cateva capete de strada, dar in general sunt gata. Eventual s-ar putea sa mai fie nevoie de lucrari de prelungire a celor existente deja”, a declarat pentru www.opiniatimisoarei.ro viceprimarul Sorin Grindeanu.

Edilul spune ca cei mai multi bani pentru cartierele de la periferia Timisoarei s-au investit in zona Plopi, mai ales in ultimii 3 ani. Ar mai fi situatii in care e nevoie de politisti, care ajung mai greu in zonele periferice, mai este de parere Grindeanu. ”Daca ati fi mers in urma cu trei ani in Plopi, de exemplu, ati fi vazut ca nu era asfalt, nu era apa, nu era canal, nu era iluminat public. E adevarat ca au avut acolo conditii care nu tineau de Timisoara. Au fost si ei in urma fata de alte cartiere, dar incet incet, incercam sa ii aducem la ceea ce inseamna un oras”, ne-a mai declarat viceprimarul Timisoarei.

AUTORI: Liliana Iedu, Roxana Deaconescu, Gheorghe Ilas

Rating

  • 10comentarii

recomanda prietenilor

Pareri

  1. Am mai scris, voi, (era sa scriu ziaristi), cei ce scrieti la ziare, faceti din orice rahat un senzational, si din orice senzational un rahat. Asta nu este nici pe departe o calitate. EVUL MEDIU, sunteti doar voi.

    • mah baiatule, lasa-i tu pe ziaristi in pace si vezi-ti de pompele tale funebre. nu-ti mai da tu cu parerea, cocalar de mall care n-ai calcat niciodata mai departe de foodcourt-ul molului

      • Scuze, beni, si scuze si ziaristilor, exista evul mediu, si in zilele noastre, ati avut dreptate, o dovedeste prezenta lui beni printre noi, iar apropo de pompele funebre, te astept beni. Pe crucea ta am sa scriu, AICI ZACE UNUL MAI PROST CA PROSTIA.

  2. te-ai chinuit mult sa convingi copii aia sa se urce in caruta? :))

    • baiatule, „copii” in enuntul tau se scrie cu 3 de „i”

  3. Cunosc foarte bine situatia din Plopi. Intr-adevar este dezastru. Parintii mei locuiesc acolo si sunt la marginea societatii. Celor in primarie nu le pasa de zona aia pentru ca niciunul dintre stabi nu are casa acolo. Am vazut caruta aia cu prunci in mai multe dimineti si este singura solutie sa ajunga la scoala saracutii. Ce conteaza ca sunt tigani, ma bucur ca vor sa invete carte.

  4. Este de inteles ca fala banateana paleste in fata unor asemenea realitati, dar bastinasii orasului de cinci stele trebuie sa inteleaga ca pe „fruncea” Banatului sunt riduri tare urate… Daca unii le neaga, nu inseamna ca acestea nu exista. Timisoara poate fi capitala culturala in 2019 doar daca „juriul” nu trece prin kuncz, plopi, freidorf, fratelia. Ba nici prin centru, ca dau cu fruntea de piramida

    • Noroc ca ai tu spirit de observatie. Da’ acolo de unde vii tu era totul cu prfum de levantica? Ori ai plecat din palatul familiei din greseala si uite-asa ai nimerit in lumea reala. La tine la Slatina toti trantorii merg cu Mercedesurile de serviciu data la intreprindere, asa-i? Si cu benzina la liber? Chiar din fotografie se vede trotuarul, insa a fost optiunea cetatenilor sa circule cu caruta. Alta este in schimb problema. Din cate stiu eu in oras nu este permisa circulatia carutelor.

      • prietene, tu nu prea suporti critica sau care e problema? ce slatina, ce mercedesuri? slatina nu candideaza la titlul de capitala europeana, idiotule! crezi ca daca arati ca si in alte case e mizerie, gunoiul din casa ta dispare? poate doar in viziunea ta de banatean cu parul pe spate! pornit din sprancene…

  5. bao frate plopiul e foarte frumos spun asta fiindca eu locuiesc in crisan un cartier peste bega da’ merg la scoala in plopi si nu am ce comenta e super nu mai bagati strambe ca e mizerabil sau deastea si nu va mai dati in spectacol se vede ca intentionat au facut Pozele sa para ca e urat dava dracu de zdrente nu santeti buni nici sa ne stergem fundu’ cu voi