VEZI FOTO! Productie record la Recas: 10 tone de struguri la hectar! Anul acesta, pe langa cantitate, viile Banatului ofera si o calitate exceptionala

Peste 100 de muncitori din mai multe zone ale tarii culeg de zor strugurii din viile Recasului, cel mai important viticultor al judetului Timis. Alaturi, doua combine moderne fac treaba a 200 de muncitori.

Munca pe dealuri, printre sirurile de vita-de-vie, nu pare una foarte grea, iar rand pe rand, muncitorii rostogolesc vanitele cu strugurii proaspeti, in remorca tractorasului care ii transporta in locul unde strugurii se trasforma foarte repede in cel mai apreciat vin din vestul tarii, vinul de Recas.

Recolta este una bogata in acest an – 10 tone la hectar in medie, datorita conditiilor meteorologice foarte bune pentru vie, iar strugurii sunt exact atat de dulci, cat ar trebui sa fie. Turistii sunt si ei bineveniti sa vada cum se culeg viile, dar si cum strugurii iau, pas cu pas, drumul vinului.

_____________________________________________________________________________________________________

A inceput culesul viilor pe dealurile Recasului! Doua combine moderne si 150 de muncitori culeg zi si noapte struguri

Strugurele mai este numit si „fructul zeilor”, iar despre el si despre licoarea lui s-au scris nenumarate ode. Si pe buna dreptate! Dupa ce creste in vita-de-vie mangaiat de razele soarelui si hranit cu apa catorva ploi, rodul viei se infatiseaza in toata splendoarea lui. Ciorchinii parca se recompenseaza pentru grija pe care natura a avut-o pentru ei si dau poate cea mai buna licoare: vinul.

In viile de la Recas, cele mai mari ca suprafata din judetul Timis, au fost tocmiti 150 de muncitori din Ardeal, Oltenia si Moldova care culeg ciorchine cu ciorchine si il aseaza cu multa grija in vanite de plastic. Acestea sunt apoi transportate pana la remorca tractorului care ii asteapta la capat de rand pentru a aduna roadele. Remorcile cu struguri sunt apoi transportate la crama, acolo unde are loc un intreg proces de stoarcere a boabelor zemoase care mai apoi trec prin cateva filtre, iar in final devin…vin! Cam acesta este pe scurt traseul vinului, din vie pana in sticla.

Numere pe tricouri versus tehnologie moderna

Anul acesta, cei de la Recas au ales sa cheme la munca doar 150 de muncitori, aceasta in conditiile in care in anii trecuti in viile Recasului munceau, la inceput de toamna, aproximativ 400 de lucratori. Reducerea numarului de muncitori se datoreaza mai ales achizitionarii a doua combine moderne care culeg direct boabele de struguri din vita-de-vie si care suplinesc munca manuala a aproximativ 200 de muncitori.

Cu toate ca masinariile lucreaza atat pe timp de zi, cat si pe timp de noapte, la lumina farurilor, ajutorul dat de cei 150 de muncitori este absolut necesar, mai ales ca unele soiuri de struguri, cei de masa, trebuie culesi manual. Oricum, nu strica ajutorul manual nici la strugurii care vor fi transformati in vin.

Fiecare muncitor care culege roadele viei de la Recas are atribuit cate un numar care adeseori este inscriptionat pe vanita pe care o umple cat mai des cu struguri gustosi. Odata umpluta vanita din plastic, muncitorul o transporta la remorca unui tractoras, iar apoi ii goleste continutul. In acelasi timp, rosteste cu voce tare numarul atribuit, iar un alt angajat, insarcinat cu tinerea evidentei, noteaza constiincios, intr-un caiet, numarul muncitorului ori de cate ori isi goleste vanita.

Calculul este unul cat se poate de simplu, fiecare vanita umpluta cu struguri proaspat culesi din vie si golita apoi in remorca, inseamna 1,5 lei impozabili. Cu cat muncitorul este mai harnic, cu atat mai multi bani primeste la finalul zilei.

Este mult, este putin acest tarif? Parerile sunt impartite. Muncitorii, in general, sunt multumiti de banii pe care ii primesc si spun ca saracia de acasa i-a impins sa vina in Banat la cules de vii ca aceasta era unica lor sansa sa agoniseasca bani pentru la iarna. Altii au spus ca primesc prea putini bani pentru o vanita: „Primim 1,5 lei si aceia impozabili si muncim aici, in caldura si ne este foame”, a spus un muncitor nemultumit.

Oamenii culeg strugurii in vanite, iar tariful este pe vanita. Fiecare poate ajunge sa castige undeva la 60 de lei pe zi. Eu zic ca este un pret foarte bun pentru munca in agricultura”, a declarat Gheorghe Iova, directorul Cramelor Recas.

Vanita a luat locul cosului. Daca in urma cu doar cativa ani, muncitorii din vita-de-vie purtau cosuri de nuiele in spate, iar fiecare strugure cules era depozitat mai intai in acel cos, acum el a fost inlocuit de vanita. Vorbim de vanite de plastic ce nu se pot lua in spate, asa cum se intampla cu cosurile, ci sunt transportate pe brate de muncitori. S-a luat aceasta decizie de a inlocui cosul cu vanita din motive lesne de inteles. In primul rand, dimineata cand pamantul este inca reavan sau dupa o ploaie, cosurile ajungeau sa ia de multe ori contact cu pamantul, iar in acest fel strugurii se murdareau. De asemenea, un alt motiv ar fi ca in aceste vanite nimic nu se pierde. Daca printre nuielele cosului strugurii mai lasau zeama dulce, din vanita pana si acea zeama se recupereaza.

Daca pe un anumit perimetru se lucreaza manual, pe un altul, tehnologia a luat locul zilierului. Doua combine culeg de zor boabele direct de pe ciorchine. Prima combina cumparata este cea de anul trecut si este cea mai performanta. A costat nu mai putin de 160.000 de euro, iar investitia a meritat, spun cei de la crame. Cea de-a doua combina, desi pare asemanatoare, are o capacitate mai mica la motor si mai putine optiuni. Aceasta din urma a costat 15.000 de euro. Cele doua combine sunt fabricate in Olanda, iar aici, la Recas, sunt doar patru oameni care le manuieste. Cei patru au fost instruiti de specialisti sa le foloseasca. Cele doua combine se regleaza, in functie de incarcatura si pur si simplu scutura boabele de pe ciorchinele de strugure.

Circuit turistic pe dealurile cu vii

Anual, la Cramele de la Recas vin, in medie, 7.000- 8.000 de turisti care sunt interesati sa vada viile, dar si procesul de fabricare al vinului, dar si sa deguste celebrele vinuri de aici. Vizitele in Cramele Recas de regula sunt organizate de agentii de turism care aduc aici grupuri de turisti. De asemenea, mai sunt si familii care vin pe dealurile Recasului, la crame, insa toti acestia sunt sfatuiti sa isi anunte vizita in prealabil. Din pacate, in perioada culeslui de struguri, grupurile de turisti sunt sfatuite sa vina mai rar pentru ca absolut toata lumea de aici este ocupata si cu greu se gaseste cineva care sa conduca turistii. O vizita la Cramele Recas poate dura pana la 5 ore, iar vizita efectiva nu trebuie platita. In schimb, se percepe un tarif de pana la 150 de lei pentru un turist care degusta vin si serveste mancare la crama. Anul trecut, Cramele Recas au primit titlul de cea mai primitoare crama din Romania.

Productie buna, vin mult!

900 de hectare de teren sunt cultivate cu vita-de-vie la Recas din care 20 de hectare sunt la Minis cu soi rosu, Feteasca neagra si Cabernet sovignion. In total, in cele 900 de hectare cultivate, 550 de hectare sunt pe rod, restul fiind vii tinere care abia peste un an sau doi rodesc.

Anul acesta avem o productie foarte buna, este un an agricol foarte bun din punct de vedere al cantitatii si al calitatii putem spune ca avem o productie peste medie, in conditiile in care clima ne-a fost favorabila anul acesta. Culegem 9-10 tone de struguri la hectar, aceasta fiind media, struguri de o calitate exceptionala”, ne-a declarat Gheorghe Iova, directorul Cramelor Recas.

Culesul strugurilor de la Recas a inceput saptamana trecuta si deja au fost culese viile de pe 150 de hectare.

Rezervoarele in care se face vinul de la Recas au o capacitate medie de 10 milioane de litri, insa productia este la jumatate. Directorii de la Cramele Recas spera ca odata ce vor rodi si viile tinere, productia sa ajunga undeva in apropierea cifrei de 10 milioane de litri anual.

Foto: Dariana Dragos

Informatiile publicate de opiniatimisoarei.ro pot fi preluate de alte publicatii online doar in limita a 500 de caractere si cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la aceasta regula constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratata ca atare.