Noutati :

Sturionii, chinchila si veninul de vipera, „articolele” de lux ale economiei timisene! Vezi ce afaceri exotice au rezistat in timp!

29 septembrie, 2011 - 10:24 AM
Autor: Anonim      
Categorie: TIMISOARA MEA
1

Dupa falimentul afacerilor clasice, intreprinzatorii timiseni s-au orientat catre investitiile mai exotice. Asa se face ca chinchila, viperele si sturionii le-au atras atentia fermierilor din Timis, care au scos bani frumosi din buzunar ca sa-si deschida afaceri cu astfel de animale si si-au pus toata nadejdea intr-un profit sigur, intr-un viitor mai mult sau mai putin indepartat. Au cerut ajutorul firmelor straine si unii dintre ei exporta si astazi piei, blanita, icre sau venin. S-au aruncat cu capul inainte, desi nu stiau mare lucru despre afacerile de acest fel, deoarece pana la acea vreme nimeni nu mai crescuse vreodata in Banat chinchila sau vipere prin gospodarii. Pentru unii afacerea s-a dovedit a fi prea complicata si, dupa un timp, au renuntat, iar altii si-au asumat riscurile si au razbit pe piata romaneasca, ba chiar si in strainatate.

Afacerile exotice lovite de criz  a conomica: au rezistat cei care cresc  chinchila, sturioni, sau vipere! De-a lungul anilor, in Timis au dat faliment mai multe crescatorii de melci si de struti. Acum, la mare cautare sunt blanitele de chinchila, icrele sturionilor sau veninul viperelor

Timisenii se pricep sa faca afaceri. O demonstreaza chiar si numarul de exporturi de animale care se inregistreaza an de an in judetul nostru. De-a lungul vremii, dinainte sa ajunga si aici criza economica, foarte multi timiseni s-au apucat sa creasca struti, melci, vipere, sturioni sau chiar viermi pentru pescuit, aratandu-se deschisi spre ingrijirea de animale exotice. Si ani buni la rand au castigat destul de mult din asta.

Crescatorie de chinchila

Blana de chinchila

Criza le-a stricat insa planurile multor crescatori de astfel de animale, care fie si-au vandut afacerile, fie si le-au inchis. Foarte putini au supravietuit. Este si cazul lui Radu Patan, din localitatea Sag. El si-a deschis o ferma de chinchila inca din anul 2003, cu ajutorul unei societati din Ungaria ce are o experienta de 35 de ani. A fost greu la inceput, dar faptul ca a avut inca de atunci piata de desfacere i-a dat un imbold si, cu ajutorul lui, alti 500 de romani cresteau chinchila pe care mai apoi ii exportau. Acum insa, abia de mai sunt 100 de crescatori in toata tara. Radu Patan ii coordoneaza si le asigura transportul animalelor pana in Ungaria, unde un exemplar se vinde cu 40-50 de euro. Acolo, animalele sunt ucise electric si apoi curatate de blana, care se trimite in toata lumea pentru celebrele haine de blana.

Am inceput cu 100 de familii, 500 de femele si 100 de masculi. Am dus oameni la scolarizare in Ungaria, iar acum avem 2.500, 3.000 de exemplare, pe care le crestem in opt boxe din ferma. La sase sau la sapte luni de la fatare animalele pot fi trimise deja in Ungaria. Avem cam sase exporturi in fiecare an. Anul acesta avem cifra de afaceri de 200.000 – 300.000 de euro, de exemplu”, povesteste Radu Patan.

Impreuna cu cei doi angajati, el verifica zilnic animalele din custi, le schimba nisipul si incearca sa le mentina sanatoase, pentru ca blana sa nu aiba de suferit. „Un animal matur mananca un kilogram de concentrat pe luna, il aducem din Ungaria pentru ca nu am gasit producatori in tara. Mancare le dam de trei ori pe saptamana, iar nisipul in care isi fac baie il schimbam in fiecare zi. Trebuie sa faca baie, pentru ca altfel pot lua ciuperci si nu mai este buna blana”, mai spune timiseanul.

Chinchila nu sunt animale greu de intretinut. Dificil este cand mor multe exemplare, mare parte din cauza caldurii. ”Daca e umiditate, pot face ciuperci si la peste 30 de grade pot face infarct. Trebuie sa fie evacuat amoniacul din dejectii, de aceea avem instalatie de climatizare si ventilatie, pentru ca daca le intra in sange sau il inhaleaza se deterioreaza blana”, marturiseste Radu Patan.
Afacere… cu sange rece

O afacere sanatoasa practica si Marius Boldur, din localitatea timiseana Ortisoara. El creste vipere pentru venin. Si o face destul de bine, ba chiar se pregateste sa deschida si o linie tehnologica pentru prepararea veninului. „Am deschis in 2003 si acum am atatea vipere cat prevede legea, cam 500. Veninul il recoltez de doua ori pe luna, iar in fiecare an pot aduna cam un gram de la un sarpe. Acum lucrez la o linie tehnologica pentru producerea de unguente, sa nu mai trimit veninul in alte tari”, a declarat Marius Boldur. Investeste cam 150.000 de euro in linia de productie, dar afacerea merita toti banii. Daca se scad utilitatile pentru crescatoria de vipere, precum si carnea de vita sau ouale cu care acestea sunt hranite lunar, gramul de venin poate depasi cu usurinta suma de 1.000 de euro. Ramane si la noi, dar majoritatea veninului se duce in tari ca Italia, Elvetia sau chiar in Tarile Arabe.

De pierdut nu am avut, daca ar fi sa facem calcule. Pe mine nu ma intereseaza cifra de afaceri, ma intereseaza sa raman cu bani in buzunar. Si raman. Este o afacere de viitor, cererea de venin este formidabila. Eu vreau sa fac unguente antireumatice si cosmetice pe viitor”, mai spune crescatorul de vipere.

Sturionii de Giarmata, o afacere de 60 milioane de euro

Oricat ar parea de neverosimil, Timisul tine capul de afis in tara in domeniul cresterii si reproducerii sturionilor, gratie unui proiect cu finantare europeana implementat in localitatea Giarmata. Ferma de sturioni apartine omului de afaceri Gerald Buchert si a fost inaugurata in noiembrie 2008, in cadrul unui parteneriat cu Universitatea de Stiinte Agricole a Banatului.

A fost vorba despre o ampla actiune a Uniunii Europene, in cadrul programului de acvacultura UE – Romania, care a vizat infiintarea de crescatorii de sturion in ideea repopularii Dunarii si, implicit, ecologizarea fluviului”, a explicat prof. univ. Dorel Lazu la inaugurarea crescatoriei de sturioni de la Giarmata.
Cele cinci hale cu 48 de bazine se intind pe o suprafata de 15.500 de metri patrati si, dupa cum spune omul de afaceri Gerald Buchert, sunt concepute pentru o productie anuala de 100 tone de sturioni si 10 tone de caviar, la o capacitate maxima de industrializare de 200 de tone.

Nu putem discuta deocamdata despre profit, intrucat, momentan, functionam intr-un sistem experimental in care se urmareste doar cresterea si reproducerea sturionilor. Ajung la maturitate abia dupa sase, sapte ani, avand un ritm de crestere care va permite ca in cativa ani sa avem pesti de 4 – 5 kilograme”, ne-a explicat Buchert, cu precizarea ca un kilogram de caviar se vinde pe piata libera cu 6000 de euro.

In prezent, in bazinele fermei de sturioni de la Giarmata sunt crescuti aproape 17.000 de pesti. In asteptarea profitului se fac calcule, iar daca totul va functiona ca la carte, peste 10 ani ferma de la Giarmata va aduce investitorului 60 milioane de euro doar din comercializarea icrelor negre.

Singura problema va fi, se pare, obtinerea licentei de acvacultura si comercializare, avand in vedere ca aceste produse sunt contigentate de catre Uniunea Europeana. Pentru protectia internationala acordata speciilor de sturioni de catre Conventia privind comertul international cu specii salbatice de fauna si flora pe cale de disparitie, la care se adauga si sturionii, pe teritoriul Romaniei a fost interzis pescuitul de sturioni prin ordinul ministrului Agriculturii. Pentru pescuitul lor, AMPA, Agentia Nationala de Pescuit si Acvacultura, emite autorizatii speciale producatorilor, in vederea producerii puietului de sturion destinat repopularii. Se marcheaza cu microcipuri inainte sa fie eliberat in mediul natural. Puietul de sturioni se creste in unitati autorizate, in vederea popularii Dunarii, cu exemplare cu lungime de pana la minim 10 centimetri. Aceasta cheltuiala este suportata de Ministerul Agriculturii, prin bugetul asigurat de AMPA.

Comercializarea sturionilor si a icrelor negre se face numai cu sturioni de cultura la unitatile detinatoare de licenta de acvacultura. Pe raza judetului Timis, sturionii sunt crescuti experimental in conditii intensive de catre Institutul Agronomic si de catre o firma de Giarmata si care nu detin licenta de acvacultura. Implicit, nu pot comercializa sturioni in conditii legale, resursele financiare provenite din comercializarea ilegala a pestilor fiind confiscate. Pot sa ii comercializeze pentru familie, dar nu pot sa iasa cu ei pe piata. Marile retele de magazine comercializeaza peste si icre negre din import si de la producatorii romani licentiati pentru cresterea sturionilor de cultura. Pescuitul si comercializarea ilegala a sturionilor si a icrelor negre cu provenienta din habitate piscicole constituie infractiune”, atrage atentia directorul executiv al Directiei Agricole Timis, Tiberiu Lelescu.


Godacii vietnamezi, mai cautati decat cei romanesti

O afacere buna autohtona se poate face si cu porcii vietnamezi. Godacii negri sunt la mare cautare in Timis. Un fermier are in ograda un porc si doua scroafe, pe care ii creste la o ferma situata la opt kilometri de Lugoj. Cumparatorii au aflat ca porcii vietnamezi au o carne cu mai putin colesterol si ca fripturile pot fi mancate chiar si de bolnavi de inima sau de diabet. Timisenii ii comanda din Ungaria, de unde se cumpara cu 60 de euro, si ii vand mai departe chiar si cu 100 de euro.

Colesterolul e redus aproape la zero. Foarte multi oameni sunt interesati. Eu am fost cu ei intr-o expozitie la Timisoara si m-au sunat foarte multi de atunci. Prin februarie ar trebui sa avem purcei, cam 8-10. Eu vand numai purcelusi de lapte, nu dau porci maturi. Nu-i tin pana la maturitate pentru ca vin clientii sa ii cumpere. Am inceput din hobby, dar ma gandesc serios sa-mi deschid afacerea mai mare”, povesteste Ioan Cocos. „Vietnamezii“ mananca mult mai putin decat porcii romanesti si nu sunt asa de pretentiosi, mai spune fermierul. In plus, se vand mai bine. Piata face o diferenta intre cele doua sortimente de carne macra. Un kilogram de porc vietnamez se vinde cu 10 lei, pe cand unul de porc obisnuit e cu 30% mai ieftin.

La noi se exporta cel mai mult carne de cal. Noi nu suntem obisnuiti sa mancam, ca nu avem traditie, dar strainii mananca. Cei care cresc animale mai exotice le tin mai mult din hobby, ca nu pot face cine stie ce afacere. Struti avem cam 50 in tot judetul, la Carpinis, Iecea, Buzias si Sannicolau. Nu se poate face export pentru ca nu avem abatoare autorizate, poate de aceea nici nu mai tin oamenii”, spune Tiberiu Lelescu.

Nici crescatorii de caini nu mai au atat de mult succes. „Merge foarte prost piata. Eu am snauteri, dar nu mai are lumea bani. Pretul depinde de monte si de calitatea parintilor, de la 250 de euro in sus. Eu nu am vandut niciodata caini in Romania, numai in Danemarca, Ungaria, Cehia”, povesteste un crescator care a vrut sa-si pastreze anonimatul.

Melcii si strutii nu rezista in Timis

In urma cu cativa ani, timisenii se laudau si cu mai multe ferme de melci. Acestea nu au rezistat insa, pentru ca tehnologia nu era cea potrivita, spun reprezentantii Directiei Agricole Timis. „Cu melcii e un dezastru. Nu mai avem crescatorii de melci, toate s-au inchis. Exista un crescator la Petrovaselo, dar nu mai are decat cateva urme din afacere. Din pacate, toate crescatoriile la care au fost investiti bani europeni au disparut, pentru ca nu s-a respectat tehnologia.”, explica Tiberiu Lelescu, seful Directiei Agricole Timis.

La fel este si cu strutii. Acum cativa ani, foarte multi timiseni au investit in afaceri mici cu struti, insa astazi doar cativa mai tin astfel de pasari in gospodarii. Este si cazul primarului din Carpinis, Ioan Sima, care mai pastreaza doar trei struti.

Ii tin doar pentru hobby. Nu prea consum nici oua de la ei. Nu este o afacere. Nu sunt greu de intretinut, dar mananca mult. Carnea lor este cam ca cea de vita”, spune Ioan Sima.

Viermii tubifex din canalul Bega

Viermii vii care cresc in albia canalului Bega, denumiti si “tubifex”, extrem de cautati de pescari si de detinatorii de acvarii, au stat in centrul unui scandal intre Directia Apelor Banat si firma “Ramiresi” din Ungaria, litigiul fiind la un pas sa puna pe butuci institutia condusa la vremea respectiva de Titu Bojin. In primavara anului 1999, in urma unei licitatii, intre Directia Apelor “Banat” si “Ramiresi BT” din Ungaria a fost incheiat un contract, prin care firma maghiara a obtinut dreptul de a recolta din albia raului Bega viermi vii. Desi acel contract aducea Apelor un profit de 300.000 de euro anual, in 2005 institutia a reziliat contractul cu maghiarii si a incheiat altul cu o firma din Cehia, “Aquamix”.

Tubifecsii sunt foarte scumpi, pentru ca nu se dezvolta decat la noi, in zona de granita de la Cenad. Maghiarii trec granita, la Cenad, si recolteaza viermii din namolul Begai. Kilogramul de tubifex se vinde la prima mana cu 2,8 euro pe pietele occidentale, ajungand pana la 5-6 euro”, spunea Bojin.

Doi ani mai tarziu, firma maghiara, care vindea viermii romanesti in Olanda, Germania, Franta, Belgia, Anglia si Spania, a actionat Directia Apelor Banat in judecata si a cerut daune de 2.000.000 de lei, suma care dupa cinci ani de procese, a ajuns la 21 milioane de lei vechi. In ciuda faptului ca, la un moment dat, “Ramiresi” a blocat conturile Apelor pentru a-si recupera banii, in cele din urma Inalta Curte de Casatie si Justitie a dat castig de cauza partii romane. in prezent, viemii din Bega sunt recoltati de firma ceha “Aquamix”…

Rating

  • 1comentarii

recomanda prietenilor

Pareri

  1. din cate sant informat ferma de chinchila de la sag,a dlui radu patan,SE FINI cum zice italianul,imi pare rau daca e adevarat,de unde pot sa primesc stirea adevarata!va multumesc!