Noutati :

Sfantul Andrei sau noaptea strigoilor de care ne aparam cu usturoi! VEZI superstitii in 30 noiembrie! Ce e bine si ce nu sa faci de Sfantul Andrei?

30 noiembrie, 2011 - 08:25 AM
Autor: Anonim      
Categorie: SOCIAL
0

Sfantul Andrei este considerata una din cele mai populare  sarbatori ale crestinismului romanesc, fiind marcata la data de 30 noiembrie.  Acesta este considerat de Biserica Ortodoxa Romana patronul spiritual al Romaniei.

Andrei a fost ucenic al lui Ioan Botezatorul, cand, la o vreme dupa botezul lui Iisus, l-a urmat pe acesta, devenind astfel primul apostol. Dupa invierea lui Iisus si coborarea Spiritului Sfant la Rusalii, apostolii au mai ramas cativa ani la Ierusalim, incepand formarea Bisericii.

Apostolii au tras apoi la sorti pentru a decide unde va merge fiecare pentru a propovadui Evanghelia. Legenda spune ca Apostolului Andrei i-a revenit  sarcina de a veni in teritoriul actual al Dobrogei. Mai intai, Andrei l-a insotit pe fratele sau Apostolul Petru prin Asia Mica, apoi a trecut in peninsula Balcanica prin teritoriul Turciei de azi, ajungand in Scytia – Dobrogea, unde s-a oprit un timp. Apoi a mers in  sudul Rusiei dupa care s-a intors in Grecia, consolidand comunitatile crestine. El si-a continuat periplul pana in Peloponezul grecesc, in orasul Patras, unde de altfel a si murit ca martir, fiind rastignit pe o cruce in forma de X. Pe la anul 350 imparatul Constantin al II-lea duce moastele Sfantului Andrei la Constantinopol si le aseaza in Biserica Apostolilor.

In anul 850 imparatul bizantin Vasile I Macedoneanul cedeaza rugamintilor locuitorilor din Patras si le înapoiaza acestora  capul Sfantului Andrei. In anul 1208, in timpul Cruciadei a patra, relicvele au ajuns la Amalfi, in apropiere de Napoli, fiind pastrate in domul San Andrea. In 1462 au fost duse la Roma, iar in secolul al XV-lea Papa Pius al II-lea a mutat relicvele in Catedrala Sfantul Petru de la Roma. In anul 1964 capul Sfantului Andrei a fost inapoiat bisericii din Patras.

Traditii romanesti din noaptea Sfantului Andrei

Ziua Sfantului Andrei se cheama si Ziua lupului sau Gadinetul schiop. Se stie ce a simbolizat lupul pentru daci, daca insusi steagul lor avea infatisarea unui balaur cu cap de lup.

In aceasta zi nu se lucreaza in casa, ca sa nu strice lupii vitele. Primejdia nu este numai pentru vite, ci si pentru oamenii care indraznesc sa plece la drum, in ziua cand porneste si luparia.

De asemenea, la sate, pentru a-si apara gospodaria de lupi, oamenii obisnuiesc  si astazi sa unga tarusii de la poarta, ferestrele si pragul usilor cu usturoi. In unele parti se ung cu usturoi chiar si fantanile.

Alti gospodari fac o cruce de ceara si o lipesc la vite, insa numai la cele de parte barbateasca, cum ar fi  boi, berbeci, armasari, tapi, si anume pe cornul din dreapta. Tot din cauza lupilor nu se matura toata ziua, nu se da gunoiul afara, nu se ranesc grajdurile, nu se piaptana, nu se face pomana si nu se da nimic cu imprumut. Daca stapanii casei nu muncesc, lupul nu se poate apropia. In acea noapte vorbesc toate animalele, dar cine le asculta ce spun, moare. La miezul noptii, de Sfantul Andrei se deschid cerurile.

Noaptea strigoilor

O alta traditie spune ca in noaptea de catre Sfantul  Andrei, pe 29 noiembrie, ies si umbla strigoii, spirite ale mortilor, care nu ajung in lumea de „dincolo” dupa inmormantare sau refuza sa se mai intoarca acolo dupa ce isi viziteaza rudele, la marile sarbatori calendaristice. Strigoii morti devin foarte periculosi pentru cei vii pentru ca pot sa ia viata rudelor apropiate, sa aduca boli, grindina si alte suferinte.

De aceea se iau masuri de aparare, cum ar fi se manancat usturoi, si se unge cu acesta pe frunte, pe piept, pe spate si la incheieturile trupului. De asemenea, tot cu usturoi se unge pe la ferestre, usi, hornuri, scari, clantele usilor, boii si vacile la coarne, clestele, lada si toporul.

Noaptea vrajilor si a farmecelor

Noaptea Sfantului Andrei este una dintre cele mai importante din an  pentru vraji si farmece.

Fetele masoara noua cescute cu apa pline, si le toarna intr-o strachina, care se pune sub icoana. A doua zi, in zori, se masoara din nou, cu aceeasi cescuta, apa din strachina. Daca va mai ramane pe fundul strachinii apa, fie si cateva picaturi, atunci vor avea noroc. Daca ultima cescuta va ramane neumpluta cum trebuie, atunci nu vor avea noroc si nu se vor marita.

Tot in noaptea Sfantului Andrei, fata isi pune sub cap 41 de boabe de grau si daca viseaza ca-i ia cineva graul, se va marita. Unele fete isi pregatesc turta, pentru ea aducand apa cu gura. Pentru acest colac aduc apa neinceputa, iar produsele din care se prepara turta, faina si sare, sunt masurate cu o coaja de nuca. Dupa ce au fost coapte pe vatra, fetele isi mananca turtitele preparate, convinse fiind ca ursitii vor veni, in vis, cu apa sa le potoleasca setea.

Usturoi miraculos

Tot in seara de 29 noiembrie, se aduna la o casa mai multi baieti si fete. Pe o masa, ei pun mai multe caciuli de usturoi, imprejmuite cu tamaie, smirna si cateva lumanari de la Pasti aprinse. Pun apoi pe masa diferite feluri de mancare, mananca, vorbesc si rad pana cand apar zorii zilei.
Fetele isi impart intre ele usturoiul, pe care il duc a doua zi la biserica, pentru a-l sfinti preotul. Acest usturoi se pune pe policioara la icoane, fiind bun de facut de dragoste. In alte zone din tara noastra, pazitul usturoiului se face altfel. Mai precis, intr-o casa se strang 10-12 fete, avand fiecare fata cate o paine, trei capatani de usturoi, un fir de busuioc, legate cu o ata rosie si o sticla de rachiu. Aceste lucruri se pun pe o masa, intr-un colt al casei, si se acopera cu o broboada rosie.

Langa lucruri, pe masa, sta un sfesnic cu o lumanare aprinsa, care arde de cu seara si pana in ziua. Langa masa, una in dreapta si una in stanga, stau de straja doua babe, care baga bine de seama ca sa nu se fure din lucruri, ori sa nu puna cineva mana pe ele. Ele stau acolo pana dimineata. La aceasta petrecere, vin si baieti cu lautari. Se canta si se petrece pana in zori. Cand s-a facut ziua, hora este jucata afara. Un flacau joaca in mijlocul horei toate lucrurile fetelor, pazite de batrane. Dupa joc, fetele isi iau lucrurile si le impart flacailor. Painea se mananca, rachiul se bea, usturoiul se pastreaza de leac. Cand vitele sunt bolnave, li se da mujdei in bors ori vin si le trece. Daca se fura din usturoi, nu-i bine deloc. Usturoiul pazit este semanat primavara. Daca pleci la drum lung, sa iei putin usturoi cu tine.

Rating

  • 0comentarii

recomanda prietenilor