Noutati :

Intrarea triumfala in Timisoara a printului Eugeniu de Savoya, un cadou chiar de ziua lui! Unde i se va pune o statuie mareata in oras?

18 octombrie, 2016 - 09:05 AM
Autor: Anonim      
Categorie: TIMISOARA MEA
13

TIMISOARA. Ziua de 18 octombrie 1716 este una de referinta in istoria Timisoarei. E momentul in care, in urma cu exact 300 de ani, printul Eugeniu de Savoya intra in cetate in fruntea armatei sale, dupa ce eliberase orasul de sub stapanirea otomana si instaura dominatia austriaca.
Timisoara si intreg Banatul aveau sa cunoasca o schimbare radicala si o inflorire fara seaman.

Trupele otomane se predau in 12 octombrie 1716, iar printul Eugeniu de Savoya avea sa-si faca cel mai frumos cadou de ziua lui si a decis sa intre in Timisoara exact atunci, in 18 octombrie.

Eugeniu de Savoya, un mare comandant de osti si un om foarte bogat

eugeniu-de-savoya

Eliberatorul Timisoarei, Eugeniu de Savoya, s-a nascut la 18 octombrie 1663, la Paris, intr-o familie aristocratica provenita din Italia, si a crescut in anturajul regelui Ludovic al XIV-lea. Desi printului i se pregatise o cariera clericala, la varsta de 19 ani el decide sa se orienteze spre una militara. Fiindu-i refuzata intrarea in armata franceza, Eugeniu de Savoya emigreaza in Austria si se angajeaza in serviciul Casei de Habsburg, devenind ofiter al Sfantului Imperiu Roman.

Timp de sase decade, Eugeniu de Savoya a luptat si a servit sub trei imparati: Leopold I, Iosif I si Carol al VI-lea. A fost unul dintre cei mai importanti lideri militari si unul dintre cei mai bogati oameni din acea vreme. Insa, faima sa la nivel european a inceput sa creasca odata cu victoria Imperiului Habsburgic impotriva turcilor din batalia de la Zenta (1697). In timpul razboiului austro-turc (1716-1718), dupa cucerirea Petrovaradinului, la 5 august 1716, Printul Eugeniu de Savoya a decis sa cucereasca Cetatea Timisora, aflata sub ocupatie otomana inca din anul 1552.

savoya-print-batalie
La 28 august 1716, armata imperiala isi stabileste tabara la Beregsau, langa Timisoara. In subordinea comandantului existau 58 de batalioane si 211 escadroane. Dupa cateva atacuri esuate, a fost realizata o blocada prin inchiderea tuturor cailor de acces spre cetate. Trupele lui Eugeniu de Savoya construiesc mai multe transee si santuri de comunicatie pentru a se putea apropia cat mai mult de zidurile cetatii. Dupa ce armata austriaca ajunge sub Cetatea Timisoarei, Eugeniu de Savoya a ordonat ca toti tobosarii, trompetistii si flautistii sa inceapa sa cante muzica vesela. Trupele otomate s-au urcat pe ziduri pentru a vedea ce se intampla, moment in care au fost atacate.

asediu-timisoaraSursa foto: art-historia.blogspot.ro

In 16 octombrie, printul de Savoya a trimis turcilor o somatie de predare, fara a primi un raspuns. Pe 1 octombrie, suburbia Palanca Mare a ajuns in mainile austriecilor si turcii s-au refugiat in Cetate. La 12 octombrie 1716, trupele otomane au arborat drapelul alb, solicitand conditii de predare. In urma conditiilor stabilite de Eugeniu de Savoya cu Ahmed Pasa si Efendi Melec Ibrahim, trupele otomane au capitulat si 12.000 de soldati turci au fost lasati sa se retraga din Cetatea Timisoara, din Banat, la Sud de Dunare. Sursa: tminro.timisoara2021.ro

Intrarea printului in Cetatea Timisoara s-a desfasurat chiar de ziua sa de nastere, la 18 octombrie 1716, pe poarta Forforosa, care a fost redenumita ulterior „Poarta Printului Eugen”.

printul-eugen-de-savoya-eliberarea-timisoarei
In 1716, la propunerea Printului Eugeniu de Savoya, pe atunci proaspat presedinte al Consiliului Aulic de Razboi, Carol al VI-lea il numeste Guvernator al Banatului Timisan pe Contele Florimund Mercy. La 1 noiembrie 1716, acesta a primit si statutul de Guvernator militar si civil, moment in care au inceput pregatirile pentru planul de sistematizare si reorganizare a orasului Timisoara si a intregii regiuni Banat.

Intre 1693 si 1721, Eugeniu de Savoya a intrat in posesia mai multor terenuri, care impreuna insumau o suprafata de 155.000 de metri patrati. J. L. von Hildenbrandt, unul dintre cei mai cunoscuti arhitecti ai vremii respective, a construit pentru acesta complexul Belvedere din Viena, in stil baroc, format din doua palate, ridicate in perioada 1714-1722. Belvedere fusese proiectat pentru a gazdui atat vasta biblioteca a lui Eugeniu de Savoya (transformata, mai tarziu, in Biblioteca Nationala a Austriei), precum si impresionanta sa colectie de arta. Astazi, cele doua palate gazduiesc Muzeul Austriac de Arta Baroca si Galeria Austriaca de Arta.

Eugeniu de Savoya s-a stins din viata la 21 aprilie 1736, pe cand avea varsta de 72 de ani. Nu s-a casatorit niciodata si nu a avut copii. Astfel, intreaga avere a fost mostenita de printesa Victoria de Savoya, nepoata sa, pe care a vandut-o ulterior Casei de Habsburg.

Astazi, in 18 octombrie, pe strada Eugeniu de Savoya nr. 24, de la orele 17.00, se vor marca cei 300 de ani de la intrarea lui Eugeniu de Savoya in Cetatea Timisoarei. Se vor dezveli doua placute memoriale amplasate pe casa in care a locuit printul Eugeniu de Savoya, eliberatorul orasului. Casa este situata pe locul fostei porti de intrare in Cetatea Timisoarei, „Poarta Forforoza”, poarta prin care au intrat trupele austriece conduse de Eugeniu de Savoya. In urma sistematizarii din 1817, „Poarta Forforoza” a fost demolata si din caramizile portii s-a construit o noua cladire cu doua etaje, care pastreaza si acum deasupra intrarii imaginea „Portii Forforoza”.

Vom avea o statuie a printului de Savoya la Timisoara

hofburg-print-savoya

Zestrea de statui a Timisoarei se va imbogati in scurta vreme. Vom avea una dedicata printului Eugeniu de Savoya. Este vorba de o statuie ecvestra, de mari dimensiuni, a eliberatorului Timisoarei, a facut cunoscut presedintele asociatiei care ii poarta numele printului, Vasile Sopon. Acesta a spus ca monumentul infatisandu-l calare pe ilustrul comandant de osti va fi asezata in Piata Marasti din Timisoara.

intersectie-marasti-cazarma-u-de-sus

Rating

  • 13comentarii

recomanda prietenilor

Pareri

  1. @ banateanul: tu sigur nu esti banatean

    • @Temesvár
      István, deja te-ai trezit?…

      • Ești tu bănățean după cum sunt eu danez. Ai venit cu pluta în oraș. Numai un imbecil de sudist poate avea astfel de opinii, că venirea austriecilor aici ar fi fost o „nenorocire”. Au modernizat orașul și întreaga regiune. Au civilizat, de fapt, toată zona. Diferențele dintre Banat, Ardeal și Transilvania și restul României sunt și acum vizibile, cu toată invazia moldo-oltenească în aceste regiuni. A observat asta chiar și Petru Groza (ardelean de origine) descriind discrepanțele din societatea românească de după marea unire de la 1918.

        • Tu esti ori „danez” (care a venit in oras inotand pe Bega), ori , ori un imbecil de banatean care habar nu are cum de au reusit turcii sa smulga Banatul din ghiarele (si ce urmari a avut asta pentru romanii de aici), dar nici cum s-a schimbat viata romanilor din Banat dupa sosirea austriecilor (din nou in rau, ca in vremea stapanirii maghiare). Si nu mai pomeni de ardeleni, pentru ca ei vorbesc si mai urat despre „minunata” stapanire austro-ungara. A

          • ,,banateanu,, relax! O sa iti plezneasca o vena…Tu ce dracu de istorie ai invatat?
            Spui ca a fost rau pentru romani?A fost rau pentru banateni.Romani banateni,sarbi banateni,unguri banateni,nemti banateni etc.
            Da.Era o vorba atunci: ,,am schimbat jugul de lemn turcesc cu cel de fier austriac,,.
            A fost rau,pentru ca austriecii au pus ordine si au facut sa fie disciplina.Au ridicat Banatul din mocirla turceasca si l-au facut asa de bun, incat si acum se vad diferente semnificative intre Banat si oltenia sau Moldova!
            A fost rau,pe termen scurt! Dar a fost excelent pe termen lung.
            Si apropo,,,istoricule,,:
            Romania nu exista pe vremea aia.

          • „A fost rau,pe termen scurt! Dar a fost excelent pe termen lung.
            Si apropo,,,istoricule,,:
            Romania nu exista pe vremea aia”
            ——-
            Ce anume a fost asa de… excelent pe termen lung?!
            Date concrete, prezentate in studiului intitulat „South-Eastern European Monetary and Economic Statistics from the Nineteenth Century to World War II” (rezultat al colaborarii bancilor nationale ale Romaniei, Austriei, Serbiei, Bulgariei, Greciei, Albaniei si Turciei), ne ofera (printre altele) urmatoarea imagine economica in ce priveste Regatul Romaniei, Ardealul si Banatul, in anul de gratie 1918, inainte de anexarea celor doua provincii:
            Produsul Intern Brut, echivalat in Lire sterline si raportat la numarul de locuitori (PIB/capita) era:
            – Regatul Romaniei: 18.50 L/capita
            – Ardeal: 16.58 L/capita
            – Banat: 18.07 L/capita
            Este evident, performanta economica a Regatului este superioara celei obtinute de oricare dintre cele doua provincii. Asadar, daca sub austriecii tai era „excelent” in Banat, atunci in Regat era „si mai excelent”.
            In concluzie, unirea Banatului cu Regatul Romaniei a fost UN PAS INAINTE pentru banateni si(!) din punct de vedere economic.
            In 1716 nu exista Romania, insa exista Imperiul habsburgilor. Dar de ceva timp (destul de mult timp) exista Romania, insa nu mai exista Imperiul habsburgilor.
            Verstehen Sie, Soldat?

  2. Crapa ranza in voi de la atata ciuda prazilica

    • Iosca, am o veste trista pentru tine: Banatul este parte a Romaniei . Stiu ca nu iti convine, dar nu ai ce sa faci si… sa te fereasca Dumnezeu sa incerci sa faci ceva! Dar esti liber sa te duci sa-ti fierbi gulasul la tai din sau la cules de capsuni in Austria, drum bun! 🙂

  3. Daca vom avea o statuie a printului de Savoya la Timisoara ar fi frumos (chiar daca unora le creste tenciunea) si ar fi de amplasat in intersectia Michelangelo, pe locul pietrei dedicata aniversarii Timisoarei (relativ la „ceva de prin anii 13xx”, Timisoara 700, poate va spune ceva), plasata acolo in urma cu vreo 30 de ani (vedere splendida dinspre pod, dar nu numai).
    Daca va fi o „statuie ecvestra” 1:1 sau chiar mai mare, care va fi plasata pe un piedestal ar arata chiar bine.

  4. Nu exista niciun motiv pentru acordarea unor asemenea onoruri (statui, placi memoriale, nici macar brelocuri de pus la chei) in cazuri de genul asta. Urmand logica „urbanistilor vorbitori” care, printre frunzele de palmier, viseaza „statui ecvestre”, se naste intrebarea: de ce sa nu-i inchinam un monument si lui I.V.Stalin, ca doar a eliberat Romania de hoardele hitleriste, nu-i asa?! Nu neaparat un „Stalin ecvestru”, ar putea sa fie un Stalin adaptat vremurilor, o „statuie mecanizata” (Stalin calare pe un T34). In cazul „firmei” de Savoya & Imperiul A-u. se pot invoca unele lucruri bune, dar si o mie de lucruri rele in ceea ce ii priveste pe romanii din Banat. La fel, si in cazul „firmei” Stalin & Imperiul URSS se pot invoca o mie de lucruri rele, dar (in pofida cliseelor de „gandire” folosite de rudimentari) si unele lucruri bune. Pana la urma – si dincolo de sintagme sforaitoare si penibile de genul „300 de ani de lumina”, respectiv, „lumina vine de la Rasarit” (amuzant, in ambele cazuri „lumina” este de serviciu, dar, pentru romani, doar o ora din cele 24 ale zilei era lumina, restul era noapte) -, atat pentru Imperiul A-u., cat si pentru Imperiul URSS, pamantul romanesc a fost doar o vaca de muls (si, uneori, groapa de gunoi). Stapanirea austro-ungara nu a fost nici pe departe atat de „benefica”, asa cum o prezinta unii dintre bastinasii de pe malul Begai, dimpotriva, a fost „mai mult malefica decat benefica” si, cu siguranta, romanii banateni care au trait in perioada austro-ungara s-ar ingrozi sa vada ca, astazi, urmasii lor ii ridica in slavi tocmai pe cei care, la vremea lor, le erau calai. Au fost si aspecte pozitive, dar cele negative sunt, de departe, prevalente. Nu au fost consemnate aspectele negative relative la „momentul austro-ungar”? Evident ca au fost, dar memoria populara este foarte slaba, iar „formatorii de opinie” din zona pot fi, uneori, sub standardele minime de instruire si adesea frustrati si complexati de conditia de „provinciali”, asa ca isi cauta disperati o identitate „mai buna, deosebita”, cu un „trecut glorios”, chiar daca e falsa. Si, mai mare rasul, le-au gasit tocmai in persoana fostului lor tortionar… Asta aminteste de „Sindromul Stockholm”, un fel de „Sindromul Stockhlom Generalizat”, extins la nivelul unei populatii intregi, arc peste timp. Cum spunea Santayana, „cei care uita trecutul sunt condamnati sa il repete”?

  5. „Am schimbat jugul de lemn turcesc cu unul de fier austriac!`…aveau sa constate in scurt timp beneficiarii `eliberarii` 🙁

    • …si nu este asta un motiv suficient de bun ca sa-i ridice o statuie ecvestra tocmai celui care le-a pus jugul de fier?!
      Se pare ca in Romania exista un pol al prostiei. Acum stim si unde este localizat acest pol al prostiei.

  6. Fratii mei romani sa nu sarit imediat pe mine ce vorbeste ungurul ?da sa stiti ungurii,si de alte natii conlocuitori in campie a platit pret prea mare pt.”eliberare de turci” 20 de ani de razboaie ce a fost urmat de 8 ani razboi civil cu Austrieci-Habsburgice .cine a confiscat pamantul ,interzis religia locuitorilori, Banatul nu a fost atins de aceasta „eliberare ” pana la 1716. Datorita pamantului deosebit de fertil a fost dens populat toate satele medievale bisericile crestine a existat, la turci orce religie crestina a fust admis , avut scoala in limba lor Iobagi pamantul lor. In timpul razboiului civil multi Curutii in Banat a gasit refugiu. Dupa ce turcii a parasit Banatul fara razboi,in scurta vreme mare parte a populatiei bastinasa dispare Banatul este inconjurat dincolo de Mures si Tisa de mercenari inarmati inca 35 ani ,Conscriptia lui Mercy in 1723.arata ca satele,locuintele in 2/3 parte sunt goala Toate arhivele bisericilor Banatului se.18 au disparut.sa demolat toate bisericile bastinasilor.Dupa biserici, manastire si monumente istorice sa vazut ca, locuitorii Banatului a fost crestin civilizati.Din pacate Astriecii-Habsburgice a demolat si ultima biserica veche. Trecutul intunecat,poate genocidul in Banat cercetar profesionala este necesar. Rominii nu sunt raspunzator ce sa intamplat in sec 18.in Banat in cele 62 ani de ocupatie militara Austriac-Habsburgic .dar in prezent nici complice sa nu fie,cere aceasta interesul cetatenilor roman din Banat .