Ziua in care a inceput constructia celei mai frumoase cladiri in stil baroc din Timisoara. 287 de ani de cand s-a pus piatra de temelie a Domului Catolic. Foto

TIMISOARA. Cand spui 6 august, lumea se gandeste la aceasta zi drept la una dintre cele mai teribile din istorie, ziua in care prima bomba atomica a cazut peste orasul japonez Hiroshima, dar pentru Timisoara, 6 august are o alta insemnatate.

In urma cu 287 orasul era in plina transformare, dupa ce principele Eugeniu de Savoya alungase trupele otomane din oras, iar contele Claudius Florimund de Mercy devenise guvernator al Banatului. In 1732 au inceput lucrarile de fortificare a cetatii Timisoarei, acelasi an in care Episcopia romano-catolica a Cenadului se muta in oras.

In acel an episcopul Adalbert von Falkenstein cerea sprijinul administratiei imperiale pentru construirea unei catedrale, dar si a unei rezidente episcopale. Din pricina lipsei banilor, doar catedrala avea sa fie construita. Intocmirea proiectului avea sa ii revina lui Josef Emanuel Fischer von Erlach, cel care a realizat, printre altele, si fatada de nord a palatului Hofburg de la Viena.

In ziua de 6 august 1736 avea sa fie pusa piatra de temelie a catedralei, a carei constructie avea sa se incheie aproape 40 de ani mai tarziu.


Cu toate ca inca se mai faceau lucrari, in 1754 aici erau tinute primele slujbe, iar doi ani mai tarziu era ridicata la rangul de prima biserica a Timisoarei, prin decretul semnat de imparateasa Maria Teresa. Domul avea sa fie complet finalizat in 1774.

Din punct de vedere arhitectural, Domul Romano-Catolic a fost construit in stil baroc. Din cauza terenului mlastinos, cladirea are la baza piloni de lemn. Dimensiunile sale sunt impresionante: are o lungime de 55 metri, latimea de 22 metri, inaltimea navei de 16,90 metri, iar a turnurilor de 35,5 metri. Primele clopote au fost turnate in anul 1763, iar orologiul a fost montat in anul 1764. In interiorul catedralei pot fi admirate cele 9 altare sculptate de artistul vienez Johan Müller, in stil baroc si rococo, o lucrare a pictorului Michelangelo Unterberger, „Sfantul Gheorghe calare, luptand cu balaurul”, datand din anul 1754, icoanele si statuile vechi, usile sculptate in lemn de stejar, altarele laterale realizate de pictorul german Johann Adam Schöpf si orga in stil Ludovic al XVI-lea. Prima orga baroca a fost construita in anul 1767 de vienezul Paul Hanke, iar cea actuala la Timisoara, in anul 1908„, scrie discovertimis.ro.

Catedrala a avut parte in istoria sa si de momente mai dificile. In timpul razboiului ruso-austro-turc, intre anii 1788 – 1791, Domul a fost depozit militar si a servit si ca depozit de sare.

In anul 1849, in timpul asediului din razboiul dintre tanara Republica Maghiara si Monarhia Austriaca, un proiectil a lovit acoperisul domului, perforand bolta. In acel moment, biserica era plina de refugiati civili, insa nu a existat nicio victima, fapt considerat la acea vreme o minune cereasca.

In 2019, Domul Catolic a intrat intr-un amplu proces de reabilitare, cu bani europeni, care a durat patru ani.
S-a mers pe doua directii, cea de arhitectura si cea a componentelor artistice. In timpul lucrarilor de refacere, restauratorii au avut tot felul de surprize. Au gasit, de exemplu, 12 cruci de consacrare, care erau complet acoperite de tencuiala.

Toate zidurile au fost refacute in culori care sa fie apropiate de cele de la inceputuri. S-au restaurat toate picturile si sculpturile din Catedrala, peste 400 de obiecte au fost curatate si revopsite. Cateva dintre ele, din cauza dimensiunilor si greutatii lor, printre care si un imens tablou, ce il reprezinta pe Sfantul Gheorghe in lupta cu balaurul, nu au putut fi duse intr-un atelier si au fost refacute chiar in interiorul Domului.

In fiecare zi din cei aproape 4 ani de munca, peste 25 de specialisti au lucrat cu rabdare si multa daruire, la restaurarea Domului Catolic. Materialele folosite au fost aduse din vestul Europei, cu precadere din Italia, cum ar fi, spre exemplu, praful de marmura de Carrara.

Lucrarile au insemnat si refacerea vitraliilor, dupa cele originale, dar si restaurarea orgii, construita in urma cu 250 de ani intr-un atelier din Timisoara.

Lucrarile la Domul Romano-Catolic din Piata Unirii au fost facute cu bani europeni. Valoarea totala a fost de 21.767.121,96 de lei. Finanantarea nerambursabila a fost de 21.316.962,01 lei, dintre care 2.827.760,26 lei provin din bugetul national, iar 18.489.201,75 din Fondul European de Dezvoltare Regionala.

Reabilitarea lacasului de cult simbol al Timisoarei a fost realizata de firma Constructim.

Slujba de resfintire a Domului Catolic din Timisoara a fost oficiata in aprilie de 20 de preoti romano-catolici, in trei limbi – romana, germana si maghiara.

La slujba de resfintire s-au adunat aproape 500 de enoriasi si invitati, majoritatea urmarind-o pe un ecran urias din fata Catedralei.

Informatiile publicate de opiniatimisoarei.ro pot fi preluate de alte publicatii online doar in limita a 500 de caractere si cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la aceasta regula constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratata ca atare.

    Pareri

  1. Cititorul Domului Romano-Catolic din Timisoara a fost Episcopul Nicola Stanislavic-parintele spiritual al bulgarilor din Banat,care i-a condus in sec. al XVIII-lea pe aceste meleaguri

  2. Nicola Stanislavic a încheiat ultima fază de construire sub Maria Theresia numai ca să nu le încurcăm.

  3. @Timisorean spune :asa este , nu este nimic de incurcat aici; Maria Theresia le-a dat pamant bulgarilor in Banat , iar acestia au trecut la catolicism

  4. oribila restaurare, oribila culoare…au transformat o cladire de patrimoniu intr-un kitch