Zeci de copii invata istoria familie Mocioni si a conacului ce se reabiliteaza in apropiere de Timisoara. Foto

TIMISOARA. Zeci de elevi au avut parte de ore de istorie locala inca din prima saptamana de scoala, la Foeni.

CITESTE SI: Pe Centura Sud Timisoara, firmele lui Umbrarescu monteaza un pasaj peste calea ferata. Foto 

52 de elevi din clasele V – VIII de la scoala din localitate au descoperit povestile familiei Mocioni, in cadrul unei campanii de educatie non-formala initiata de Asociatia Miltonia.

Cei mici au invatat despre istoria nobilillor care au marcat viata comunitatii si modul in care aceastia au militat pentru drepturile romanilor, dar si despre importanta pe care o are conacul simbol al locului.

Elevii si-au aratat si creativitatea si au desenat fiecare un blazon propriu, pornind de la cel al familiei Mocioni.

„Pornind de la blazonul familiei Mocioni, o parte dintre elevi si-au realizat blazonul personal avand ca repere propriile pasiuni, valori, traditii de familie si animale preferate. S-au facut si blazoane pe echipe, activitate in cadrul careia copiii au dovedit solidaritate, bune abilitati de comunicare si ascultare, spirit de echipa si suport, echipele ajutand-se la nevoie pentru finalizarea sarcinilor„, au transmis organizatorii orelor de istorie.

Va reamintim, conacul familie Mocioni, din Foeni, este in plin proces de renovare.

Conacul de la Foeni a fost construit in 1750 si este una dintre cele mai vechi cladiri din aceasta parte de tara. Cel mai important membru al familiei nobile care a locuit aici a fost Andrei Mocioni de Foen, stranepotul preotului aroman Constantin. Andrei s-a nascut la Budapesta, in anul 1812.

Jurist de profesie, membru in Senatul Imperial de la Viena, membru fondator al Astrei Romane (1866) si membru onorific al Societatii Academice Romane (1870). In 1869, el mosteneste domeniul de la Foeni, se retrage din viata politica si se stabileste la conac, alaturi de sotia sa, Laura Cernovici. Moare la 24 aprilie 1880 si lasa toata averea Laurei, fapt care provoaca valuri de nemultumiri in familia Mocioni.

Laura Cerniovici avea sa lase conacul mostenire unui nepot de-al ei. Astfel, in 1912, proprietar al fostei resedinte Mocioni era baronul Csávossy Gyula. In 1925, mosieri in Foeni erau Jozsef si Andras Csávossy, cat si Antoniu Mocioni de Foen (marele sambelan al Regelui Carol al II-lea). Conacul a fost rascumparat de Antoniu, care a incercat sa-l transforme in casa de cultura, dar moare in anul 1943, cu el stingandu-se linia directa a familiei Mocioni. Odata cu instaurarea regimului comunist, proprietatea a fost nationalizata. A functionat ani la rand ca baie comunala, gradinita si depozit pentru erbicide si pesticide. In aripa de est a subsolului conacului a fost amenajata o sala de sport. A existat chiar si o sifonarie. Dupa 1990 aici avea sa functioneze o discoteca. Conacul ramane in continuare administratiei locale si e transformat in camin cultural, functie care i-a ramas pana astazi.

Conacul a fost construit dupa planurile arhitectului Otto Wagner, cel care a proiectat de altfel si palatul Mocioni de la Capalnas. Ramura Mocioni de la Foeni a primit domeniul de aici o data cu titlul nobiliar si l-a transformat intr-un leagan politic si cultural pentru afirmarea drepturilor romanilor din Banat.
Conacul este strajuit de porti inalte, frumos asortate cu arhitectura cladirii. Treptele mari, grupate in trei sectiuni, probabil, segmentau conacul in trei zone distincte de locuit. Cladirea centrala, cu coloanele inca semete orientate catre cer, care sustin greutatea frontonului sobru, a ramas inca nealterata.