Vizita istorica a Regelui Ferdinand Intregitorul, un incendiu devastator si inaugurarea stadionului. 1 Mai, Ziua Muncii in lume si insemnatatea ei pentru Timisoara. FOTO

TIMISOARA. Întâia zi a lunii Mai este, de mai bine de un secol, una de sărbătoare în mai multe țări din întreaga lume. 1 Mai este una festivă și la Timișoara, însă pentru oraș are și alte semnificații.

Povestea zilei de 1 Mai începe departe de România, în Chicago-ul sfârșitului de secol al XIX-lea. La data de 1 Mai 1886, sute de mii de muncitori au protestat pe tot teritoriul Statelor Unite, însă cea mai mare demonstrație a avut loc la Chicago, unde au mers 90.000 de demonstranți, din care aproximativ 40.000 se aflau în grevă. Protestatarii cereau reducerea zilei de muncă la opt ore, fără scăderea salariilor, lucru pe care aveau să îl și obtina în cele din urmă.

Trei zile mai târziu are loc o alta demonstrație, în piața Haymarket din Chicago, când numărul greviștilor ajunsese la 65.000. În timpul unei manifestații, o coloană de muncitori a plecat să se alăture unui protest al angajaților de la întreprinderea de prelucrare a lemnului „McCormick”. Poliția a intervenit, 4 protestatari au fost împușcați și mulți alții au fost răniți.

Evenimentele au degenerat, iar, în seara aceleiași zile, demonstranții aruncă o bombă către forțele de ordine, și în urma exploziei șapte polițiști mor, iar alți 59 sunt răniți. Forțele de ordine încep să tragă în mulțime și sunt uciși peste 200 de demonstranți.

Trei ani mai târziu, în 1889, Congresul Internationalei a II-a Socialiste, organizat la Paris, a decretat ziua de 1 Mai ca Ziua Internațională a Muncii, în memoria victimelor grevei generale din Chicago, ziua fiind comemorată prin manifestații muncitorești.

În România această zi a fost sărbătorită pentru prima dată de către mișcarea socialistă în 1890.

În perioada regimului comunist, de 1 Mai autoritățile organizau manifestații uriașe pe marile bulevarde. Coloane de oameni, în ținute festive, scandau lozinci și purtau pancarte. În primii ani pe acestea se aflau chipurile lui Karl Marx, Friedrich Engels sau Vladimir Lenin, însă cu timpul imaginile celor trei au fost înlocuite cu cea a lui Nicolae Ceaușescu.

Dupa 1990 sărbătoarea nu a fost uitată, dar românii au renunțat la defilări și manifestări de acest gen, și au ales să sărbătorească 1 Mai pe ștranduri, la iarbă verde sau la un grătar cu prietenii.

1 Mai in istoria Timisoarei

Prima zi a lui Florar are și semnificații mai aparte pentru Timișoara, deoarece patru evenimente importante in istoria orașului au avut loc în această zi.
Primul dintre ele s-a consemnat spre sfârșitul secolului al XIX-lea, cu 6 ani înaintea revoltei de la Chicago, la clădirea Teatrului din Timișoara.

„În data de 1 mai 1880, tocmai pe când era programată o reprezentație de gală, in cursul serii, teatrul a ars aproape în întregime, neputându-se salva decât o parte din garderoba, un pian și biblioteca. După acest incendiu a intrat în faliment, fiind cumărat apoi de municipalitate. Instituția și-a deschis din nou porțile abia în data de 5 octombrie 1920. Dar, ghinion, în 2 noiembrie 1920 teatrul a căzut din nou pradă unui incendiu care a mistuit întreaga garderobă„, arată intercultural.ro.

În 1923, tot pe 1 Mai, la doi pași de teatru, în Piața Libertății, în fața clădirii Garnizoanei, erau plantați doi puieți de stejar de către Regele Ferdinand și Regina Maria, cu ocazia unei vizite istorice la Timișoara.

Textul de pe placa memorială așezată lângă falnicul stejar, ce amintea de vremuri glorioase ale acestui neam, era următorul: ”Săditu-s-a acest stejar în numele Tatălui, al Fiului, al Sfăntului Duh, în anul 1923 luna mai, ziua întâia, sub glorioasa domnie a mejestăților lor, Regele Ferdinand, făuritorul României Mari și de toți iubitei Regine Maria, prinț de coroană și moștenitor al tronului fiind Carol, prim sfetnic al tronului Ion I.C. Brătianu, iar episcop Ioan al Aradului. Săditu-s-a acest stejar spre veșnica pomenire a tuturor românilor și a sfintei încoronări săvârșite în catedrala de la Alba Iulia în anul 1922 după Cristos spre bucuria întregului popor românesc. Crești cu vigoare arbore al încoronării și fii simbol al Daciei Felix reînviate spre fericirea țării și mândria neamului”.

Copacii au fost singurii care au scăpat de tăiere în momentul în care în 2013 au început lucrările de modernizare a Pieței Libertății.

Din păcate, în 2021, cel mai probabil din pricina unor greșeli din timpul intervențiilor pentru refacerea spațiului public, unul dintre stejari s-a uscat.

În 2022, în mod simbolic, principesa Margareta, custodele coroanei casei regale a României, a sădit un stejar nou în locul celui care s-a uscat.

Un alt eveniment a fost înregistrat în 1944, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. În seara de 1 Mai, mai multe persoane s-au adunat în fața consulatului german din oraș pentru a protesta față de regimul hitlerist. Nu a fost însă o demonstrație pașnica în totalitate.

„Un grup de uteciști din Timișoara organizează, în seara zilei, o demonstrație antihitleristă fulger în fața consulatului german din localitate. Se strigă lozinci antifasciste și se sparg geamurile consulatului hitlerist după care manifestanții se retrag înainte de a avea timp fortele represive să intervină. Această manifestație anti-fascistă a avut un puternic ecou în randul populației timișorene„, se arată în volumul „Din cronica unor zile istorice” al lui Vasile Liveanu, Ecaterina Cimponeriu, Traian Udrea și Mircea Rusenescu.

Al patrulea eveniment important ce a avut loc în 1 Mai la Timisoara a fost inaugurarea, in 1963, a stadionului ‘1 Mai’.

Primele meciuri jucate pe acest stadion au fost în cadrul unui turneu amical la care au participat Știința Timișoara, UTA, Velez Mostar și Vasas Gyor, patrulater ce a fost câștigat de arădeni. UTA și Știința Timișoara au încheiat cu câte 3 puncte competiția, însă arădenii au avut un golaveraj de 6-3, în timp ce studenții timișoreni au încheiat cu 4-3.
Primul meci oficial pe stadionul „1 Mai” avea să se joace în 19 mai, când Știința Timișoara încheia la egalitate, 1-1, meciul cu formatia Crișana Oradea.

În 1990 numele a fost schimbat în „Stadionul Politehnica”, iar în 1995, după moartea lui Dan Păltinișanu, arena a primit numele jucătorului care în 1980 aducea, prin golul său din minutul 96, Cupa României la Timișoara.

sursa foto: history.com
adevarul.ro
sursa video: youtube.com