‘Vedem, prin el, copacii!’ Cat de distrus este Conacul Petala din Timis, resedinta nobiliara pe care voluntarii o pun in siguranta pana cand CJ Timis o va putea readuce la stralucirea de odinioara. VIDEO

TIMIȘOARA. Consiliul Județean Timiș și-a propus să îl salveze de la pieire, deși acum arata dezastruos. Este vorba despre Conacul Petala de la Clopodia, comuna Jamu Mare.

CITESTE SI: Depozit, scoala sau tabara pentru copii. Ingenunchiat de vremuri, Conacul Petala din judetul Timis ar putea straluci din nou

Acoperișul este grav afectat, o bună bucată din zid este prăbușită, iar prin ”gaura” din perete se văd copacii. A suferit mult acest conac vechi de aproape două secole.

”Aproape două secole de istorie se prăbușesc încet, la Clopodia, comuna Jamu Mare. Conacul Petala, cândva reședință nobiliară, a ajuns o ruină. Abandonat de ani de zile, lăsat pradă degradării de foștii proprietari și de autorități, riscă să dispară definitiv. Nu vom lăsa să se întâmple asta. Așa cum noi, cei de la Consiliul Județean Timiș am salvat Conacul Mocioni din Foeni, așa vom face și cu Conacul Petala. Îl vom restaura și îl vom reda comunității și patrimoniului timișean. Până la începerea lucrărilor, ne asigurăm că imobilul este protejat”, a declarat Alfred Simonis, președintele Consiliului Județean Timiș.

Voluntarii de la Ambulanța pentru Monumente s-au mobilizat pentru punerea în siguranță a conacului, până când Consiliul Județean va putea interveni și îi va reda strălucirea.

***

Satul Clopodia este menționat pentru prima oară în documente pe vremea ocupației otomane (pe la 1598), însă, după 1718, a intrat sub ocupație habsburgică, la fel ca întreg Banatul.

Imperiul Habsburgic a scos la vânzare, la finalul secoului XVIII-lea – începutul secolului ai XIX-lea, mai multe proprietăți în zonă. În anul 1826 Janics István îşi cumpără titlul nobiliar împreună cu domeniul care va purta numele de ”Klopodia“. De-a lungul timpului, moșia trece printr-o succesiune de vânzări și moșteniri, iar în anul 1840 este ridicat Conacul „Wekerle-Petala“, scrie dilemaveche.ro.

Clădirea nu are dimensiuni impresionante, dar are parter și subsol. Inițial a fost construită în stil baroc rural, dar a suferit modificări până a ajuns la stilul neoclasic. Construcția are două turnuri așezate simetric.

În 1889 palatul intră, prin moştenire, în posesia lui Wekerle Sándor, om politic maghiar şi prim-ministru al Regatului Ungariei în trei mandate diferite, de al cărui nume se leagă un întreg cartier al Budapestei de astăzi – Wekerletelep.

După Marea Unire, Wekerle Geza vinde proprietatea generalului Nicolae Petala.
După moartea acestuia, domeniul va rămâne până la exproprierea din 1951, la naționalizare, în proprietatea copiilor săi, Elena-Alice şi Vintilă, ministru al Forţelor Armate Române în timpul guvernării liberale interbelice, exilat apoi la Paris, unde va fi unul dintre întemeietorii Marii Loji Masonice Române din exil.
Familia a fugit din țară înainte de a fi deportată în Bărăgan. Moşia lăsată în urmă a rămas în paragină, deși între timp a fost declarat monument istoric.

După Revoluția din Decembrie 1989, Conacul Petala a fost retrocedat familiei Mariei – Rose Mociornița, strănepoata generalului Nicolae Petala. Noua proprietară a vândut moşia familei Erina, de la care a ajuns, în cele din urmă în administrarea Primăriei Jamu Mare de la care a preluat-o recent Consiliul Judetean Timis.

Surse FOTO: Monumente Uitate/Facebook, Ambulanta pentru Monumente/Facebook, jamumare.webnode.ro, Satul Clopodia/Facebook