Noutati :

Timisorenii pot cumpara bilete la extrapret din mijloacele de transport in comun. Dispar biletele RATT cu 2 calatorii

31 ianuarie, 2012 - 04:37 PM
Autor: Roxana Deaconescu      
Categorie: SOCIAL
18

TIMISOARA. Consilierii locali au decis sa retraga de pe piata biletele RATT cu 2 calatorii. In plus, in tramvaie si autobuze se vor vinde bilete la suma de 5 lei. Alesii au aprobat in doar cateva clipe proiectul de hotarare prin care se modifica tarifele RATT.

Contra unei sume de 5 lei, uitucii vor putea cumpara bilete direct din tramvai, autobuz, firobuz sau expres. Pretul este atat de mare din cauza cheltuielilor de distributie, se specifica in proiectul de hotarare aprobat marti de consilierii locali.

De luna viitoare insa, de la chioscurile RATT sau cele de ziare vor disparea biletele cu 2 calatorii, la care timisorenii faceau economie 50 de bani. Vor putea fi cumparate doar bilete cu o calatorie, pretul unuia fiind de 2 lei. Tarifele calatoriilor din portofelul electronic raman neschimbate.

Directorul RATT, Ioan Goia, a declarat ca este necesara modificarea tarifelor la bilete si introducerea celui de 5 lei pentru evitarea fraudelor.

Potrivit sefului Directiei Tehnice din cadrul Primariei Timisoara, biletele le vor vinde chiar vatmanii si soferii RATT.

In anul 2011, timisorenii si cei care au calatorit cu mijloacele de transport in comun au cumparat bilete pentru 100 de milioane de calatorii.



Informatiile publicate de opiniatimisoarei.ro pot fi preluate de alte publicatii online doar in limita a 500 de caractere si cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la aceasta regula constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratata ca atare.

Rating

  • 18comentarii

recomanda prietenilor

loading...

Pareri

  1. bai banditilor nu va mai satura dracul de bani si pe voi ratt-ul ca si pe colegii vostrii comunitarii analfabetii,sper ca asa scapam de japca aia cu comunitarii care nu stiu sa vorbeasca cu oamenii in mijlocul de transport in comun

  2. Hotilor! Nu sunteti capabili sa tineti o regie ca RATT pe linia de plutire si ne puneti tot pe noi sa platim cu varf si indesat! Jos Ciuhandu si toata gasca de hoti!

    • Cumpara-ti bilet ca pana acum, si vei plati exact ca pana acum! Nimeni nu iti baga mana in buzunar! Tot ce trebuie sa faci e sa NU apelezi la noul serviciu de cumparare bilet IN AUTOBUZ, ci sa il iei de la ghiseu, ca si acum.

  3. Se intampla acum multi ani, pe vremea cand salariul era ca si acum, vreo 700-800 de lei.
    Ma urcam in tramvaiul 5, care venea la un interval de 10 minute, ma asezam pe banca, un cetatean imbracat in uniforma, cu chipiu asezat smechereste oe p ureche si cu o geanta de piele atarnata de umar venea la mine, ii dadeam 25 de bani si imi dadea un bilet.
    Mai spre centru exista o mica cusca langa usa de urcare in tramvai unde era o doamna taxatoare careia ii dadeai banii si iti dadea un bilet pe care-l gaurea cu un cleste special (toata viata mi-am dorit un astfel de cleste). Tot 25 de bani sau, daca luai un bilet pentru 2 linii „schimb la…” 50 de bani.
    Vara, pe liniile periferice (tramvaiul 4, 5, 7), cand nu era aglomeratie era chiar placut sa calatoresti: vagoanele aveau cate o platforma exterioara la capete pe care puteai sa iesi sa mai tragi o tigare.
    Un abonament lunar costa 10 lei pentru 2 linii si un „super abonament” valabil pentru tot ce insemna transport in comun (tramvai, troleibuz, autobuz) costa 30 de lei/luna.
    Acesta din urma era un carnetel frumos, cu coperta imbracata in panza si cu tiparitura aurie. Avea si poza posesorului.
    Macazele functionau destul de simplu, exista un sistem electromecanic de comanda al acestora, inainte de un macaz daca vatmanul punea controlierul „pe 0” si atunci macazul se schimba, daca nu, tramvaiul mergea inainte.
    Singura situatie in care se folosea cheia de macaz era cand Nea’ Tudoran mergea cu Muky-ul albastru dintr-o parte in alta a orasului.
    Seara tramvaiele parcau in depoul de pe Leontin Salajan sau in depoul Dambovita, unde Roji si cu inca doua fate le luau in primire si le spalau cat de cat, atat pe afara cat si in interior, cu apa amestecata cu soda.
    Pana spalau ele niste baieti din tura de noapte mai trageau de bare sa vada daca se misca si daca da mai strangeau cate un surub, verificau becurile de la faruri si stopuri, chestii din astea.
    In depoul din Leontin Saljan mai erau si cateva de masini de interventie, in care cate o echipa juca cruce si astepta pe pozitii, astfel ca in cazul in care se rupea vreun fir, se defecta un macaz sau deraia un tramvai sa poata interveni cat se poate de repede.
    INtre timp aparuse sistemul „automat” de taxare, in troleibuze.
    Bagai un ban de 25 intr-o cutie rotunda, trageai de o maneta, banul cadea in interiorul cutiei si iti luai un bilet de pe un mosor aflat langa acea cutie.
    Daca bagai un leu recuperai restul de la urmatoarele 3 persoane care isi cumparau bilet si care, in loc sa bage banul in cutie ti-l dadeau tie.
    Apoi au aparut „biletele colorate”, cu bilet albastru (care costa tot 25 de bani) mergeai, de exemplu, de la Primaria Veche pana in Maria, foloseai un bilet negru, din Maria pana in Balcescu iti trebuia un bilet albastru, urma rosu si verde.
    Smecheria era ca biletul nu mai costa 25 de bani o tura completa ci putea sa te coste si 1 leu, in functie de distanta parcursa.
    Nebunia asta nu a tinut mult pentru ca cineva a considerat ca e prea complicat si biletele au ajuns la pretul unic de 1.25 lei, indiferent de distanta.
    Odata cu transformarea ITT-ului in ITCVTT (sunt curios cati mai stiu ce insemna asta) a aparut sistemul de bilete „cu cifru”, biletul avea o matrice de 3×3 patratele iar compostorul gaurea aceste bilete dupa o combinatie diferita de la un compostor la altul.
    Ulterior, dupa revolutie, odata cu primele tramvaie second-hand aduse din Germania de fostul viceprimar Cici Olteanu, au aparut compostoarele care „stampilau” biletul cu data si ora, carduri etc.
    Cel mai inteligent sistem de taxare pe care l-am vazut la tramvaiele timisorene era un aparat in care bagai banul si el iti dadea biletul cu data si ora imprimate in relief (biletul semana cu cele de tren).
    Din pacate, din cate stiu eu, acest dispozitiv a ramas la stadiul de prototip, eu l-am vazut cand am vizitat o mica expozitie de compostoare pe care o aveau tramvaiele la un moment dat.
    Au trecut peste 40 de ani de la inceputul acestei povestiri.
    O multime de oameni si-au chinuit creierii pentru a inventa o metoda inteligenta si infailibila de taxare.
    Si in sfarsit, dupa atatea cautari, s-a gasit solutia cea mai moderna: ne putem cumpara biletul din tramvai, de la un taxator.
    Din pacate, intre timp pretul acestuia a crescut de 20 de ori, tramvaiele vin la intervale mult mai lungi iar pentru a schimba macazul vatmanul coboara din tramvai si il schimba cu cheia de macaz.
    In schimb am citit undeva ca in curtea tramvaielor a aparut o biserica !
    Ma intreb totusi, cei care conduc Intreprinderea de transport si cei care ii tin acolo mai au o urma cat de mica de luciditate sau ar trebui imbracati cu totii in camasa de forta si dusi la casa de nebuni ?

    • Da dom’le, daaaa ! Da’ alea erau alte vremuri … din pacate. Acum avem MANAGEMENT care trebuie sa … parvina. Unde ai vazut tu MANAGER fara 200o de euro salar si fara avantaje gen … masina de servici, telefon mobil, cafelutze, secretare, concedii in Tunisia, Tenerife sau nu stiu unde, platite buna parte din ele de catre subcontractanti sau chiar de catre unitate, etc. Astea toate costa ceva. Si acum avem compostoare electronice cu LCD si beep. Nu mai gaureste nimeni gratis. Trebuie achizitie publica pentru service la compostoare. Mii de euro, nu gratis. Hai ca deja m-a luat greata. Ai dreptate.

      • Tu esti din-ala care daca nu se face nimic, zici: „Bine ca in alte tari sunt ocmpostoare electronice de 20 de ani, la noi trebuie platiti oameni care sa intoarca placuta cu gaurele in fiecare zi la sute de compostoare”,
        iar daca se face: „erau bune si alea de pe vremuri”.

        Salariul de manager LA NOI IN TARA este dat celui care in marea majoritate a cazurilor NICI NU STIE ce se intampla in institutia respectiva! Daca i-ar da banii respectivi unuia care chiar se implica, s-ar vedea rezultate mult mai bune. Dar la noi asa e: unul pune stampila pe ce crede el, si ia o gramada de bani, iar altul face efectiv treaba (nu neaparat fizica), si are salariul minim pe economie.

        Deci iti dau dreptate cu salariile si beneficiile celor care se imbogatesc din banii nostri pe nedrept.
        Dar esti total pe langa cand te legi de investitiile cu adevarat utile in orasul nostru! Iar achizitiile publice se fac dupa regulile de la Bucuresti, nu dupa regulamentul intern al RATT!

        • Te invit sa incerci sa validezi o cartela de calatorie (bilet sau abonament) intr-o zi lucratoare cu ploaie, intr-o statie aglomerata, intr-un tramvai la TM pe la ora 13:00 h. Vei auzi cu urechile tale parerile calatorilor despre „binefacerile” sistemelor ultraperformante de validare cu beep. Si sa te gandesti atunci la comentariul meu. Sanatate.

          • Stai, ca nu inteleg… Scuza-ma, dar tu zici ca sistemul electronic cu beep e de vina pentru faptul ca tramvaiele circula rar si se face aglomeratie si implicit cozi la „compostat”? Din experienta mea, sistemul cu beep valideaza biletul mult mai repede decat compostoarele cu gauri, si chiar mai repede si decat cele electronice cu banda cu cerneala pe care le-am avut inainte de astea noi. Cu portofelul electronic chiar ca merge repede… Beep si gata! Cum poate sa iti fie dor de compostoarele la care trebuia sa bagi biletul in fanta, sa il tii bine ca sa nu iesi din patratelul-matrice, in timp ce cu cealalta mana sa apesi butonul ala care se mai si bloca din cand in cand.

          • @Obiectiv. Probabil nu calatoresti cu tramvaiul. Dar iti explic. Aparatele astea cu beep su maxim doua in fiecare vagon. Unul in fata si unul in spate. Calatorii folosesc usile atat pentru acces cat si pentru „evacuare”. Uneori aparatele nu fac beep. Alteori calatorii nu au pregatite cardurile la indemana. Pe scurt, se produc foarte frecvent gramezi de calatori in zona beep-urilor, ceea ce conduce la blocarea accesului si evacuarii in si din vagoane. Plus costul de achizitie al intregului sistem de beep cat si de intretinere si functionare. Este o „sofisticatura” costisitoare.

          • Nu stiam ca sunt maxim 2 / vagon. In firobuze si autobuze sunt la fiecare usa. Daca oamenii ar respecta usile de urcare si coborare ar fi mai usor. Dar romanii nu au disciplina in sange. Si RATT ar trebui sa puna mai multe in tramvaie, intr-adevar. Oricum, si vechile compostoare cu matrice erau puse la geam si se crea aglomeratie in jurul lor daca iti amintesti. Cat despre costuri, la alea vechi erau angajati care le schimbau sau inlocuiau matricile in fiecare zi, deci si asta costa pe vremuri.
            Cat despre „calatorii nu au pregatite cardurile la indemana”, asta tine din nou de disciplina. Orice tip de bilet si compostor ai avea, daca nu il pregatesti si incepi sa te scotocesti blocand accesul, tot acolo ajungi. Oricum, asta sa fie problemele noastre cele mai mari 🙂 Sanatate!

    • Hmmm… Domnule Anton Kovacs: nu tin cu RATT-ul (chiar ma enerveaza din multe puncte de vedere), dar totusi, sa fim obiectivi… pretul s-a majorat doar pentru biletele cumparate IN mijlocul de transport. Nu ma obliga nimeni sa cumpar de acolo in loc sa merg la ghiseu sau sa imi fac „portofel electronic”. Totusi, in vremurile noastre nu mi se pare ok sa apelam la serviciile unor taxatori, in loc sa instalam automate de bilete, sau macar posibilitatea reincarcarii electronice (online, sau la automat) a portofelului electronic.
      Cat despre povestea dvs., ea suna interesant per ansamblu, dar eu tin minte altceva: tin minte firobuzul 14 care venea din 20 in 20 de minute si nu aveai loc sa calatoresti PE SCARI! Iar uneori (mai ales in weekend) stateam o ora – o ora jumate! Tin minte ca eram elev (dupa Revolutie) si intr-un interval de 2 saptamani am mers pe jos de 7 ori (din 20 de drumuri) deoarece „se taia curentul”. Iar in urmatoarea saptamana, luni, era vacanta si am decis sa nu compostez biletul, ca sa nu raman iar si cu banii dati, si mergand pe jos, iar controlorii RATT mi-au facut proces verbal si a trebuit sa vin cu tatal meu sa platesc amenda, desi eram doar un copil. Mai tin minte si cand prin 2000, un alt controlor isi facea treaba de la distanta, el calatorind PE SCARI, si le cerea altor calatori sa ii dea din mana in mana „biletul doamnei de pe al doilea scaun”. PENIBIL! La un moment dat eu am pufnit in ras, si abia atunci un domn i-a zis controlorului pe un ton frumos ca „astea nu-s conditii pentru care sa faci control”…

      Si incercam sa inteleg cum povestea dvs. poate fi atat de… Disney! si sa nu mentioneze aspectele acestea. Adica si eu eram intotdeauna pasionat de firobuze, autobuze si tramvaie, si iubeam calatoriile normale cu RATT, dar au fost imbunatatite multe aspecte.

      Initial m-am gandit ca poate partea faina a povestii dvs. e de dinainte de a ma naste eu. Dar dupa aceea mi-am dat seama – dvs. spuneti la inceputul povestii: „Ma urcam in tramvaiul 5, care venea la un interval de 10 minute”. Si totusi, chiar si eu tin minte ca atunci cand eram tanar am mai prins tramvaiul vechi de pe aceasta linie, cel zgomotos si „cu doua capete”. Avea cabina si in fata si in spate, si erau doar maxim DOUA la un moment dat pe intreaga linie (care avea punct de „intoarcere” linia moarta din Piata Libertatii care exista si in ziua de azi). Deci nu avea cum sa vina tramvaiul 5 la interval de 10 minute! De fapt, tot in ziua de azi, linia 5 e probabil ultima care are o buna bucata de traseu cu o singura linie cale, iar urmatorul tramvai trebuie sa astepte la Balta Verde intoarcerea primului de la capatul Caii Bogdanestilor.
      Sa nu imi spuneti ca era posibil sa vina la 10 minute, pentru ca sunt 5 km de parcurs dus-intors. Pentru 10 minute ar insemna sa mearga constant cu 30 km/h FARA SA OPREASCA. Tramvaiul de acum 40 de ani nu ajungea la viteza asta nici daca sufla vantul din spate si se dadeau jos toti calatorii sa il impinga! Iar cele din ziua de azi nu cred ca pot sa scoata o asemenea viteza medie , cel putin daca renuntam la situatia ideala (fara statii si incetiniri), ci avem in vedere ca pe acest segment cred ca sunt vreo 8 statii in total, deci automat cu 1 minut de oprire in statie, viteza medie in mers s-ar ridica la 150 km/h 😀

      Cu alte cuvinte, inteleg ca aveti amintiri placute. Si sper ca nu v-ati suparat pe mine, mi-a facut chiar placere sa citesc ceea ce ati scris, dar trebuie sa fiti obiectiv. Transportul in comun are multe lipsuri, dar a si evoluat! 🙂

      Sanatate!

      • Nu ati inteles foarte bine ce am dorit sa spun asa ca ma explic putin:
        Nu am nimic cu modernizarea, si eu prefer un sistem electronic de taxare unuia care face gaurele in bilet.
        Problema apare atunci cand modernizarea este o operatiune cosmetica care costa mult prea mult in raport cu beneficiile aduse.
        Este ca la computere, daca vreau un computer pe care sa lucrez la birou imi voi cumpara un desktop puternic si nu un laptop de fite.
        Nu e normal ca compostorul sa fie electronic si macazul sa mearga cu ranga.
        Asta e esenta a ceea ce vreau sa spun.

        Nu de mult a trecut un troleibuz nu de mult cumparat cu pantografele trase pe langa mine. Scartaia ca dracu si scotea niste zgomote de parca nu intra in viteza. Nu e posibil asa ceva. Daca as fi dat un milion de euro pe un autobuz l-as culca in pat cu mine, l-as pupa seara si l-as sterge zilnic cu servetele parfumate.
        Nu mi se pare normal ca dupa ce s-au cheltuit o gramada de bani pe troleibuze ultramoderne autobuzul 13 (de ce nu mai este troleibuz pe acolo ?) sa vina la interval de fix 60 de minute cand in urma cu zeci de ani acest interval era mult mai mic iar calatoria, in termeni reali, era mai ieftina.
        Nu mi se pare normal ca dupa ce s-au cheltuit niste milioane de euro pe troleibuze ultramoderne majoritatea acestora sa mearga cu pantografele trase consumand benzina (sau motorina, nu stiu exact), cheltuindu-se astfel mult mai multi bani decat ar fi necesar.

        Departe de mine sa laud vechiul sistem de transport in comun, am calatorit si eu pe scarile troleibuzelor, si asta o faceam uneori la 5 dimineata, alteori dupa pranz cand ieseau de la job majoritatea muncitorilor din schimbul 1, mai tin si acum minte conversatiile „sugubete” de genul „nu te mai impinge doamna ca-mi spargi ouale” asa ca amintirile mele nu sunt intotdeauna placute.
        Dar motivul pentru care tramvaiele si celelalte mijloace de transport in comun din prezent sunt aproape goale nu este ca acestea circula mai bine ci pentru ca mult mai putina lume circula cu ele iar daca marim nejustificat pretul calatoriilor sau marind intervalul intre doua curse nu vom incuraja lumea sa circule cu transportul in comun.

        In legatura cu tramvaiul 5:
        Porniti de la premisa ca pe linia 5 existau doar 2 tramvaie.
        Nu contest ca la un moment dat acest lucru era real (probabil in anii ’80, cand totul, inclusiv transportul in comun a suferit o involutie dramatica) , nu sustin sus si tare ca intervalul era de 10 minute, poate erau 12, poate erau 15, au trecut fix 41 de ani de cand nu mai locuiesc in Blascovici asa ca se poate ca amintirile mele sa fie putin estompate.
        Existau 2 puncte de asteptare, unul la Balta Verde si altul la statia Madona, iar in portiunea Libertatii – Bv Cetatii exista linie dubla (care era folosita in comun cu linia 4). Nu am numarat niciodata tramvaiele dar deoarece locuiam undeva intre Balta Verde si statia Madona vedeam punctul de asteptare de la Madona unde astepta un tramvai si dupa aceea, cu acelasi tramvai, mergand catre centru asteptam la Balta Verde un alt tramvai. Si ne mai incrucisam cu inca unul pana in Libertatii, dupa care asteptam inainte de linia moarta din Libertatii sa plece tramvaiul care era deja acolo. Nu sunt foarte sigur ca acest lucru se intampla la fiecare calatorie.
        Mai exista un reper de masurare al timpului de asteptare in statie: dupa ce ajungeai in statie te uitai in zare sa vezi daca vine tramvaiul. Mai stateai putin dupa care aprindeai o tigare (pe atunci era voie sa se fumeze in Romania). De regula nu apucai sa o termini si aparea si tramvaiul/troleibuzul.
        Putem sa mai facem urmatorul rationament: tinand seama de lungimea traseului (aproximativ 2.5 km) distanta pe care un om normal o parcurge in pas de plimbare in aproximativ 15-20 minute, daca timpul de asteptare ar fi fost prea lung cetatenii din Blascovici-Ronat ar fi preferat sa mearga acasa pe jos. Eu personal nu prea tin minte sa fi vazut cohorte de oameni venind pe jos din centru.
        Oricum, probabil amandoi avem dreptate doar ca vorbim de perioade mult prea indepartate una de cealalta (in jur de 20 de ani).

        • Multumesc mult pt lamuriri. Sunt in cea mai mare parte de acord cu dvs.

          Voi lua cateva din ideile dvs. sa le dezvolt putin:
          „Nu e normal ca compostorul sa fie electronic si macazul sa mearga cu ranga.” – Perfect de acord. Mai ales ca macazele au fost inlocuite, dar nu functioneaza. Din cate am inteles, motivul este ca sunt prea destepte pt conditiile mizere in care au fost instalate. Adica nu s-a refacut infrastructura cum trebuie, iar atunci cand ploua (de exemplu), nu este asigurata drenarea apei, iar un macaz „ca dincolo” se pare ca nu functioneaza atunci cand e plin de apa, ulei, praf, noroi, etc. Si, chiar daca ar fi alt motiv pt care nu merg, prin aceasta chestie se pierde garantia 🙁 Dar asa le-au instalat cei de la RATT, in bataie de joc… Pacat!

          „Nu de mult a trecut un troleibuz nu de mult cumparat cu pantografele trase pe langa mine. Scartaia ca dracu si scotea niste zgomote de parca nu intra in viteza” – Cred ca termenul de „pantograf” este folosit doar la tramvai si tren. La firobuz se numesc „trolee” (de aici si denumirea), sau „captatoare”. Oricum, ideea e ca unii soferi, de cand au primit firobuzele noi, isi bat joc de ele. In loc sa le conduca cu mare grija, au devenit si mai nepasatori, stiind ca noile firobuze isi pot retrage troleele daca sar de pe fir, fara sa mai fie nevoie sa coboare pe loc sa le puna inapoi. Inainte, trebuiau sa iasa cu cheia, sa traga de franghie, etc. 🙂 Mi se face chiar dor de vechile firobuze, pacat ca n-au facut un muzeu cu cate un exemplar din fiecare + tramvaie, etc. Mie imi erau tare dragi, le stiam pe toate pe de rost cand eram copil. Oricum, revenind la subiect, soferii stiu ca pot sa intre in curbe cum vor, pot trece pe la macaze cu viteza, etc. Apasa un buton, troleele se retrag, si dau drumul la motorul diesel. La fel si cu scartaitul, e vina soferilor ca nu au grija de ele, e vina celor de la garaje ca nu le intretin, etc. In plus (de parca nu era destul), cred ca nici fabricantii nu mai creeaza firobuze (la fel ca la masini obisnuite) de calitate ca pe vremuri (o masina nemteasca din ’90 arata si se simte mult mai bine decat va fi peste 10-15 ani una produsa in ultimii 5, chiar daca e aceeasi firma, mai ales daca e asamblata in Polonia, Ungaria, etc).

          Nu stiam despre punctul de asteptare de la statia Madona. Credeam ca intotdeauna linia 5 era dubla doar pana la Cetatii, si de acolo simpla pana la capat. In mod sigur ma refeream la anii ’80 cand am descris tramvaiul cel vechi, deoarece sunt nascut la inceputul anilor ’80, deci in mod sigur amintirile mele sunt de prin ’87 incoace 🙂 Eram foaaarte tanar cand mai circula inca acel tramvai.

          Motivul pt care nu mai circula atata lume cu transportul in comun nu este neaparat unul local, cred ca se intampla in toata lumea. Oamenii au mult mai multe masini decat acum 40 de ani. Iar in Romania, diferenta este si mai mare in comparatie cu alte tari. Mai ales in Timisoara, unde in anii ’80-’90 la unele ore abia vedeai cate o masina pe strada, iar acum am ajuns in Timis la o rata de motorizare de 1 masina la sub 3 locuitori. Insa da, pretul mai mic si frecventa mai mare de circulatie ar putea convinge oamenii sa apeleze mai mult la transportul in comun.

          Cat despre „Nu mi se pare normal ca dupa ce s-au cheltuit o gramada de bani pe troleibuze ultramoderne autobuzul 13 (de ce nu mai este troleibuz pe acolo ?) sa vina la interval de fix 60 de minute”, este stupid graficul acestui autobuz. In afara de sambata si duminica dimineata, cand vine mult mai des datorita oamenilor care vin la Piata Ocska, in rest e bataie de joc. In timpul zilei, cate un autobuz la 20-30, sau chiar 60 de minute, in functie de ora e strigator la cer! Daca nu stii graficul pe de rost, risti sa mergi in statie si sa afli ca mai ai de asteptat in frig inca 58 de minute, pt ca tocmai a plecat! Deci… perfect de acord cu dvs. Insa motivul pt care nu mai este troleibuz si a fost inlocuit cu autobuz este in principal modificarea traseului. 13-le nu mai intoarce la Grigore Alexandrescu, ci a fost prelungit pana la podul peste calea ferata de pe Str. Ovidiu Balea, dinspre Sacalaz. Pe respectivul tronson nu exista retea electrica pt firobuze deocamdata.

          Oricum, anul acesta intra in reparatii capitale si largire la 4 benzi intreaga Strada Closca, deci linia 13 va circula in mod sigur pe un traseu temporar deviat pe strazile adiacente.

          Insa in viitor, stiu ca exista planuri de extindere a retelei de firobuz atat pe linia 14 pana la capatul celalalt al comunei Dumbravita, cat si pe linia 13, pana la pod. Dar nu stiu daca parcul de firobuze va fi suficient pentru asigurarea unui numar corespunzator de vehicule pe ambele trasee. Desi, daca 13-le va veni tot din 60 in 60 de minute, nu cred ca vor fi probleme majore pe aceasta linie 😀

          Numai bine, si sanatate. Si sa stiti ca mi-a facut placere sa purtam aceasta conversatie plina de istorie a transportului in comun.

  4. CONSILIERII POT VOTA CA DOAR NU EI CIRCULA CU MIJLOACELE DE TRANSPORT !!!!!!!!!!!!

    • Dar cine te opreste sa iti iei bilet INAINTE de a urca in tramvai, adica la fel ca si pana acum? NU se schimba nimic!

  5. NU SUNTEM FRAIERI, PUTEM FI MINTITI DAR NU ACCEPTAM SA FIM CONSIDERATI PROSTI. BILETUL ar trebui taxat la ora nu la calatorie, la fel ca oriunde in Europa, dar in Timisoara desi sistemele de taxare existente imprima ora, suntem taxati la calatorie, adica suntem furati.

    Ce conteaza ce trebuie facut conteaza CE SE VOTEAZA in CLT.

  6. pentru mai multe lamuriri cititi bloul transportulincomundintimisoara

  7. Am asteptat mult sa va vina ideea asta, in weekend daca vrei sa iesi sa nu-ti faci griji ca nu ai de unde sa cumperi bilete! bAAAAAA, de ce 5 lei? e un banc? un bilet 5 lei? sau doua? Nu le mai tipariti si dati-va demisia, Doamne, de unde saracie le mai inventati pe toate, o tunat si v-o adunat pe toti hotii exact cand trebuie sa traiesc si eu! pai, mai bine dai 10 si iei taxi! Tulaaaai Doamne!