Noutati :

Timisoara: la trecutu-ti mare, micul viitor… Mai este Banatul fruncea? Cum este privita Timisoara din perspectiva premierelor care ne-au oferit fala!

2 martie, 2012 - 09:03 AM
Autor: Anonim      
Categorie: TIMISOARA MEA
8

TIMISOARA. Expresia faloasa ”Tot Banatu-i fruncea” nu mai are aceeasi rezonanta in constiinta publica precum in urma cu o jumatate de veac. Premierele care au plasat Timisoara si Banatul, candva, in fruntea regiunilor Romaniei nu mai pot fi invocate in contextul capitalismului timpuriu traversat, in prezent, de tara noastra.

Specialistii, istoricii si oamenii de cultura din aceasta parte de tara confirma faptul ca Timisoara si Banatul si-au pierdut din stralucirea autentica de altadata. Daca din punct de vedere sociologic, capitala Banatului inca mai este ”fruncea”, din punct de vedere cultural, economic si social, expresia ”Tot Banatu-i fruncea” isi contureaza caracterul de himera a nationalistilor locali.

Dar cum fala banatenilor nu are limite, valorile orasului de pe Bega sunt, de regula, supraevaluate in constiinta publica. Oamenii de cultura sunt de parere ca, de fapt, criza economica si sociala ne-a adus in aceasta situatie si ca va mai trece mult timp pana cand zona isi va recapata titlul neoficial de „frunte” a Romaniei. Cititi o trecere in revista a opiniilor specialistilor, care argumenteaza daca Timisoara si Banatul mai sunt sau nu ”fruncea”!

Mai este Banatul fruncea? Cum este privita Timisoara din perspectiva premierelor care ne-au oferit fala de a ne considera “fruncea” Romaniei!

Deocamdata… nu mai suntem ”fruncea”. Este parerea unui om de cultura care a inregistrat de-a lungul vremii cateva premiere importante pentru Timisoara, dar a si amintit de altele la fel de importante: a scos orchestra Filarmonicii Banatul sa cante in strada sau la aeroport ori a confectionat o halba de bere uriasa care sa aminteasca de faptul ca la Timisoara a fost atestata prima fabrica de bere din Romania. Mai mult, tot datorita lui, Timisoara are si o alee a artistilor.

Florin Calinescu: Nu mai ai nicio baza sa spui ca Timisoara este altfel decat alte orase

Recunoscut ca unul dintre timisorenii nativi care spun pe sleau ceea ce gandesc despre capitala Banatului, actorul si omul de televiziune Florin Calinescu nu a uitat ca, in anul 2000, unii concetateni i-au contestat meritele care au stat la baza conferirii titlului de Cetatean de Onoare al Timisoarei. Poate, tocmai acest lucru l-a determinat, in anii ce au urmat, sa fie tot mai critic cand a venit vorba despre orasul din care a pornit Revolutia.

“Daca in prima instanta mi s-a oferit titlul de cetatean de Onoare, lucru de care ma mandresc, si pe urma s-au rasucit, intreband cine sunt eu si daca merit, e problema dumnealor! Eu sunt un cetatean al orasului Timisoara, cu diploma sau nu, iar pentru mine e o onoare sa fiu timisorean. Aceasta cinste nu mi-o poate lua nimeni!”, a comentat Calinescu controversele starnite de aparitia sa pe lista cetatenilor de onoare ai Timisoarei, intr-un moment in care, cu un grad de popularitate de 39%, notorietatea sa publica era peste cea a primarului Gheorghe Ciuhandu sau a altor personalitati locale.

Banatul e fruntea, dar nu mai ajunge! Dupa frunte, ar fi bine sa fie si creier, adica minte. A avea doar partea din fata a calotei craniene, strict biologic, nu este suficient. Trebuie sa si gandim ca sa ne mandrim. Ca timisorean, nu mai ai nici o baza sa spui ca orasul tau este altfel, diferit in bine de celelalte orase. S-a schimbat dramatic Timisoara! inainte aveam nationalitati care formau un mozaic ce tinea echilibrul orasului. Ma refer aici la nemti, unguri sau evrei. Acum am inteles ca Timisoara este populata serios cu italieni. Maine, chinezi. Moldovenii sunt la ei acasa de multa vreme. si nu o spun la modul peiorativ, doar ca se intampla. Din nefericire, Timisoara – primul oras iluminat public si prima urbe cu tramvai tras cu cai, are toate sansele sa devina primul oras cu intuneric public si cu dric negru tras de cai”, a avertizat Florin Calinescu, recent, intr-o luare de atitudine publica.

Ioan Garboni: nu mai suntem ”fruncea” din cauza crizei si a necazurilor prin care trecem zi de zi

Timisoreanul cel iscoditor si doritor de premiere si de a fi primul in toate si-a pierdut entuziasmul. Spiritul comunitar al nostru s-a tocit, acesta fiind un spirit in care trebuie sa vezi oamenii zambind pe strada, bucuria lor de a trai, de a fi mandri de comunitatea in care traiesc – a inceput sa dispara si de pe fetele timisorenilor. In loc de acea bucurie caracteristica si multumire se citeste tot mai des tristete, dezamagire si suparare. Ca sa fii fruncea, ai nevoie de entuziasm”, considera Ioan Coriolan Garboni.

Director al Filarmonicii Banatul, Garboni, spune ca daca vrem sa castigam viitorul, trebuie sa asimilam si sa promovam trecutul, pentru ca trecutul Timisoarei este combustibilul care ne impinge spre alte premiere. ”Sunt foarte multe orase care au intrat in Cartea Recordurilor cu cel mai mare carnat, cea mai mare pizza. Daca nu facem si noi asta, nu putem sa fim fruncea. Nu poti sa fii fruncea fara sa ai corp. Tot ce avem noi este facut din ceea ce-au facut altii”, a concluzionat Ioan Garboni.

Ioan Hategan: suntem partial fruncea

Istoricul Ioan Hategan nu este intru totul de acord cu ceea ce spune omul de cultura Garboni. El crede ca Timisoara mai este, macar partial, fruncea, tocmai datorita premierelor care s-au inregistrat de-a lungul timpului.

Eu ma apropii de 1001 premiere cunoscute. Dupa ’90 sunt multe, cele mai multe in domeniul medical, tehnic, chiar in cel cultural. Partial, Banatul mai este fruncea, pentru ca exista si in Timisoara, si in Banat oameni care se zbat sa faca ceva. Doar ca Banatul este tinut intr-un con de umbra, desi Timisoara este al doilea oras economic al Romaniei dupa Bucuresti. Timisoara si Banatul nu prea sunt iubite in alte colturi ale tarii sau in centrul administrativ si politic…”, considera Hategan.

Sociologic, Timisoara este ”fruncea”

Sociologul Bogdan Nadolu, conferentiar doctor in cadrul Facultatii de Sociologie si Psihologie din cadrul Universitatii de Vest, sustine ca Timisoara este inca ”fruncea” tarii. Vazuta dintr-o perspectiva sociologica ideea ca Timisoara este ”fruncea” trebuie incurajata in randul banatenilor.

Asa trebuie sa abordam aceasta idee. Pentru ca orice societate da semne de sanatate prin atitudinea pozitiva fata de sine. Nu poti sa evoluezi daca nu ai o imagine bune despre tine”, spune Bogdan Nadolu.

Pentru el, capitala Banatului este vazuta mai ales ca Timisoara – Mica Viena. Primul lucru pe care il afla strainii este ca orasul de pe Bega se aseamana capitalei Austriei. Traditia teatrului si a operei vieneze a fost dezvoltata in Timisoara si a condus la occidentalizarea orasului. Apropierea de Occident a determinat o multime de schimbari in bine in urbe si au condus orasul, de-a lungul timpului, intre primele din tara si din Europa.

Nu se pune problema excluderii celorlalte orase. Timisoara este un oras antropologic, foarte deschis la tot felul de alteritati. Nu inseamna ca exclude o relatie buna cu celelalte orase, ci pastreaza respectul fata de aerul balcanic din tara”, ne explica sociologul.

In ceea ce priveste evenimentele din decembrie 1989, Bogdan Nadolu spune ca nu ele in sine sunt un simbol, ci ideea de libertate pe care o transmit. „Schimbarea regimului comunist din Romania pune Timisoara in prima propozitie”, sustine universitarul.

Cat despre celelalte premiere din oras, care de-a lungul timpului au facut banatenii sa exulte, se petrec si in zilele noastre, doar ca sunt legate de alte variabile. Daca in urma cu o suta de ani inovatiile sociale precum iluminatul stradal si tramvaiul electric atrageau invidia bucurestenilor si a altora din tara, acum este randul altor tipuri de inovatii sa duca Timisoara in prim-plan. „Aici se gaseste sol fertil. Eu nu sunt de loc din Timisoara, dar sunt mandru ca apartin urbei”, recunoaste sociologul.

Statisticile economice nu sustin „ascendentul” Timisului asupra altor judete din tara

In tentativa de a sustine macar cu date economice sintagma „Tot Banatu-i fruncea!”, am trecut in revista o serie de topuri nationale realizate de statisticieni la sfarsitul anului trecut, convinsi ca Timisul ar trebui sa se regaseasca, mai in toate domeniile, pe locuri fruntase. Din nefericire, realitatea din spatele cifrelor si procentelor seci este cu totul alta decat cea clamata, cu un oarecare exces de patriotism local, in folclorul zonei si in discursurile publice, conturandu-se ideea ca „fruncea” poate fi revendicata cu sanse mari de reusita atat de Bucuresti, cat si de capitala Ardealului, Cluj-Napoca.

Topul judetelor dupa valoarea lor in bani plaseaza Timisul pe locul II, cu 24,8 miliarde de lei, dupa Bucuresti, cu 123,1 miliarde de lei, si inaintea Clujului, cu 23,6 miliarde de lei. Topul puterii comerciale duce Timisul putin mai jos, pe locul VII, avand balanta comerciala pozitiva, cu 26,1 milioane de euro, la jumatatea anului trecut, in conditiile in care se situeaza pe locul III la exporturi, dupa Bucuresti si Arges, si locul II la importuri, dupa Bucuresti. Daca e sa ne luam dupa modul in care a evoluat bugetul fiecarui judet in perioada 2000 – 2010, Timisul ocupa locul 25, bugetul capitalei Banatului crescand de 13,8 ori, de la 107,3 milioane de lei noi, la 1.482,6 milioane de lei noi. Spre comparatie, bugetul primului clasat, Ilfov, a crescut de 20,5 ori, iar al ultimului clasat, Constanta, de 9,8 ori.

Pe de alta parte, timisenii se dovedesc a fi unii dintre cei mai fideli clienti ai bancilor, ocupand locul III in topul creditelor contractate atat de companii, cat si de persoanele fizice, cu un total de 6,7 miliarde de euro, dupa Bucuresti, cu 67 miliarde de euro si Cluj-Napoca, cu 7,1 miliarde de euro. In topul locuintelor finalizate in 2010, comparativ cu 2008, Timisul ocupa locul XV, cu o scadere de 27%. Cu alte cuvinte, daca in 2008 au fost construite 2545 de locuinte, in 2010 numarul acestora a scazut la 1857.  Topul judetelor dupa rata populatiei care are toaleta sau dus in interiorul locuintei claseaza Timisul pe locul IX, cu un procent de 68,80%, in timp ce Clujul, aflat pe locul I, are un procent de 89,9%, iar ultimul clasat, Ilfov, doar 19,5%.

Topul judetelor cu cele mai dotate scoli readuce Timisul mai sus, pe locul IV, dupa Bucuresti, Cluj si Iasi, cu un numar de 14.145 de computere in scoli. Topul cheltuielilor anuale cu protectia sociala a somerilor duce iar Timisul pe locul XI, cu 113.651.838 de lei, in 2010, intrecut chiar si de catre Bacau, care a alocat 119.619.704 lei.

In topul scumpirii pretului gigacaloriei in perioada 2008 – 2011, Timisul este pe locul VI, cu 70,7%, respectiv o crestere de la 147,8 lei la 252,2 lei. in topul judetelor cu cea mai scumpa caldura din tara, Timisul este pe locul III, cu 252,2 lei gigacaloria, dupa Targoviste, cu 290 lei gigacaloria, si Sibiu, cu 265,4 lei gigacaloria.

Ultimul loc in acest top al facturilor este detinut de Giurgiu, unde gigacaloria este livrata catre populatie la un pret de… 44 de lei. Topul salariilor agricultorilor plaseaza Timisul pe locul VII, cu 1.257 de lei, in timp ce topul judetelor dupa ponderea somerilor cu studii superioare aduce Timisului locul II, cu un procent de 14,8%. Mai exact, din cei 6911 someri aflati in evidentele AJOFM la sfarsitul anului trecut, 1026 aveau studii superioare.

Premierele Timisoarei

Comparatia sumara intre premierele vechi ale Timisoarei, unele cu absoluta rezonanta europeana, si cele mai mult simbolice de dupa 1989:
1718 – atestarea celei mai vechi fabrici de bere din Romania;
1728 – inceputul canalizarii Begai, primul canal navigabil din Romania;
1745 – constructia Spitalului Municipal, primul din Romania (cu 24 de ani inaintea Vienei si cu 34 de ani inaintea Budapestei);
1771 – editarea primului ziar din Romania si totodata primul ziar german din sud-estul Europei: „Temeswarer Nachrichten”;
1884 – primul oras de pe continentul european cu strazile iluminate electric, cu 731 de lampi;
1886 – prima statie de salvare din Ungaria si Romania;
1895 – prima strada asfaltata din Romania;
1899 – primul tramvai electric din Romania;
1938 – premiera mondiala, prima masina de sudat sine de cale ferata si tramvai, inventie a prof. Corneliu Miclosi;
1953 – singurul oras european cu trei teatre de stat in romana, maghiara si germana;
1989 – primul oras liber din Romania;
1992 – primele interventii chirurgicale laparoscopice in ginecologie si primele operatii plastice mamare cu proteza (colaborare cu Clinica de Ginecologie, Heidelberg);
1993 – prima histerectomie totala pe cale laparoscopica (colaborare cu Clinica din Kiel);
1996 – nasterea primului copil conceput in vitro, in Romania si realizarea primului copil prin embriotransfer la mama purtatoare, realizata de echipa profesorului Ioan Munteanu;

2000 – primul oras din Romania cu o strategie de dezvoltare economico – sociala, elaborata de Primaria Timisoara;
2001 – prima operatie pe inima, cu laser, din Romania;
2002 – introducerea in premiera nationala a sistemului de plata a taxelor si impozitelor prin Internet;
2002 – primul ziar („Monitorul Primariei”) editat de o primarie si difuzat gratuit populatiei;
2003 – transmiterea in premiera nationala a sedintelor de Consiliu Local prin Internet;
2003 – primul transplant de celule stem hematopoietice, in vederea regenerarea muschiului cardiac la un pacient cu infarct miocardic intins (prima din Europa de Est, echipa prof. dr. stefan I. Dragulescu)

Autori: Roxana Deaconescu, Gheorghe Ilas, Miodrag Hojda

Rating

  • 8comentarii

recomanda prietenilor

Pareri

  1. singurul oras din romania cu primar si consilieri pnt-cd…

  2. Eu cred ca s-a gresit si se insista in continuare in greseala, atunci cand vine vorba de adaptarea urbei la realitatile pe care le-au adus vremurile. Ma refer la trecerea defectuoasa de la Timisoara preponderent germano-maghiara-evreiasca( aceste comunitati realizau, impreuna, o pondere de vreo 75 % in 1919) la Timisoara de astazi, majoritar romaneasca ( aproximativ 85%). Strategiile aplicate pana acum -atat de slabe si puerile incat nici nu merita calificativul de „strategie”- nu au cum sa aduca din nou in top Timisoara. Atata vreme cat te lauzi cu toleranta specifica, dar ii injuri pe la colturi pe cei veniti din alte regiuni, nu ai cum sa reconstruiesti spiritul comunitar. Din pacate acest fenomen a fost si este in mod curios si perdant incurajat… Si nu politicile de absorbtie reala a celor veniti si de incurajare a lor in a pune mana de la mana si suflet de la suflet pentru recontruirea spiritului cetatii…

  3. numai ratatii se lauda cu trecutul pt ca prezentul e jalnic. lasati naibii fabrica de bere (austriaca), tramvaiul austriac sau becul cumparat din america. conteaza prezentul. avem nevoie de facilitati pt investitori si nu taxe pt camioanele care nu incearca sa viziteze orasul daca drumul tot trece prin mijlocul lui.

  4. Un oras antropologic?!?! De unde naiba-i scoateti pe telectualii astia? Ca sa vezi, un oltean ne spune noua cum Banatu-i fruncea pentru ca are sol fertil….Bacat ca infertilitatea intelectuala nu doare……..

  5. subiectivismul autorilor e delirant, cifrele sunt rastalmacite
    cum poti sa compari judetul Timis( cu pop urbana si rurala) – cu mahalaua damboviteana? haideti dragilor daca vrem sa facem statistici sa comparam doua orase intre ele, Timisoara vs buCUResti…

    de ce nu se ia in calcul ca judetul Timis are cele mai mari investitii straine pe cap de locuitor?

    nr somerilor pe judete de ce nu e trecut in articol????

    diferenta de mentalitate, cultura, civilizatie intre Banat si muntenia e de la cer la pamant !!!( stiu ce spun pt ca lucrez la call center national unde suna tipi din toata tara)

    de ce nu sa luat in calcul nr de parcuri, piete pietonale, dotari urbane… intre Timisoara- Cluj-bucales?

    de ce autorii nu scriu despre banii pe care ii primeste Clujul de la centru si cat primeste Timisoara?

    suntem pe locul 2 la furnizari de cash la bujetul central( bucalesul e teoretic pe primul , dar banii furnizati de ei provin din importuri si companiile multinationale cu bazele de productie in provincie- de altfel bucalesul consuma din bugetul central de 3 ori mai mult decat trimite!!!) si pe locul 32 la primit bani( din 41)!!!- desi Timisul e cel mai mare judet din tara- asta da dreptate si fratietate

    • e clar, ai minte tot de call center

  6. Vad comentariul numitului Nicu Popescu (un tanar cu fotografie in cadrul articolului). El spune „Din cate am inteles eu, Clujul i-a luat fata Timisoarei. Clujul s-a dezvoltat foarte mult in ultimii ani, iar acest lucru se observa. Chiar glumeam cu niste prieteni ca ar trebui sa ne mutam in Cluj”. Acest tanar expune foarte exact mentalitatea actuala romaneasca si setul de valori ce constituie bagajul moral al romanilor de astazi. Suntem ofensati cand propaganda sugereaza faptul ca Clujul (sau alt oras) „ne-a luat fata” si imediat cautam „capatuirea” printr-o mutare „facila”. Asta se datoreaza inadaptarii acestor oameni la cultura locului, inadaptare care se manifesta inclusiv pe intinderea mai multor generatii. Mai aud pe cate unii sugerand propagandistic faptul ca Aradul „ia fata” Timisoarei. Aceste abordari sunt convins ca au doar rolul de a evidentia faptul ca orasele ce sunt supuse bucurestiului si haitei portocalii au in general de castigat. Practic este o campanie de denigrare indirecta a celor pe care timisorenii i-au ales sa le conduca orasul. Daca si domnul Nicu Popescu a „inteles” faptul ca fata Timisoarei a fost luata de Cluj, inseamna ca a functionat propaganda pdlista. Eu zic ca pdlistii sa propuna la primaria Timisoarei tot pe gheorghe falca, astfel incat sa ajunga si TM pe lista favoritelor lu’ udrea, eba, basea si alti netrebnici pdlisti. Atunci sigur chiar si Poli va ajunge campioana. 🙂

  7. Mai dai niste ani sj Timisoara ajunge satra de tigani,la cat de multi or aparut si cum reusesc sa cumpere tot ce ii acolo,ca dc sa ii oprim ?