Noutati :

Santul cu apa al fortificatiei turcesti descoperit de arheologi in Piata Unirii spune povestea cuceririi cetatii Timisoarei de catre printul Eugeniu de Savoya. FOTO!

6 aprilie, 2014 - 12:23 PM
Autor: Liliana Iedu      
Categorie: SOCIAL
0

TIMISOARA. Cea mai importanta descoperire arheologica de pana acum din Piata Unirii din Timisoara este santul cu apa al fortificatiei turcesti de pe vremea otomanilor, practic santul de aparare. Tot in Piata Unirii s-au mai gasit tot felul de  obiecte, dar si schetele umane, unul dintre acestea fiind de copil.

Santul cu apa al fortificatiei turcesti scos la lumina de cercetatori in Piata Unirii din Timisoara este foarte bine conservat, deja arheologii au gasit si bustenii de stejar care protejau acest sant ridicat din pamant si caramida.

Printre straturile de pamant analizate de cercetatori se poate vedea cu ochiul liber unul gros de cenusa, de pe vremea cand Eugeniu de Savoya cucerea cetatea Timisoarei.

Se vede margina exterioara a santului cu apa a fortificatiei turcesti din Timisoara. Se poate observa un sir de busteni, pusi unul langa altul, cel mai probabil de lemn de stejar. Aveau rolul de a intari malul santului cu apa pentru a-l proteja de eroziunea provocata de apa. In 1718, armata austriaca executa niste sectiuni transversale prin fortificatiile cetatii turcesti si ni se prezinta niste imagini generale despre acest aspect. Este foarte clar ca turcii au intarit cu lemn de stejar marginile atat din exterior, cat si din interior ale santului de fortificatie. In partea sudica se vede valul de pamant al cetatii turcesti, val care era dublat de mai multe randuri de palisade. Acest lucru inseamna garduri mari, facute din busteni de lemn, imbracate in lut si vopsite in alb, conform marturiilor lui Evlia Chelebi, cel care ne ofera foarte multe amanunte despre Timisoara sub ocupatie turceasca”,  a declarat pentru opiniatimisoarei.ro arheologul Dragos Diaconescu.

Zidurile cetatii Timisoarei aveau culoarea alba

Arheologii au putut stabili, in urma cercetarilor, ca zidul cetatii Timisoara, la momentul cand santul de aparare era functional, era de culoare alba si a fost construit din lemn si din lut.

Practic zidul cetatii la momentul respectiv era de culoare alba fiind din lemn si din lut, din pamant batut, putea sa absoarba mult mai bine socul pe care il provocau armele de foc, destul de evoluate la inceputul secolului al XVIII-lea, arme de foc pe care, dealtfel, Eugeniu de Savoya le foloseste pe deplin in momentul asediului„, a mai spus pentru opiniatimisoarei.ro arheologul Dragos Diaconescu.

Tot in Piata Unirii au fost gasite si fel de fel de obiecte folosite de locuitorii de atunci ai orasului, care acum se afla la Muzeul Banatului unde sunt curatate si inventariate. Printre obiectele gasite sunt vase sau fragmente de vase din ceramica, dar si arme sau unelte.

Sunt foarte multe obiecte descoperite: ceramica, unelte, arme. Sunt fragmente de ghiulele, cutite care pot fi si unelte casnice si arme, doua dintre ele sunt de tip briceag„, a mai spus arheologul.

Un schelet de copil a fost gasit langa Domul Catolic

Langa Dom-ul Catolic au fost gasite si doua morminte, intr-unul dintre ele fiind asezat un copil. Nu este vorba de un cimitir acolo, deoarece scheletele dateaza din perioade diferite.

Avem doua morminte umane descoperite. Unul de copil si altul de adult. Le-am gasit in apropierea Dom-ului. Nu credem ca a fost un cimitir, ele nu dateaza din aceeasi perioada, sunt din perioade diferite. Unul dintre ele este din a doua jumatate a secolului al XVII-lea, iar cel de-al doilea, cel mai probabil din secolul al XVI-lea. Niciunul dintre cele doua nu pastreaza inventar„, a mai spus Dragos Diaconescu.

Prima descoperire arheologica din Piata Unirii a fost un pavaj, practic niste alei din caramida, care duceau inspre Dom. Vestea buna este, insa, ca acest pavaj din caramida nu va fi distrus, in urma lucrarilor, acesta ar putea fi pastrat, insa o decizie finala va fi luata de arhitecti.

Pavajul de sfarsit de secol XIX- inceput de secol XX al Pietei Unirii, este un pavaj perimetral, executat din caramida. La acest moment sunt discutii despre acest pavaj, cel mai probabil va fi pastrat pe loc, nu vom sapa sub el. Acesta este, insa, mult mai bine pastrat pe latura sudica, in fata Palatului Baroc. Este foarte clar ca a fost un pavaj perimetral al pietei, l-am surprins si pe latura nordica la momentul acesta. Bineinteles ca este afectat de lucrari diverse din diferite perioade„, a mai spus Dragos Diaconescu.

Recent, in Piata Unirii din Timisoara, in cadrul lucrarilor de reabilitare a centrului istoric, a fost gasit si craniul, coloana si o parte din bazinul unei camile care dateaza, de asemenea, din secolul al XVI-lea, de pe vremea ocupatiei turcesti.

Rating

  • 0comentarii

recomanda prietenilor