TIMISOARA. Timisoara este din nou exemplu de buna practica la nivel european. Pentru a treia oara, proiecte ale administratiilor Ciuhandu si Robu, primesc recunoastere la Bruxelles.
Dupa proiectul Pasajul Michelangelo si cel de Management al Traficului, acum si cel cu care s-a castigat finantarea pentru producerea tramvaielor Bozankaya pentru oras a fost selectat de specialisti in campania de promovare a proiectelor de succes finantate din bani europeni.
Reprezentantii ADR Vest au transmis ca toate cele 3 etape de innoire a flotei de tramvaie din Timisoara se desfasoara conform graficelor stabilite prin contractul incheiat in 2019 si ca impactul lor asupra calitatii transportului public din Timisoara este unul major, astfel ca au fost selectate pentru a fi date drept exemplu si altor orase din Europa care lucreaza la programe de modernizare pe linie de mobilitate urbana.
Practic, proiectele, cu toate detaliile, insotite si de un film de prezentare cu tramvaiele de record mondial care circula deja la Timisoara, vor fi postate pe site-ul Uniunii Europene.
Bozankaya, cel mai inovativ tramvai al momentului, a fost conceput si fabricat special pentru nevoile si cerintele transportului public local din Timisoara.
Cu o capacitate maxima de 200 de pasageri, toate garniturile pot functiona pe baza de baterii, fara a fi conectate la reteaua catenara pentru pana la 70 de km – cea mai mare distanta de pana acum in istoria sistemelor de tranzit pe calea ferata usoara. Cu aceasta caracteristica unica, Bozankaya a atins un record mondial, obtinand titlul de „Cea mai Inovativa intreprindere Mare din Europa”, acordat in 2021 de catre ERCI (European Railway Clusters Initiative), cea mai prestigioasa institutie in domeniul sistemelor tehnologice feroviare din Europa. Tramvaiele au fost achizitionate printr-un amplu proiect cu bani europeni, inceput cu ani in urma cand s-au realizat primele documentatii sub coordonarea Directiei Tehnice din Primaria Timisoara.
Contractul de finantare din fonduri europene si cel cu firma producatoare, care a castigat licitatia pentru construirea mijloacelor de transport in comun, au fost iscalite in 2019.
Primul tramvai Bozankaya a sosit la Timisoara in iunie 2021, iar dupa ce au fost urmate toate procedurile de proba si omologare, in decembrie a facut prima cursa cu calatori. Astazi, 13 din cele 21 de tramvaie care vor innoi flota de la Timisoara circula zilnic prin oras.
Luna trecuta, una dintre garniturile Bozankaya produsa pentru Timisoara a fost vedeta la Berlin, la cea mai mare expozitie din industria tehnologiei transportului, InnoTrans. In cadrul evenimentului, la standul producatorului s-a aflat insusi ministrul Transporturilor din Turcia, Adil Karaismailoğlu, precum si presedintele fabricii care a prezentat garnitura de la Timisoara si a raspuns intrebarilor legate de solutiile inovative in tehnologiile de transport.
InnoTrans este cel mai important eveniment dedicat sectorului mobilitatii, si are loc la fiecare 2 ani, in Berlin, reunind peste 3.000 de expozanti din 61 de tari ce prezinta inovatiile globale din industria feroviara. Editia de anul acesta a atras aproximativ 150.000 de vizitatori din 149 de tari.
***
Nu este prima data cand un proiect implementat de fosta administratie a Timisoarei, prin Directia Tehnica din primarie, coordonata de inginerul Culita Chis, ajunge exemplu de buna practica. S-a intamplat si cu Pasajul Michelangelo, dar si cu Sistemul de Trafic Management si Supraveghere Video.
In cazul Sistemului de Management al Traficului, pentru care cererea de finantare a fost depusa inca din ianuarie 2012, in vremea administratiei Ciuhandu, iar banii aprobati un an mai tarziu, specialistii de la Bruxelles au apreciat modul in care au fost implementate sistemele si retelele de comunicatii integrate, faptul ca in oras au fost instalati senzori de parcare si au fost dezvoltate aplicatii pentru telefoanele inteligente, dar si modul in care se face supravegherea traficului cu ajutorul camerelor performante, conectate la sistemul radar de supraveghere a respectarii limitelor de viteza. Au fost apreciate ca aspecte pozitive si amenajarile cu avertizoare sonore la trecerile de pietoni, cu ajustare automata in functie de zgomotul de fond, dar si semafoarele cu butoane de comanda pentru pietoni, la trecerile cu un trafic pietonal redus. De asemenea, un plus adus proiectului a constat in construirea unui centru de comanda pentru trafic.
CITESTE SI: Ministrul Transporturilor din Austria, in vizita la Centrul de Management al Traficului din Timisoara
Proiectul a fost implementat in perioada 2014-2016, a avut o valoare totala de aproximativ 10 milioane de euro, fiind cofinantat prin Programul Operational Regional.
Pasajul Michelangelo, solutia Timisoarei pe bani europeni pentru un trafic fluent intr-o zona superaglomerata
Un alt obiectiv de infrastructura care s-a bucurat de recunoastere la Bruxelles este Pasajul Michelangelo. Gandit inca din vremea administratiei Ciuhandu, care a si obtinut finantarea in 2011, proiectul a fost implementat tot de Directia Tehnica din primarie in anii care au urmat.
Cu o lungime de 583 de metri, dintre care 111 metri zona acoperita pasajul a completat zona care a fost in intregime reabilitata. A fost reabilitat si Podul Michelangelo, dar au fost si amenajate noi benzi de circulatie pentru preselectarea accesului in intersectie si bretele de trafic.
Specialistii europeni au salutat acest proiect si l-au introdus in ghidurile de bune practici, la scurt timp dupa realizare, sa fie un exemplu pentru alte orase care isi doresc asemenea proiecte de infrastructura urbana in zone ultra aglomerate.
3 ani a durat construirea Pasajului Michelangelo si reconfigurarea intregii intersectii, respectiv reabilitarea podului peste Bega. Conceptul pus in practica si finalizat fost inaugurat in mai 2015 de administratia Robu, cu o zi inainte de termen. La doar cateva luni distanta, in decembrie 2015, proiectul a fost declarat unul de succes, fiind prezentat ca exemplu de bune practici de catre specialistii de la Bruxelles.
Practic, cea mai mare provocare a proiectul a fost aceea de construire a pasajului propriu-zis. Iar asta pentru ca, avand in vedere faptul ca se afla in vecinatatea canalului Bega, iar in zona panza freatica este foarte sus, din punct de vedere tehnic, multi specialisti sustineau ca e imposbil de realizat. Amenajarea complexului rutier din zona Michelangelo a determinat Bruxelles-ul sa puna proiectul pe lista reusitelor cu fonduri europene care pot fi replicate oriunde in UE.
A fost mai apoi prezentat pe larg si in revista ADR Vesttramva.
Proiectul a costat 52.017.327 lei cu TVA, din care 33.637.568 lei au fost fonduri europene.