Noutati :

‘Primari cu care ne mandrim’, o campanie marca opiniatimisoarei.ro. Torok Janos , primarul care a aratat unui continent ca lumina vine de la Timisoara

8 mai, 2018 - 09:13 AM
Autor: Daniel Balteanu      
Categorie: TIMISOARA MEA
7

TIMISOARA. S-au nascut aici sau au venit din alte parti, insa si-au pus toata maiestria si priceperea in slujba Timisoarei si a locuitorilor ei si au transformat orasul de-a lungul anilor dintr-o cetate medievala intr-o asezare moderna care a scris pagini insemnate in istoria Europei.

Opiniatimisoarei.ro lanseaza CAMPANIA ‘PRIMARI CU CARE NE MANDRIM’ si va invita sa ii cunoasteti mai bine pe cei mai reprezentativi edili care au condus capitala Banatului in cei peste 300 de ani de la eliberarea de sub dominatia otomana. Veti afla lucruri inedite despre primari cu viziune si devotament care au iubit nespus Timisoara, care au carmuit-o cu intelepciune, au inzestrat-o, au ingrijit-o si reprezentat-o cu demnitate in fata lumii.

Timp de mai multe saptamani va vom arata reusitele unor primari care au condus destinele Timisoarei.

Astazi vi-l prezentam pe TOROK JANOS (1876-1885)

In anul 1876, Timisoara isi alegea un nou primar, dupa ce edilul Franz Steiner isi depunea demisia.

In locul acestuia ajunge in fotoliul de primar Torok Janos , un tanar avocat de profesie, de numai 33 de ani, care lucrase pentru municipalitate atat in mandatul lui Steiner, cat si partial in al doilea mandat al primarului Kuttel.

Noul edil al capitalei Banatului era fiul lui  Torok Janos si al Mariei Thodorovits. Tanarul Janos a absolvit in 1862 cursurile Liceului Piarist din Timisoara, pentru ca apoi sa isi continue studiile in strainatate, mai exact la Bratislava si la Budapesta. In 1866 revine in localitatea natala, Vinga, renunta la avocatura si timp de cativa ani isi face stagiatura in biroul notarial al lui Nandor Reigler.

Trei ani mai tarziu, Torok ajunge la Timisoara unde lucreaza in subordinea primarului Karoly Kuttel. Ramane la Primarie si in mandatul lui Franz Steiner, iar dupa demisia acestuia, tanarul notar este ales primar.

Sub administratia sa, orasul a trait o perioada de avant economic si cultural.

Dupa atatia ani in care a slujit in administratia orasului era un fin cunoscator al problemelor si s-a aplecat cu mare interes asupra lor. Scolile facute in strainatate l-au ajutat pe tanarul edil sa priveasca provocarea gospodaririi unui oras la mijloc de secol XIX cu mintea deschisa.

Si-a inceput mandatul prin cumpararea mai multor proprietati, in interesul orasului, si le-a dat acestora alte functionalitati. De exemplu, a cumparat vechea primarie sarbeasca, iar in locul ei a infiintat Scoala Superioara Regala de Stat. De asemenea, a achizitionat cladirea noului teatru, afectata de flacari in urma unui incendiu, dar si hotelul din vecinatate si a infiintat o societate careia i-a incredintat imobilele si misiunea de a se preocupa de reabilitarea lor si redeschiderea institutiei culturale.

In primul sau an de mandat la Timisoara este finalizata Gara Mica a orasului, sau Gara de Est, asa cum este numita in zilele noastre. Noua gara a preluat o parte din traficul feroviar catre Gara de Nord din zona Iosefin, mai ales pe cel de marfa.

Trei ani mai tarziu, in 1879, la Timisoara incepea lucrarile retelei telefonice urbane, iar la jumatatea lunii septembrie a aceluiasi an, in capitala Banatului il invita sa cante pe inegalabilul Johannes Brahms.

Si tot in 1879, convins ca orasul are mare nevoie de tot mai multi mesteri, Torok infiinteaza Scoala de Arte si meserii

In mandatul lui Torok Janos  s-a continuat pavarea strazilor din Cetate si au fost largite portile de intrare, s-au pietruit drumurile de acces din cartierele adiacente catre centru ca sa le usureze caile transportatorilor, a fost creata o cantina publica si un fond de pensii, iar in 1880, la Timisoara este data in folosinta prima turnatorie de fier din oras, dar se deschide si o fabrica de caramida care asigurau o multime de locuri de munca.

Tot in timpul sau a fost finalizata constructia unui orfelinat. Acesta a fost ridicat cu ajutorul arhiducesei Gisela, fiica Imparatului Franz Josef si a Imparatesei Sissi.

40 de suflete erau adapostite intr-o cladire din Fabric, de pe strada Santului. Cheltuielile cu hrana si ingrijirea orfanilor erau acoperite din fondul de 20.000 de coroane donat de printesa in 1877.

Tot sub administratia sa, au fost construite un pod peste Bega si reteaua de canalizare din centrul orasului, aceasta din urma lucrare contribuind la sanatatea populatiei.

Dar cea mai mare realizare a primarului Torok este cu totul alta.

In 1882, chiar in ziua de Craciun, in 25 decembrie primarul era la munca. In acea zi a decis sa nu mai prelungeasca contractul unei firme care se ocupa de iluminatul strazilor cu gaz si hotaraste impreuna cu Consiliul Municipal sa incredinteze serviciul unei societati anglo-austriece. Aceasta avea sa desavarseasca un proiect care a pus Timisoara pe harta Europei.

Firma a instalat 731 de lampi pe o retea stradala avand o lungime de 59 km, iar intr-o seara de toamna tarzie, in 12 noiembrie 1884, Timisoara devenea primul oras din Europa care avea strazile iluminate electric, veste ce avea sa ajunga rapid pana la urechile imparatului Franz Josef, si chiar sa faca inconjurul batranului continent.

La cateva luni dupa aceasta premiera, Janos Torok isi incheia mandatul de primar al Timisoarei. Nu avea sa mai candideze, insa era numit comandant al politiei din Budapesta, pentru ca un an mai tarziu sa devina consilier ministerial.

La 7 ani de cand pleca din fotoliul de edil al orasului, Janos Torok avea sa revina la Timisoara, insa doar in vizita. In toamna lui 1892 Torok moare in vila de vacanta de la Tatranská Kotlina, in Slovacia, in urma unei crize cardiace.

Consiliul municipal face toate demersurile necesare si aduce trupul neinsufletit al lui Janos Torok inapoi in orasul pe care l-a pastorit timp de 9 ani, si este inmormantat in cimitirul din Calea Lipovei.

In 3 august 2009, de ziua Timisoarei, un bust al lui Janos Torok era dezvelit in Parcul Central, alaturi de cele ale altor mari personalitati din istoria orasului.

Campania opiniatimisoarei.ro ‘Primari cu care ne mandrim’ continua saptamana viitoare cand va vom prezenta istoria unui alt edil marcant, ce a slujit cu credinta si devotament Timisoara.

CITESTE SI: ‘Primari cu care ne mandrim’, o campanie marca opiniatimisoarei.ro. Vasile Botezatu, edilul cu doua mandate in timpul carora a pornit construirea Complexului Studentesc 

CITESTE SI: ‘Primari cu care ne mandrim’, o campanie marca opiniatimisoarei.ro. Coriolan Baran, primarul cu trei mandate care a supravietuit inchisorilor comuniste 

CITESTE SI: ‘Primari cu care ne mandrim’, o campanie marca opiniatimisoarei.ro. Gheorghe Domasnean, edilul care a coborat militaria din pod la Timisoara 

CITESTE SI: ‘Primari cu care ne mandrim’, o campanie marca opiniatimisoarei.ro. Cornel Grofsorean, avocatul ajuns primar la Timisoara. A infiintat un institut de cercetare unic in vestul Romaniei 

CITESTE SI: ‘Primari cu care ne mandrim’, o campanie marca opiniatimisoarei.ro. Stan Vidrighin, omul care a realizat reteaua de apa si canalizare a orasului 

CITESTE SI: ‘Primari cu care ne mandrim’, o campanie marca opiniatimisoarei.ro. Jozsef Geml, primarul de razboi al Timisoarei. A atras investitorii oferindu-le facilitati, iar la finele mandatului sau orasul a trecut sub administratie romaneasca 

CITESTE SI:‘Primari cu care ne mandrim’, o campanie marca opiniatimisoarei.ro. Peter Solderer, primul primar ‘de cursa lunga’ pe care l-a avut Timisoara. A ordonat constructia Primariei Vechi si a inceput amenajarea canalului Bega

CITESTE SI: ‘Primari cu care ne mandrim’, o campanie marca opiniatimisoarei.ro. Johann Nepomuk Preyer, scriitorul cu cel mai greu mandat de primar din Timisoara secolului al XIX-lea 

CITESTE SI: ‘Primari cu care ne mandrim’, o campanie marca opiniatimisoarei.ro. Kuttel Karoly, edilul care a introdus tramvaiul la Timisoara. Si-a pus chiar si averea la bataie pentru a lasa orasului o cladire simbol 

CITESTE SI: ‘Primari cu care ne mandrim’, o campanie marca opiniatimisoarei.ro. Carol Telbisz, edilul care a modernizat cu adevarat in forta Timisoara. Ce ne-a lasat mostenire 

CITESTE SI: ‘Primari cu care ne mandrim’, o campanie marca opiniatimisoarei.ro. Josef Klapka, primarul care a infiintat prima biblioteca publica la Timisoara si si-a pus averea la bataie pentru binele orasului 

CITESTE SI: ‘Primari cu care ne mandrim’, o campanie marca opiniatimisoarei.ro. Torok Janos , primarul care a aratat unui continent ca lumina vine de la Timisoara 



Informatiile publicate de opiniatimisoarei.ro pot fi preluate de alte publicatii online doar in limita a 500 de caractere si cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la aceasta regula constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratata ca atare.

Rating

  • 7comentarii

recomanda prietenilor

loading...

Pareri

  1. Felicitări redacției pentru această inițiativă și domnului Bălteanu pentru calitatea articolului.

  2. Stimate domnule Balteanu, pentru un timisoarean in 1862 Budapesta si Bratislava nu erau in strainatate ci faceau parte din Imperiu. Budapesta si Bratislava erau doar in alt „judet”.

    • Domul Petre, dacă privim acum din perspectivă strict românească ignorând istoria bănațeană din ultimii 500 de ani, atunci Bălteanu nu a greșit. Dumneavoastră aveți dreptate, afirmația dumneavoastră este corectă, adevărul istoric despre Banat nu poate fi contestat dar poate fi ascuns prin omisiune.
      Lăsând la o parte micile inpreciziuni, inițiativa merită apreciată. Abia aștept articolul despre Telbisz și Laszlo Szekely. O zi frumoasă în continuare.

  3. Da, un primar sufletist și muncitor pe care istoria Timișoarei îl are la mare cinste. A făcut iluminatul public în urbe, aducând curent electric pe străzi, prima rețea de iluminat public din Europa anului 1884. Totk Janos merită toată cinstea și admirația noastră și nu mă pot opri să fac o comparație cu situaia Timișoarei în anul de grație 2018. Primar este un individ din satul Bogsig, Nicolae Robu, care-i lasă pe Culiță Chiș și Ioan Goia, doi incompetenți și nulități ajunși la butoane prin circumstanșe favorabile, să se ocupe de iluminatul public al Timișoarei. Robu nu mai prelungește contractul cu ELBA și AEM pentru întreținerea rețelei de iluminat stradal și nu mai are cine să înlocuiască becurile arse. Urmarea este „vizibilă”: zone întregi din oraș sunt noaptea în beznă, iar Robu ne explică că asta-i situația, îi pare rău, dar Consiliul Concurenței nu-i dă voie să se bage. Minte ca de obicei! Nu trebuia să abandoneze contractul de mentenanță cu ELBA, dar a preferat să se ia după promisiunile neisprăviților de la RATT, Culiță Chiș și Goia, iar acum noi suportăm consecințele. Robule, ne vedem la urne în 2020, când de-abia aștept să-ți dăm un picior în cur și să te trimitem înapoi de unde ai venit. Și ca să închei: nu te apropii nici măcar de umbra lui Torok Janos și în urma ta nu vor rămâne decât amintiri extrem de nasoale, pentru că nu ai nicio realizare. Ești un nimic, un zero tăiat în patru.

  4. de și era maghiar pe felinarul din 700 scrie in toate limbile numai in maghiara nu,mult respect i ati dat

    • Lumea se schimbă și din păcate se uită foarte repede. Cuvântul “ingrat” se găsește în DEX al limbii române înainte de cuvântul “recunoștință” dacă înțelegeți ce vreau să spun. Nu știu de ce îmi fuge gândul la castelul Huniade, aflat într-o stare deplorabilă. Alte țări se chinuie să-și păstreze și să-și renoveze patrimoniul tocmai pentru a atrage turiștii străini dar la Timișoara tot ce ține de trecutul Bănățean este lăsat cu bună știință uitării. Asistăm la mici acțiuni politice dacă se poate spune pe șleau de demaghiarizare, perfect acceptabile de majoritate. La fel au spus și șvabii după 1860 când Banatul a intrat sub administrație maghiara, vedem azi cât de mulți șvabi mai trăiesc în Banat. In fine, domnul Marosi în calitatea sa de om politic ar putea să sensibilizeze factorii de decizie actuali asupra acestui aspect. La nivel individual, nu putem aștepta respect de cei care nu au respect de sine. Câteodată putem cere respect dar efortul de a civiliza populațiile este o muncă de Sisif. Iar de unde nu e nici Dumnezeu nu cere. O zi faină în continuare.

  5. Daca deja suntem in Timisoara, si pe inscriptia de pe statuie apare:
    Corect: Török …. “turcul”
    In articol apare
    Incorect Torok …. „gatulejul”