Noutati :

Pastorala la Invierea Domnului 2011 transmisa de IPS Nicolae Corneanu, mitropolitul ortodox al Banatului!

22 aprilie, 2011 - 01:29 PM
Autor: Anonim      
Categorie: SOCIAL
0

Nicolae, arhiepiscop al Timisoarei si mitropolit al Banatului

+NICOLAE
Din mila lui Dumnezeu arhiepiscop al Timisoarei si mitropolit al Banatului

Iubitului cler, cinului monahal si dreptmaritorilor crestini din cuprinsul Arhiepiscopiei Timisoarei, har, mila si pace de la Dumnezeu Tatal si de la Domnul nostru Iisus Hristos!

„Aceasta este ziua pe care a facut o Domnul sa ne bucuram si sa ne veselim intru ea“.

Cinstiti credinciosi si credincioase,

Recunoscatoare multumire aducem Atotputernicului Dumnezeu ca S-a milostivit spre noi si ne a ajutat sa ajungem din nou la „sarbatoarea sarbatorilor“, la praznicul cel mare al Invierii Domnului nostru Iisus Hristos, ori cum obisnuim sa l numim: Sfintele Pasti. Insasi numirea de Pasti inseamna trecerea de pe pamant la cer, din moarte la viata, din robia pacatului la mantuire, din intuneric la lumina. Bucuria noastra cu acest prilej este cu atat mai mare cu cat din invierea Domnului cunoastem „cate sunt adevarate, cate sunt de cinste, cate sunt drepte, cate sunt curate, cate sunt vrednice de iubire, cate sunt cu nume bun“ (Filipeni 4, 8). Tot de aici intelegem ca firea noastra cea stricata de pacat a fost ridicata si innoita prin jertfa si invierea Mantuitorului Iisus Hristos. Nadejdea care izvoraste din invierea Domnului, din biruinta vietii asupra mortii, nadejdea care incalzeste si lumineaza sufletul nostru, care a dat curaj Sfintilor Apostoli in raspandirea sfintei Sale invataturi, este invierea cea de obste, cum spune si Sfantul Apostol Pavel: „Acum Hristos a inviat din morti, fiind parga invierii celor adormiti. Ca de vreme ce printr un om a venit moartea, tot printr un om si invierea mortilor. si precum intru Adam toti mor, asa si intru Hristos toti vor invia“ (I Corinteni 15, 20–22). Invierea Mantuitorului ne da tuturor celor ce credem si marturisim sfanta Sa invatatura convingerea ca la fel vom invia si noi cand va veni Domnul „cu marire sa judece viii si mortii“. Moartea pentru bunul crestin este doar o trecere de la viata aceasta pamanteasca si trecatoare la viata cea vesnica, asa incat ea nu mai infricoseaza pe nimeni.

Iubiti frati si surori in Hristos Domnul,

Celui chinuit de o boala grea si slabit de suferinta i se umple sufletul de nadejde cand simte ca doctoriile ce le ia ii alina durerile. Dar intrucat din iubirea cea mare, pentru fapturile Sale, Dumnezeu a trimis in lume pe Unul Nascut Fiul Sau sa caute si sa mantuiasca pe cel pierdut, cu atat mai vartos suntem datori sa iubim pe Dumnezeu, sa pazim randuielile Sale si sa plinim intru toate voia Sa. Din pacate, nu o data inclinarile spre fapte rele pun stapanire pe unii dintre noi, iar dorinta de a infaptui tot ceea ce este bun este stingherita „de pofta trupului si de pofta ochilor“ (I Ioan 2, 16). Cei care nu pot infrange potrivniciile firii, nu vor putea arata din faptele lor ca iubesc pe Dumnezeu si deci nu ii dau marirea ce I se cuvine.

Prin urmare, sa alungam din sufletul nostru „mania, iutimea, rautatea, defaimarea si cuvantul de rusine“ (Coloseni 3, 8). Sa indepartam poftele rele si patimile care impiedica si abat de la calea care duce la Dumnezeu. Sa ne imbracam deci „ca alesi ai lui Dumnezeu cu milostivirile indurarii, cu bunatate, cu smerenie, cu blandete, cu indelunga rabdare“ (Coloseni 3, 12). Precum primavara dupa amorteala din timpul iernii cheama la viata verdeata si florile care impodobesc campiile, padurile si livezile, tot asa si sufletul nostru la praznicul cel luminos al Invierii Domnului sa se impodobeasca cu fapte bune, placute lui Dumnezeu, cu virtutile credintei, nadejdii si dragostei, cu bunatate, smerenie, dreptate, adevar si mila spre a dovedi ca suntem si „umblam ca fii ai luminii“ (Efeseni 5, 8). Numai cel ce si indreapta sufletul cu iubire la suferinta aproapelui sau imbraca pe cel gol, hraneste pe cel flamand, cerceteaza pe cel bolnav, numai cel care doreste pacea si bunavoirea intre oameni, numai acela este adevaratul credincios, care implineste voia lui Dumnezeu si care „umbla in iubire“.

La nasterea Sa ingerii au cantat „pace si buna voire intre oameni“, iar inainte de patimile Sale a lasat ca testament ucenicilor Sai tot pacea. Asadar, invatatura Mantuitorului este invatatura iubirii si a pacii, de unde urmeaza ca orice crestin e dator „sa fuga de rau, sa faca numai binele, sa caute pacea si sa o urmeze“ (Psalm 33, 13–15). Totusi sunt unii care „iubesc raul mai mult decat binele si minciuna mai mult decat cuvantul adevarat“ (cf. Psalm 1, 2 si 5), care sunt cu gandul doar la a si inmulti avutiile, a si intari si intinde stapanirea asupra semenilor, care pregatesc uneltele necesare distrugerii asezamintelor omenesti si uciderii a milioane de oameni nevinovati. Acestia nu tin seama de cuvantul Mantuitorului care zice: „Tot cel ce scoate sabia, de sabie va muri“ (Matei 26, 52). Acum cand a rasarit primavara, cand Hristos a inviat, cand intreaga fire imbraca haina de sarbatoare, de la mic la mare sa ne punem in slujba bunei intelegeri si a pacii dintre noi (cf. Romani 14, 19). Sa ne iubim unii pe altii, „sa zicem fratilor si celor ce ne urasc pe noi“, caci numai astfel facand si astfel lucrand Dumnezeu va fi cu noi si vom fi in stare sa oprim pornirile noastre spre rau.

Dreptmaritori crestini si crestine,

Din cele aratate intelegem ca lumina pe care ne a adus o Hristos reprezinta o calauza si un ajutor pentru viata de fiecare zi. Tot El ne a spus: „Eu sunt lumina lumii, cel ce vine dupa Mine nu va umbla in intuneric, ci va avea lumina vietii“ (Ioan 8, 12). Ferice de noi daca in sufletul nostru se va zamisli credinta ca cele spuse de Domnul Dumnezeu si Mantuitorul nostru Iisus Hristos se vor implini. Sa ne silim asadar, la „acest praznic al praznicelor si sarbatoarea sarbatorilor“, la „Pastile lui Dumnezeu cele mantuitoare“, sa aratam prin faptele noastre ca aceasta neasemuita sarbatoare „una a praznicelor imparateasa si doamna“ pentru noi crestinii este o lege morala dupa care sa ne depanam firul vietii celei pamantesti si sa rugam pe Dumnezeu ca totdeauna sa implinim numai fapte bune, placute lui Dumnezeu si semenilor.

Sa nu uitam a ruga pe Dumnezeu Cel care „ne a trecut din moarte la viata“, sa si reverse sfanta Sa binecuvantare si darurile Sale cele bogate peste noi si familiile noastre, peste intreg poporul si peste scumpa noastra tara in care se preamareste numele lui Dumnezeu.
De praznicul Sfintelor Pasti, va urez tuturor din adancul sufletului sanatate deplina si viata indelungata, impartasindu Va fiecaruia arhieresti binecuvantari.

Hristos a inviat!

Al vostru catre Bunul Dumnezeu totdeauna rugator,

+Nicolae
Arhiepiscopul Timisoarei si Mitropolitul Banatului

Rating

  • 0comentarii

recomanda prietenilor