Noutati :

Omor, Chizdia, Tolvadia, Lighet sau Besenova. Iti spun ceva numele astea? Ai sa ramai surprins sa afli ce ascund, in Banat

3 martie, 2019 - 09:14 AM
Autor: Anonim      
Categorie: SOCIAL
14

Batranii le mai spun asa si in zi de astazi, iar multi dintre cei tineri nici nu stiu ca s-au chemat candva cu totul altfel. Vorbim despre vechile denumiri ale mai multor localitati din Banat.

CITESTE SI: Palatele din Timisoara, zestrea fabuloasa a orasului lasata de mesteri iscusiti din imperiu, inspirati de simboluri ale Europei. Care e cel mai frumos 

Acestea au fost schimbate de-a lungul vremii, mai ales in perioada comunista, intrucat regimul socotea ca nu se cade sa mai poarte nume provenind din vreo limba a minoritatilor sau sa aiba vreo legatura cu un moment istoric ce nu era pe placul noii oranduiri. Au fost si situatii in care localitati au fost rebotezate pentru ca vechile nume erau considerate… indecente.

Asa se face ca unele asezari au capatat niste nume cu care localnicii, indeletnicirile lor, specificul zonei, samd n-aveau nici in clin nici in maneca.

Profesorul Mircea Rusnac, unul dintre cei mai importanti cercetatori ai Istoriei Banatului, s-a aplecat si asupra acestui aspect si a adunat o multime de exemple de localitati care au fost redenumite peste noapte din motive, uneori, greu de inteles.

Unul dintre cazuri este cel al orasului Otelu Rosu, botezat asa in 1948 pentru ca vechiul sau nume era Ferdinand, adica acelasi cu cel al regelui Romaniei. Culmea, localitatea se numea asa cu mult inainte de urcarea pe tron a lui Ferdinand Intregitorul Romaniei, dar asta nu i-a impiedicat pe comunisti sa il schimbe. Asezarea fusese insa numita Ferdinand in 1807 dupa numele proprietarului unei colonii miniere, Ferdinand Hoffman.

O serie de denumiri provenite din limbile etnice ale Banatului au fost ‘romanizate’ fara nicio noima.

Asa se face ca, Traunau (denumire germana) a devenit peste noapte Alunis, Ujszentes (maghiara) a devenit Dumbravita, Ciavos (din sarba) – Graniceri, Tolvadia (din nemtescul Tolwald) – Livezile, Ohaba Sarbeasca – Ohaba Romana, Lighet (din turca veche) – Padureni, Medves (din maghiara) – Urseni.

CITESTE SI: Parca e desprins din povesti! Satul unicat in Romania, aflat la doi pasi de Timisoara, ce fascineaza turistii din toata lumea. VIDEO spectacol 

In alte cazuri, denumiri considerate ciudate sau indecente au fost de asemena, schimbate. Basesti a devenit Begheiu Mic, Maidan – Bradisoru de Jos, Goizesti – Colonia Fabricii, Chizdia – Cosarii, Besenova Veche si Besenova Noua – Dudestii Vechi si Dudestii Noi, Cacova – Gradinari, Sâlha – Costei, Crâjma – Măgura, Valea Boului – Paltinis, Omor si Omoru Mic – Rovinita Mare si Rovinita Mica, Cârpa – Valea Timisului, Jidovin a devenit Berzovia, Jădani – Cornesti, Ghedu s-a transformat in Deta, Mățădolea in Macedonia, iar Pârcosu in Percosova.

Ar mai fi de amintit ca unele localitati au primit numele unor personalitati care s-au nascut acolo: Căvăran a devenit Constantin Daicoviciu, Rudăria – Eftimie Murgu, Bujoru – Traian Vuia si Satu Mic – Victor Vlad Delamarina.

O exceptie fericita o constituie cazul comunei Coronini de pe Clisura Dunarii. Ea a fost intemeiata in secolul al XIX-lea de un grup de bufeni (olteni), cu acordul guvernatorului din acel timp al Voivodinei, Johann Baptist conte Coronini de Cronberg. Recunoscatori, locuitorii si-au botezat asezarea cu numele acestuia. Peste un secol insa, comunistii i-au schimbat numele in Pescari. Dar după 1989, prin referendum, satenii au hotarat revenirea la numele lui Coronini, astfel incat macar una dintre aceste nedreptati a fost reparata.

Mai multe AICI!



Informatiile publicate de opiniatimisoarei.ro pot fi preluate de alte publicatii online doar in limita a 500 de caractere si cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la aceasta regula constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratata ca atare.

Rating

  • 14comentarii

recomanda prietenilor

loading...

Pareri

  1. Ujszentes, Maidan, Chizdia, Cacova, Crâjma, Valea Boului, Omor si Omoru Mic, Cârpa, Mățădolea, Pârcosu… aveau si banatenii astia niste nume de localitati, unul mai frumos ca altul! „De unde esti, uico?” „No, ca io mi-s din Chizdia” sau „Is din Ujszentes, csokolom, dar ma duc la Omoru Mic”.

    • da ba chiar,,,nu ca miticii nume frumoase ca;Baleni Vaforita,Gaesti,Morteni,Fierbinti, Mirosi,Tiganesti,Cucuruzu,Slobozia,Scutelnici,Adancata etc,asta asa la o scurta privire in jurul BUCURestiului!!!!!

      • Serbanica din Chizdia… a dat Omor limbii romane.

      • Corect, un procentaj major de toponimice romanesti suna de parca sunt date in scarba sau sila, dar cele in alte limbi trebuiau neaparat schimbate, ca nu le sunau bine urmasilor podibonzi ai lui Zelea Codreanu pripasiti la comunisti. Multumesc pentru articol, ma bucur c-am aflat ce s-a intamplat cu Cârpa, de care intreba toata lumea dupa poanta cu „rusinile Timisului, Sacu, Cârpa si Nadragu”. Probabil Sacu sugera prosperitate, iar Nadragu a fost usor de tradus…

  2. În zilele noastre , satele si comunele noastre se depopuleaza masiv , tinerii pleaca in vest sau în marile orașe, rămîn numai bătrînii,în marea majoritate nu exista nici o activitate economică,perspectiva este sumbra , cele care simt mai aproape de marile orase mai se mentin , in rest , nimic , peste tot sînt case de vînzare.

  3. Silha NU este Gruni, Silha ESTE Costeiu.

  4. Silha s-a unit cu Costeiu pe la sfarsitul anilor ’60, inceputul anilor ’70 si asa a disparut acest nume.

  5. Prin anii ’80, cand Ceausescu a vrut sa comaseze puzderia de satulete cu cateva sute de locuitori in comunele de care apartineau, toata lumea a fost ultra scandalizata si ultragiata. Istoria ne-a demonstrat ca omul avea dreptate si disparitia micilor sate este un fenomen natural si inevitabil. Din pacate la noi acest lucru este valabil si pentru micile orasele, care vor avea aceeasi soarta.

    • Asa e, in perioada preaderarii s-a scremut toata lumea sa mareasca din pix urbanizarea romaneasca si asa s-a ajuns la sate facute de azi pe maine orase (cu consecinte fiscale tari de tot) si la localitati practice depopulate cu administratii intacte si stufoase, c-aici e votu’ dumneavoastra!

  6. Sîlha nu e Gruni! Gruniul e gruni și e la câțva km de Coștei. Sîlha era actuala parte dinspre Lugoj, a Coșteiului. Sîlha și Coșteiul, au fost la un moment dat, despărțite de 6 metri de drum, ai unei ulițe; de o parte a sa era Coștei, iar de alta Sîlha. Poate un pic de atenție în plus, nu strică …

  7. Am corectat pe blog, multumesc!

  8. Nu este Ciavos din limba sarba,este CSAVOS din limba maghiara

  9. Istoria este rescrisă întotdeauna de către câștigători. Nici Banatul nu a făcut excepție la regulă, indiferent de câți cercetători specialiști în ale istoriei au apărut și vor mai apărea pe ecrane.
    Multă vreme regat maghiar, Banatul a fost mai apoi pașalâc turcesc, cu localități denumite în turcește. Odată cu eliberarea Banatului de către armatele austriece, s-au ridicat multe sate șvăbești având denumiri nemțești.
    Intrarea Ungariei în imperiul austro-ungar a condus la reintrarea Banatului sub administrație maghiară, la implementarea unor politici de maghiarizare care presupuneau printre altele și schimbarea denumirilor localităților. Sackelhausen a devenit Szakalhaza iar ca acest sat au urmat multe altele.
    Intrarea Regatului român unit cu Moldova în primul război mondial, urmare firească a acordului semnat cu aliații occidentali printre care și Franța prin care învingatorul primea Banatul, a pus bazele dispariției civilizației șvăbești din Banat. După tratatul de la Versailles, regatul român a primit administrarea Banatului și implicit dreptul la românizarea teritoriului bănățean. Astfel multe sate șvăbești cu denumire maghiarizată au primit nume noi românești ca de pildă: Szakalhaza a devenit Sacalazul de astăzi.
    Perioada de după cel de-al doilea război mondial și până în prezent a fost marcată de continuarea politicilor de românizare forțată a Banatului, de dispariția civilizației șvăbești, slăbirea comunităților maghiare, sârbești și evreiești și apariția masivă a unor populații din sudul fostului regat românesc justificată de o dezvoltare economică zonală. Spre deosebire de celelalte colonizări precedente, noua migrație s-a produs fără ca aportul migranților la noile teritorii ocupate să poată fi considerat valori culturale în sensul adevărat al cuvântului. De unde și reacția de adversitate a populației autohtone față de afluxul de noi veniți.
    Istoria se rescrie mereu, bucurați-vă deci de timpul rămas până la următoarea colonizare.