Noutati :

‘Locuri de poveste din Timisoara’, o campanie marca opiniatimisoarei.ro. Palatul Baroc, de trei secole un simbol al puterii si al frumosului, martor al momentului istoric de la 3 August 1919. Video

3 august, 2020 - 09:00 AM
Autor: Redactie      
Categorie: TIMISOARA MEA
0

TIMISOARA. Cladirile, zestrea fabuloasa lasata mostenire de mesteri iscusiti, pietele, strazile, parcurile. La Timisoara fiecare dintre ele are cate o poveste tulburatoare, plina de farmec, sau un secret.

Opiniatimisoarei.ro da startul unei noi campanii – „Locuri de poveste din Timisoara„, semnata de Daniel Balteanu si George Stefanita, in care va invitam sa descoperiti simbolurile care au transformat orasul, de-a lungul anilor, dintr-o cetate medievala intr-o perla imperiala, mai apoi intr-o asezare moderna, si din capitala Banatului in Capitala Europeana a Culturii.

In primul episod va dezvaluim in toata splendoarea o bijuterie arhitecturala a orasului – Palatul Baroc, ce strajuieste de 3 secole cea mai frumoasa piata din Timisoara, Piata Unirii.

VIDEO: George Stefanita

Povestea palatului incepe la 17 ani dupa ce printul Eugeniu de Savoya elibereaza Timisoara din mainile turcilor.

In zona de sud a Pietei Unirii existau doua cladiri, cea a Oficiului Minier si Casieria Militara. Inginerii austrieci au propus la acea vreme construirea unei resedinte pentru Guvernatorul Banatului. Primul pas a fost legarea celor doua cladiri existente prin supraetajare. Accesul principal se facea prin portalul cu mascaron, situat pe latura vestica a cladirii, si care astazi se pastreaza sub forma de fereastra. Cele doua institutii au continuat sa functioneze in imobilul proaspat realizat.
In 1752, cladirea poarta denumirea de Casa Camerala Veche si era o cladire cu parter si doua etaje. In spate, spre curte, avea ca anexe cateva grajduri si depozite. Parterul fusese al Administratiei Cancelariei Banatului si al Serviciului Casieriei Militare.
Doi ani mai tarziu, imobilul devine ceea cea propusesera inginerii militari cu doua decenii in urma, resedinta pentru presedintele administratiei civile. Cladirea isi schimba denumirea in Casa Presedintelui, iar primul dintre acestia care locuieste aici este contele Ramon de Vilana Perlas, cel care a ocupat aceasta pozitie din 1753 oana in 1759. Locuinta contelui a fost amenajata la etaj, parterul revenind serviciilor de cancelarie si expeditie. In perioada cat contele a locuit la Timisoara, latura dinspre piata a cladirii a fost extinsa, fiind amenajat portalul care exista si in zilele noastre. In compozitia lui intra arcul in forma de maner de cos, evidentiat de un coronament cu profil simplu si de o ghirlanda clasica inpirata de barocul imperial. Fatada Palatului are o somptuoasa decoratie baroca, in care alterneaza doua tipuri de impletituri desfasurate la nivelul pilastrilor, al parapetelor si al coronamentelor ferestrelor.

Dupa alte doua decenii, palatul se extinde cu un corp de cladire similar celui construit pe vremea contelui Perlas.

Intre 1849 si 1861 in nou infiintata regiune autonoma Voivodina Sarbeasca si Banatul Timisan, Palatul Baroc a devenit sediul administratiei care in acel deceniu a fost direct subordonata Vienei. Cu exceptia unor lucrari de reparatii si zugravire in culoarea gri, lucrari executate in anul 1858, nu s-au facut interventii insemnate asupra cladirii.

Primele lucrari importante asupra palatului, care vor aduce si schimbari majore, au loc la finalul secolului al XIX-lea. Cladirea, care din 1861 era sediul Comitatului Timis, a fost restaurata intre 1885 si 1886 de catre Jakob Klein, un arhitect originar din Cernauti, cu studii la Paris.

In urma interventiilor, a fost demolat corpul care separa cele doua curti interioare. Acoperisul dinspre Piata a fost mansardat, iar incaperile au fost recompartimentate. Decoratia baroca a fost eliminata de pe fatada. Decorul in relief de tencuiala a disparut, ferestrele primind ancadramente rectangulare cu coronamente identice. Prin tratarea fatadei s-a incercat, fara sa fie finalizata, o decoratie sgraffitoce urma sa imbrace panourile aticului si parapetele ferestrelor„, spun reprezentantii Muzeului de Arta.

Tot Jakob Klein este „responsabil” si pentru portdrapelele din exterior, postate in cele doua colturi ale cladirii, pe fatada dinspre Piata Unirii, ce pot fi admirate si astazi.

In anul 1919, Palatul Baroc ramane in continuare sediu administrativ, aici desfasurandu-si activitatea Prefectura judetului Timis-Torontal.

Dupa ce atata timp cladirea a avut functiuni administrative, dupa Al Doilea Razboi Mondial aici se muta pentru o vreme Facultatea de Agronomie din cadrul Universitatii Politehnica.

Din anii ’80, in Palatul Baroc functioneaza sectia de Arta a Muzeului Banatului, si in aceasta perioada incep si lucrari de restaurare a cladirii. De la 1 ianuarie 2006, Palatul Baroc devine oficial casa Muzeului de Arta. Lucrari de restaurare au mai fost realizate de atunci, culminand cu finalizarea, in 2010, a lucrarilor in Sala Baroca, una dintre cele mai reprezentantive ale Palatului.

 

In prezent, Palatul Baroc are parter, doua etaje si o mansarda, iar sub cladire se gasesc pivnitele amenajate inca de la constructia palatului, in secolul al XVIII-lea care au o suprafata de aproximativ 2500 de metri patrati.

Imparati au trecut pragul Palatului Baroc, martor al celor mai importante momente din istoria Timisoarei

In cele trei secole de existenta, prin functionalitatile pe care le-a avut, Palatul Baroc a fost martor al unora dintre cele mai importante momente din istoria orasului.

Sala festiva, refacuta, era incrustata in piele de Cordoba, inca mai exista bucati. Aceea a fost sala in care s-au desfasurat cele mai importante lucruri din istoria orasului de la 1750 si ceva pana dupa al 2-lea razboi mondial. Unul din momentele acestea a fost Soborul ortodox al sarbilor si romanilor la 1790 in acea sala. Daca sala aceea ar putea vorbi, s-ar afla lucruri interesante, ordinele habsburgice, ordinele comitilor maghiari de la 1779 pana la 1849 si apoi de la 1860 la 1918. In perioada interbelica pana la Al Doilea Razboi Mondial, prin 1940, cand s-a mutat in Palatul Administrativ din zilele noastre. Acolo prin 1919, Aurel Cosma, proaspatul prefect, cand a intrat in Palatul Baroc nu a mai gasit nimic, sarbii au furat tot. Si a dat anunt in ziare catre firmele din Timisoara sa le dea scaune, birouri si dulapuri pentru ca nu aveau nimic. Exista la arhivele statului la Timisoara o lista cu bunurile furate de sarbi„, a declarat pentru opiniatimisoarei.ro, istoricul Ioan Hategan.

Un alt moment important in istoria Palatului, dar si a Timisoarei, este reprezentat de ziua de 3 august 1919. In acea zi, trupele romane, conduse de colonelul Virgil Economu, erau primite in fata Palatului Baroc de prefectul de Timis, Aurel Cosma, si de primarul Timisoarei de la acea vreme, Iozsef Geml.

Duminica, in 3 august 1919, trupele romane, sub comanda colonelului Economu intra in Timisoara, in urale nesfarsite ale populatiei entuziasmate. Intrearea se face la 8.30 dimineata pe strada Recasului. La vama orasului, trupele sunt intampinate de o multime imensa, imbracata in haine de sarbatoare, in frunte cu prefectul Dr. Aurel Cosma, care emotionat de maretia evenimentului binecuvanteaza pe cei care vin pentru a restabili dreptatea istorica. Multimea, insotita de crainicii unei ere noua, ajunge in Piata Unirii, unde protopopul ortodox roman Ion Oprea saluta pe eliberatori si-i asigura de netarmurita dragoste frateasca. Banatul e pe vecie unit cu Romania. In numele orasului vorbeste primarul I. Geml, in numele judetului subprefectul, in numele sarbilor protopopul Novacovici, in numele svabilor colonelul Moller, iar al ungurilor avocatul Marton. Pentru a pecetlui maretia actului unirii Banatului, inca in aceasta zi istorica, sosesc la Timisoara, venind dispre Arad I. Bratianu, prim-ministru, si Stefan Cicio Pop, ministru in consiliul dirigent„, se arata in volumul „Timisoara, monografie istorica”, scris de Nicolae Iliesiu.

Nu au fost insa singurele momente importante din istoria Palatului.

In secolul al XVIII-lea sunt cateva evenimente deosebite, ca de exemplu vizita imparatului Iosif al II-lea. De trei ori trece prin Timisoara si cum administratia era aici, era imposibil sa nu viziteze. Nu avem un document scris in privinta aceasta, dar stim ca a trecut prin Timisoara. S-a intamplat in 1768, 1770 si 1773. Apoi a urmat Francisc I in prima jumatate a secolului al XIX-lea si mai avem o imagine care atesta ca a fost aici Imparatul. E vorba de Franz Iosef. Avem o pictura in care administratia de aici il intampina in Piata pe Franz Iosef, o pictura inspirata din realitate. Este o lucrare de 2,5 metri inaltime si 1,5 latime, vrem sa o restauram, e o lucrare foarte frumoasa„, a declarat pentru opiniatimisoarei.ro, Victor Neumann, directorul Muzeului de Arta Timisoara.

Planuri de viitor. Restaurare integrala si expozitii de mare anvergura

Palatul Baroc, cu toate ca la exterior este o cladire superba, in interior nu este complet reabilitata. Pivnitele baroce nu sunt inca date in folosinta, cu toate ca s-au facut lucrari de renovare si in aceasta zona.

O parte din incaperile palatului nu sunt nici ele restaurate, insa exista planuri si pentru ele in anii viitori. De asemenea, din cele doua gradini interioare, doar una singura este disponibila deocamdata pentru organizarea de evenimente.

Toata suprafata cladirii are dedesubt pivnita si e exceptionala din punct de vedere al spatiilor si distributiei acestora. Putem sa organizam laboratoare de restaurare, depozitele pentru pastrarea unora dintre obiecte, se pot folosi si ca spatii pentru o cafenea. In orice caz, e un loc care nu ar mai avea mult pana sa fie restaurat. 2500 de metri patrati sunt in pivnita. Au fost cabluri si tot felul de coloane de apa pe care a trebuit sa le indepartam ca sa nu se produca inundatii si acum nu ramane decat ca restaurarea sa fie terminata de Consiliul Judetean si sa avem tot spatiul in functiune… Avem in partea dinspre strada Augustin Pacha, atat la etajul 1, cat si la al doilea, unele incaperi care nu sunt date in functiune si trebuie restaurate si ele. E posibil ca inca 20 de sali sa fie in zona respectiva care pot fi transformate. Vrem acolo sa avem si biblioteca, si arhiva, si multe alte elemente. Plus o curte in care se preconiza deschiderea unei cafeterii speciale pentru muzeu. Noi speram ca si partea aceasta sa fie facuta… Noi vrem sa fie in intregime dat in folosinta palatul si una dintre dorintele mele e aceea de a vedea restaurat complet acest imobil, care este de o mare valoare istorica, dar si arhitecturala, este reprezentantiv pentru tot ceea ce a insemnat istoria orasului, a judetului si regiunii. E un simbol. Intotdeauna trebuie sa ne legam existenta, identitatea si de un simbol. E un simbol al culturii, al vietii civile, politice, administrative de-a lungul timpului, si sigur astazi este pentru Romania un punct de referinta„, spune pentru opiniatimisoarei.ro profesorul Victor Neumann, directorul Muzeului de Arta Timisoara.

In Muzeul de Arta, aflat in Palatul Baroc, sunt gazduite deja mai multe expozitii, iar pe viitor vor mai fi realizate si altele. Una dintre ele urmeaza sa aiba vernisajul in aceasta toamna, si in cadrul acesteia sa fie prezentate lucrari ale grupului Sigma. Pentru anii urmator insa, planurile sunt si mai indraznete.

Vrem sa organziam aici pentru 2023, cand Timisoara va fi Capitala Culturala Europeana, o expozitie cu Victor Brauner, sa aducem de la Centre Georges Pompidou, de la Paris. O expozitie Brancusi, care sa vina din mai multe muzee din lume, dar si din muzeele romanesti. Vrem o expozitie reprezentantiva pentru opera lui Brancusi, care nu a fost prezentat publicului romanesc in toata splendoarea si valoarea pe care o reprezinta. Vrem sa aducem din mai multe locuri, si de la Londra, si de la Paris, si de la Philadelphia, dar si de la Craiova sau Bucuresti. Atunci, cand vom avea Brancusi aici, e foarte important sa avem intreaga cladire pusa la punct, sa poata fi vizitata„, a completat directorul Muzeului de Arta, Victor Neumann.

Acum, in incaperile Palatului sunt gazduite cinci expozitii permanente.

Una e dedicata artei europene, in care sunt prezente lucrari ale unor artisti din Italia, Germania, Austria sau Olanda.

O alta colectie este cea de arta contemporana romaneasca, care s-a constituit dupa 1960, prin transferul la Timisoara a unui numar important de lucrari din patrimoniul Muzeului National de Arta al Romaniei, respectiv prin donatii si achizitii. Pot fi vazute opere ale unor clasici precum Constantin Lecca sau Gheorghe Tatarescu alaturi de portretele si peisajele lui Theodor Aman.

Expozitia permanenta de arta veche din Banat prezinta evolutia artei icoanelor din aceasta regiune. Cea mai veche provine din biserica de lemn a manastirii Cebza.

Expozitia de pictura din Banat propune publicului lucrari sub influenta Barocului tarziu si a neoclasicismului, piese apartinand unor familii care au scris istoria acestei provincii in epoca moderna.

Ultima expozitie permanenta a Muzeului e dedicata marelui pictor Corneliu Baba.



Informatiile publicate de opiniatimisoarei.ro pot fi preluate de alte publicatii online doar in limita a 500 de caractere si cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la aceasta regula constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratata ca atare.

Rating

  • 0comentarii

recomanda prietenilor

loading...