‘Locuri de poveste din Timisoara’, o campanie marca opiniatimisoarei.ro. Cazarma si depozit de faina al cetatii, Palatul Dicasterial, cu peste 300 de incaperi, planuit drept parlament regional in Imperiu, ajuns locul in care se infaptuieste justitia la Timisoara. Video

TIMISOARA. Cladirile, zestrea fabuloasa lasata mostenire de mesteri iscusiti, pietele, strazile, parcurile. La Timisoara fiecare dintre ele are cate o poveste tulburatoare, plina de farmec, sau un secret.

OpiniaTimisoarei.ro continua campania „Locuri de poveste din Timisoara„, semnata de Daniel Balteanu si George Stefanita, in care va invitam sa descoperiti simbolurile care au transformat orasul, de-a lungul anilor, dintr-o cetate medievala intr-o perla imperiala, mai apoi intr-o asezare moderna, si din Capitala Banatului in Capitala Europeana a Culturii.

In acest episod va dezvaluim povestea Palatului Dicasterial, cladire care in prezent este casa Judecatoriei Timisoara, a Tribunalul Timis, Curtii de Apel Timisoara si parchetelor de pe langa aceste instante. Imobilul de 3 etaje este si in zilele noastre una dintre cele mai mari cladiri din Timisoara.

VIDEO: George Stefanita si filmari aeriene thefilmsquad.ro

Povestea Palatului Dicasterial incepe la jumatatea secolului al XIX-lea, in timpul mandatului de primar al lui Johann Nepomuk Preyer, cel care a condus Timisoara timp de 14 ani, intr-o perioada tulbure a istoriei, cea a revolutiilor burgheze.

Numele de „Dicasterial” provine de la grecescul „dikasterion”, care denumea in antichitate curtea cu juri.

Pe locul pe care astazi se inalta cladirea, la inceputul secolului al XVIII-lea se afla o cazarma, denumita apoi Casa Administratiei Camerale si locuinta episcopului catolic. Intre 1754 si 1758 in spatiul ocupat acum de palat se afla si depozitul de faina al Cetatii Timisoarei.

Planurile pentru constructia Palatului au fost intocmite cu 6 ani inainte ca mesterii sa se apuce de lucru, dupa asediul Timisoarei si incheierea revolutiilor burgheze din intreaga Europa. Din 1849, in aceasta zona a imperiului, ia nastere provincia Banatul Timisean si Voivodina Sarbeasca, care avea sa aiba capitala la Timisoara.

Dicasterialul a fost facut intr-un timp record. A fost construit sa fie Parlamentul Republicii, sau Tarii de coroana, Voivodina Sarbeasca si Banatul de Timisoara. Tara asta a fost infiintata dupa Revolutia de la 1848. Imparatul a castigat conflictul, care a fost aproape ca un razboi, iar Timisoara a fost asediata in timpul Revolutiei timp de 107 zile. In partea centrala sunt inca 3 ghiulele incastrate in zidurile unor case, doua din ele chiar aproape de Dicasterial. Astfel ia nastere aceasta tarisoara in 1849, Timisoara devine capitala, iar 6 ani mai tarziu, in 1855 incepe constructia cladirii Parlamentului. Cladirea e gata in 5 ani de zile, insa tot atunci e gata si cu tarisoara. Regiunea a functionat 11 ani. A existat Parlament la Timisoara care a functionat insa in Palatul Baroc. Cladirea se termina in timp record, si devine cladire administrativa. Era cea mai mare cladire a orasului si a fost asa mult dupa, daca nu ma insel, pana s-a construit mall-ul„, a declarat pentru opiniatimisoarei.ro, Ludovic Satmari, ghid de turism la Timisoara.

Dupa cinci ani, cladirea se intindea pe patru strazi. Palatul avea trei curti interioare, 273 de camere birouri, 34 de camere pentru servitori, 34 de bucatarii, 65 de celarii si 27 de magazii. Totodata, avea 365 de ferestre. Palatul a fost ridicat in stilul renasterii italiene, imitand Palazzo Strozzi din Florenta.

 

De-a lungul anilor, cladirea a indeplinit mai multe roluri administrative, iar timisorenii au numit-o Cazarma Functionarilor. Ulterior, subsolul a fost folosit drept loc de arest preventiv.

Fiind asa mare, la vremea respectiva timisorenii glumeau pe seama ei si ii spuneau Cazarma Functionarilor pentru ca doar cazarmele mai erau asa mari. O vreme a fost acolo si inchisoare, si tribunal. Inchisoarea era la subsol si se auzeau zgomote de acolo. Cladirea e foarte mare. Are 3 curti interioare, una dintre ele acoperita, 6 intrari si ferestre cam cate zile sunt intr-un an. De fapt are vreo 360 de incaperi, asa se zicea intr-o descriere de atunci„, mai spune pentru opiniatimisoarei.ro ghidul Ludovic Satmari.

Mai exact, in subsolul Palatului nu a fost tocmai o inchisoare, ci doar arestul preventiv.

Nu a fost inchisoare aici, a fost arestul preventiv. Aici ii aduceau pe toti pentru ca acum 150 de ani aproape pentru orice fapta erai arestat preventiv. Prima data te arestau si apoi scoteau de la tine ce doreau. Cu certitudine spun ca inchisoare nu a fost aici, ci arestul preventiv. Puteau fi tinuti aici cat era arestul preventiv la acea vreme„, a explica pentru opiniatimisoarei.ro, judectorul Cristian Pup, purtatorul de cuvant al Curtii de Apel Timisoara, si un pasionat de istorie.

In Palat au functionat de-a lungul anilor Tribunalul Regal, Procuratura Visteriei, Serviciul de Impozite, Inspectoratul Scolar, Serviciul de Arhitectura, Directia Financiara, Oficiul Cadastral, Serviciul de Cartografie, si a fost chiar si sediu al Postei si Telegrafului.

Fatadele sunt structurate in registre orizontale, ritmate doar prin sirul ferestrelor. Ornamentele de la ferestre se reduc la colonetele ce flancheaza ferestrele de la primul etaj. Imobilul intervine in peisajul urban printr-o modificare de proportii a ambientului. Impunandu-se prin dimensiuni, singularitate si semnificatie, palatul in stil renascentist exprima pronuntat functia de reprezentare care i-a fost atribuita. Volumul masiv si supradimensionat scoate din scara vecinatatile din care se asigura doar o vedere partiala a monumentalului„, noteaza timisoara.uvt.ro.

In zilele noastre, doua dintre curtile interioare sunt descoperite, iar cinci dintre porti asigura intrarea in aceste zone. Prin cea de-a sasea se patrunde in a treia curte interioara, din zona Pietei Tarcului, ea fiind acoperita.

Doua dintre intrari se afla pe strada ce poarta numele lui Eugeniu de Savoya, eliberatorul Timisoarei. O a treia intrare este asezata in zona strazii Martin Luther, cea care in anii 40 a purtat si numele primului ministru britanic Winston Churchill.

Alte doua intrari se afla de cealalta parte a cladirii, in zona pietei ce poarta numele unui simbol al dreptatii, Vlad Tepes.

In zilele noastre, podul cladirii este unul imens, avand si mici ferestre prin care patrunde lumina naturala. Are grinzi de stejar din 1855, perfect conservate.

Grinzile pe care le vedeti sunt din stejar si sunt puse din 1855. Zonele despartitoare dinspre etaje sunt facute cu grinzi de stejar. In fundatie sunt butuci de stejar. Tot ce vedeti ca structura de rezistenta a acoperisului este cu lemnarie din 1855. Inca un detaliu foarte important, la momentul in care a fost construita cladirea avea 365 de ferestre„, a precizat pentru opiniatimisoarei.ro, judecatorul Cristian Pup.

In subsolul cladirii, prinse in scarile de lemn, inca se mai afla inelele de metal de care erau legate lanturi si pe acestea erau puse cele ale detinutilor, pentru a fi dusi in celulele din arest.

La inceputuri, Palatul Dicasterial a fost vopsit in gri, insa la jumatatea anilor 2000, imobilul a fost reabilitat si adus la culoarea pe care o are in zilele noastre.

CITESTE SI: Locuri de poveste din Timisoara’, o campanie marca opiniatimisoarei.ro. Palatul Baroc, de trei secole un simbol al puterii si al frumosului, martor al momentului istoric de la 3 August 1919. Video

Informatiile publicate de opiniatimisoarei.ro pot fi preluate de alte publicatii online doar in limita a 500 de caractere si cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la aceasta regula constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratata ca atare.

    Pareri

  1. Poate ca in trecut Vlad Tepes era un simbol al justitiei (personala si rapida) dar in prezent tepele sunt mult mai asociate cu activitatea a ceea ce continuam sa numim „justitie”.

  2. nu exista locuri de poveste in Timisoara, asa ne a spus dl Fritz, ca Timisoara ii un oras urat, murdar, subdezvoltat, fara parcuti si ca numai dumnealui il poate schimba. Iar dv … draga redactie ai sustinut aceste opinii. Dupa patru ani de mandat Fritz poate outeti face acest material.

    • Măi inteligentule, „locul de poveste” din acest articol-episod se referă la un Palat construit de austriecii care au ridicat de la ZERO acest oraș care grație inginerilor și arhitecților austrieci și unguri a arătat ca un loc de poveste, ca un orășel european, bine sistematizat, cu canal, mai multe piețe = centre, cu clădiri și parcuri frumoase, cu iluminat stradal electric pe care Robu l-a lăsat de izbeliște ani de zile, cu hidrocentrală electrică, cu tramvaie, fabrică de bere 😉 etc.,

  3. Ai tu ce ai cu Fritz, numai ca imbecilitatea ta te face sa nu accepti ( poate nu stii) ca cei din neamul lui au facut Timisoara, asa cum este. Sigur ca romanii (cei mai multi) n-au nicio vina ca la vremea aia stateau prin bordeie la marginea Timisoarei ocupate de turci si apoi de austrieci, mai tarziu, in dualism si de unguri. Vezi numai numele Mehala=mahala (Din tc. mahalle) . Mai pune mana pe o carte ca ti-ar fi de folos inainte de-ati da cu parerea.

    • Spre norocul meu nu am nimic cu el. Dl Fritiz asta a sustinut ( nu am gresit cu nimic ) pai daca unu vine si spune ca avem un oras: urat, murdar, subdezvoltat si noi il alegem primar inseamna ca asa este orasul nostru. Ori un oras asa cum a fost descris de dl Fritz nu poate avea locuri de poveste. Si te rog eu pune mana pe studiu confunzi Austro-Ungaria cu Geermania ( pe nemti cu austrieci) la tine daca vb aceeasi limba sunt tot una.

      • sunt tot una. la fel cu rusii si ucrainienii

        • Nu strãluceśti de inteligenta daca afirmi asa ceva !

    • Subscriu in totalitate la cele spuse de D-voastra , dar fiind ‘mahaleantz” va spun si eu o vorba:”TIMISOARA ESTE TARA SI MAHALA-I CAPITALA”

      • @leo di taio : ronatz-ul ii capitala……

    • O rectificare: austriecii NU AU OCUPAT TIMIȘOARA CI AU ELIBERAT-O de turci! Orașul oricum nu a fost ridicat și nici nu a aparținut niciodată valahilor.

  4. N-am stiut ca aici a fost depozit de faina, acum pricep viziunea lui Robu cu trotuare cu dale albe in jurul cladirii, dorea sa simbolizeze faina scursa din sacii sparti. Un geniu neinteles!

  5. gara de nord si fasia gaza

  6. Mai prostovane, eu in viata mea n-am auzit ca vreun locuitor al Timisoarei care vorbeste limba germana sa se numeasca austriac. Crede-ma bolovane, ca eu am o varsta inaintata (peste 70 de ani) si ca sunt de cel putin 5 generatii de aici in Transilvania ( din arborele genealogic pe care-l am) asa ca stiu foarte bine. Niciun roman nu le-a spus austrieci, ci nemti sau svabi eventual sasi la cei din Ardeal. Niciun ungur ( limba pe care o stiu ) nu le-a spus decat német. Adica neamt. Si tu un habarnist vii sa-mi explici ce-i aia Austro-Ungaria? Mai analfabetule, Austro-Ungaria nu a existat la 1718 cand Timisoara a fost eliberata de sub turci. Era Imperiul Habsburgic. Banatul s-a bucurat de ceva privilegii in imperiu. Ungaria era pe nicaieri pana la 1699. Era vai de capul ei ( ca si a romanilor-sub turci) Abia in 1867 s-a creat acel dualism si a tinut pana in 1918. Te sfatuiesc in mod serios, pentru a nu deveni un imbecil, pune mana pe carte. Apoi poti sa comentezi ceva din istoria Timisoarei. Pentru informarea ta ( La 1910 populatia Timisorei era cam asa romani= 7.593 ; nemti=32.963 unguri= 28.645 evrei =7260 sarbi=3.490.)

    • De unde sa stie cati nemti si unguri au fost in 1910? Fiindca comunistii au bagat toate cifrele astea sub pres, sau le-au inversat 🙂

    • Nu as vrea sa intru in polemica cu tine, o sa iti raspund punctual :

      1. Ca ai peste 70 de ani si esti de 5 generatii in Timisoara- iti doresc viata lunga si la cat mai multe genaratii
      2. As fi mai atent la limbaj, ai o etate si chiar daca ai avea dreptate nu se cuvine sa te adresezi de asa maniera indiferent ce varsta ar avea interlocutorul tau

      Si acum sa iti dau si raspunsul :

      Divergenta dntre noi se referea la faptul ca: cei din neamul dl Fritz, au facut Timisoara ( citat din com tau)
      Implicit expresia de neam in contextul folosit de tine inseamna apartenenta la o tara (la o populatie stabilita in anumite granite)
      Ori ce incercam eu sa iti spun este ca Germania de astazi, nu a facut parte nici din Imperiul Hazburgic, nici din cel Austro Ungar, prin urmare sustinerea ta ca unii din neamul dl Fritz au facut Timisoara este eronata.
      O alta precizare din punct de vedere economic, cultural si arhitectural Timisoara era un oras de clasa a II chiar si in Imperiu, era clar de ex sub Arad, dealtfel pentru cultura ta generala epitetul de Mica Viena a fost atribuit Aradului de catre N.Iorga pentru arhitectura in stil secesion si preluat si extrapolat pe malurile Begeului:)
      In concluzie pune te rog mana pe carte, in primul rand pe una de logica sa stii ca daca turui date fara o logica ajungi ca unii care citeaza mai mult decat citesc.

      • Doar fiindcă a spus Iorga, nu înseamnă că Aradul a fost sub Timișoara (apropo: după ideile tale nu ar trebui să te votăm din cauza acestei afirmații). Iorga a mai greșit și cu alte ocazii.

        Iar Austria fost exclusă din Confederația Germană în 1867 (și s-a creat al doilea Reich German). Până atunci diferența dintre german și austriac era comparabilă cu diferența între român și ardelean. Apropo: cei mai mulți dintre împărații germani au fost habsburgi.

    • Si inca ceva domnule in viata dumneavoastra (sa va dea bunul Dumnezeu una cat mai lunga si sanatoasa) sa nu mai puneti semnul egalitatii intre doua popoare minunate cel austriac si cel maghiar si poporul german (nemtii propriu-zise). In timp ce austricii si maghiarii au adus civilzatie de a lungul istoriei fiind intelectuali eruditi. Germania ( nemtii propriu-zisi) au adus numai nenorociri, se aseamana foarte mult ca si comportament cu poporul rus, diferenta este ca rusilor le-a mai iesit cateodata.( adica nu au fost pierzatori tot timpul) Omul are memorie scurta se uita asa pe un orizont de 80-100 de ani si daca ii un popor care merge bine economic incearca sa isi gaseasca puncte comune cu el.

      • Măi Cosmine, de unde naiba debitezi asemenea erori uriașe precum „nemtii au adus numai nenorociri, se aseamana foarte mult ca si comportament cu poporul rus, diferenta este ca rusilor le-a mai iesit cateodata.( adica nu au fost pierzatori tot timpul)” !!! Incredibil !!! Măi băiatule, nemții au dost timp de 1.000 de ani printre cei mai „cuminți” europeni. În timp ce englezii + francezii + spaniolii + portughezii efectiv și-au făcut de cap pe tot globul = jafuri, exterminări etnice masive pe alte continente, colonizări pentru vampirizarea resurselor, etc., nemții au stat în banca lor și au conservat moștenirea civilizației romane + creștine formând entitatea „Sfântul Imperiu Roman de Națiune Germană” în care și-au văzut de treabă și de corectitudine. În timp ce englezii, francezii, spaniolii și portugezii se destrăbălau și se desfătau în fogățiile obținute prin jaf și exploatare cruntă de pe alte continente, germanii n-au avut colonii decât câteva mici și neesenâiale față de ceilalți bandiți europeni, astfel că, din lipsă de resurse, nemții au învățat, ca evreii, să facă „din rahat bici” => și-au perfecționat și valorificat talentele meșteșugărești + seriozitatea țn muncă și în comunitate => au atras invidia mai ales a englezilor și francezilor care au profitat de un eveniment istoric care le-a dat prilej să-i radă de pe suprafața pământului ca și concurenți în europa, iar acest deziderat a fost obținut prin declanșarea intenționată a Primului Război Mondial. Mulâumește-le Franței și Coroanei Britanice pentru această iniâiativă egoistă care a dat peste cap tihna și a adus Bolșevismul, Stalinismulși Nazismul în Europa. Ar mai fi multe de spus, însă e sufucient pentru a-ți corecta eroarea.

        • Vorbesti tampenii sigur ca, colonizarea (dar si civilizarea ) noilor teritorii descoperite s-au facut si cu ajutorul armatei. Insa nu poti compara mostenirea culturala lasata de Marea Britanie sau de Franta cu mostenirea culturala a Germaniei. Amice primul si in special cel de al doilea Razboi Mondial au adus nenorociri inzecit mai mari intr-un termen scurt fata de ce a adus tot procesul de colonizare ( care a durat sute de ani). Germania a fost o tara care a stat cuminte ???? Fals, Germania mereu a avut ambitii de tara cuceritoare ( din acest motiv spuneam ca sunt la fel ca Rusia, doar ca Rusiei ia mai si iesit uneori) . Nu uita ca in toate ocaziile in care Germania a avut posibilitatea a incercat sa supuna alte popare si nu ii departe cel de al Doilea Razboi Mondial. Ce crezi tu ca se intampla daca Nazistii castigau razboiul ?Efectiv au avut sanse foarte mari sa il castige. Exceptant diferentele de ideologie, pentru omul de rand ideologia nazista si cea comunista se traduc la fel un bocanc pus pe cap. Sa nu mai aduc in discutie si zona de Holocaust…… De la incheiera celui de al Doilea Razboi Mondial sunt 75 de ani , prea putin ca un popor sa se schimbe in structura, in gandire si in genetica. Tu judeci in termeni mici, ca daca de aprox 40 de ani Germania merge bine economic si am mai mers si noi romanii sa muncim acolo, si mai ascultam la Radio Europa Libera = germanii sunt un popor minunat, la fel spuneai si daca erai mai apropae de Franta si sau de M. Britanie.

  7. Coloniștii veniti in Banat proveneau mai ales din regiunile de pe malul stâng al Rinului, Elveția, Alsacia, Lorena, Luxemburg și Palatinat, precum și din Hessa, Bavaria și Suebia. Un mic grup venea din Imperiul Austriac ( Austria), în special din Steiermark si localitatea infiintatain Banat s-a numit Steierdorf = Anina. Adica erau germani si nu austrieci, mai baiatule.

    • da nu este vorba despre ce erau, puteau fi la fel de bine si cehi, sarbi sau alte nationalitati ideea era ca Germania de astazi nu a facut parte din imperiu si punct. restul sunt povesti. Ca nu au facut cei care au populat Timisoara, au facut Austriecii, cu banii de la Viena, cu arhitecti de la Viena. Ca sa nu imi spui tu mie ca un neamt rupt in cur adus in cel mai indepartat loc al imperiului avea resurse sa faca ceva.

  8. Tu n-ai priceput nimic, Cosmin. Doar te tii ca țiganul de… aia a ma-sii. Coloniștii veniți în Banat au venit di părți ale actualei Germanii. Neamțul rupt in dur a muncit aici in Banat, cum din pacate alte nații n-au făcut si n- o fac. Românii bănățeni au avut ce invata de la nemti, si nu invers. Vad ca nu se prinde nimic de tine, Rămâi cu bine….

  9. „Cladirea e gata in 5 ani de zile” !!!! – in 1855 !!! Si in prezent sa reabilitezi o bucata de strada de 700 m dureaza 2 ani ? – vezi str Maresal C-tinPrezan si B-dul Sudului …

  10. Felicitari celor doi ( cosmin si oponentului sau ).
    Cunostinte de istorie peste medie , in special istorie locala .

    Personal , sper ca peste ceva timp cladirea Palatului Dicasterial sa serveasca scopului pt. care a fost construita .

  11. Nu ai fi bun de profesor! Cosmin este un habarnist. El crede că Banatul a fost colonizat cu „nemti” din Imperiul habsburgic, can in realitate 99% erau din actuala Germanie, ba chiar din Alsacia si Lorena, două provincii germane dar care acum ( de vreo 200 ani) sunt definitiv in Franta. El, ca multi altii , e tare in clanta . Vezi si madam Firea in politica . Habar n-are de nimic dar bate din gura. La unii face impresie.

    • nu cred asta cunosc bine, si chiar si domn de a rasouns a dat o lista cu etniile locuitoare de pe teritoriul Timisoarei. Ce am vrut eunsa spun era ca Germania (teritoriul actual nu a facut parte din Imeriu). Nu zic eu ca nu gresesc, ca doar nebunii si prosti nu gresesc. Insa in opinia mea Timisoata a fost dezvoltata de austrieci pt ca finantarea de la ei a venit, arhitectii si inginerii erau de la Viena si Budapesta. Deasemenea cred ca se acorda o prea mare importanta rolului nemtilor ( care au colonizat Banatul) pt ca in primul rand prima colonizare a fost un esec pt ca au fost repatriati in general persoane slab pregatite si carora le sa dat atat amnistie penala cat si amnistie fiscala. Urmatoarele generatii au reusit ceva. Deasemenea, nemtii au invatat la fel de multe de la nationalitatiile conlocuitoare cum au invatat si acestea de la ei. De ex nu cred ca un neamt outea sa il invete pe un evreu cum sa faca banii si nici pe un maghiar sa faca carnati. Nemtii ( colonizatorii) au avut rolul lor ( au mumcit) dar nu sunt mai putin meritosi maghiarii, sarbi si poate nici romanii. Sa incheiem, si sa speram ca o sa ne bucuram cat mai mult timp de frumusetea urbei noastre.

  12. Domnilor este adevarat ca orasul Timisoara poarta amprenta arhitectilor austrieci si maghiari iar fondurile au venit de la VIENA capitala IMPERIULUI HABSBURGIC si mai apoi AUSTRO-UNGAR.REFERITOR LA POPULATIA VORBITOARE DE LIMBA GERMANA ACEASTA PROVENEA IN MARE PARTE DIN PROVINCII AFLATE PE TERITORIUL GERMANIEI DE ASTAZI.
    Unde au emigrat sasii si svabi in timpul lui Ceasusescu si dupa 1989? Dupa cate stiu eu in GERMANIA cu preponderenta.
    Va doresc numai bine .SANATATE.

    • De acord ca nemtii (etnicii adusi pentru colonizare ) au muncit insa se extrapoleaza meritul acestora si argumentele sunt urmatoarele :
      1. In secolul 17-18 PIB ul la nivel Global crestea cu undeva la 0,1 % pe an ( principala avere fiind cea funciara) . Capitalul/banii nu se gaseau ca astazi cu usurinta, emite statul obligatiunis i se imprumuta, procesul de finantare era mult mai primitiv.
      2. mana de lucru era facil de gasit , nu existau drepturile omului si munca in general se realiza sub forma mizera ( in special munca de joasa calificare)
      3. Cunostintele si evolutia din punct de vedere tehnic, nu se gaseau ca astazi pe toate gardurile, ci mari specialisti arhitecti, topografi, medici, ingineri erau pe langa marile case regale.

      In contextul sec. 17-18 principalul aport la avut Viena si Budapesta pt ca ei au adus capitalul si cunostintele tehnice, factorul munca scz dar era la discretie pe intreg continentul. Nu o mai dati cu munca ca nu factorul munca era greu de gasit in contextul acela istoric si valora mult mai putin decat valoreaza astazi. Factorul munca a castigat teren incepand cu marea industrializare la noi in Banat incepand cu inceputul sec. 19.

  13. auuu…ce frumos ar fi sa existe „republika banat”!!!

  14. erată: doar fiindcă a spus Iorga, nu înseamnă că Timișoara a fost sub Arad.