Noutati :

Kandia, Paltim, Dermatina, Fructus, Lastun… Branduri pierdute de Timisoara

2 mai, 2011 - 08:51 AM
Autor: Alina Sabou      
Categorie: TIMISOARA MEA
15

Ciocolata, palarii, conserve, utilaje, pantofi, vopseluri, cate si mai cate! Timisoara aproviziona pravalii din intreaga Europa si chiar de peste mari si tari!  Vorbim de afaceri sanatoase si faimoase peste granite.

Guvernarea Austro-Ungara a reprezentat o perioada de inflorire economica si demografica pentru Timisoara. S-au investit sume importante in dezvoltarea industriei locale, asa ca in Timisoara existau numeroase intreprinderi: fabrici de spirt, turnatorie de fier, fabrica de chibrituri, fabrica de caramizi, de gaz, alta de lanturi, fabrici de palarii, o fabrica de ciocolata, de imbracaminte si tesaturi, mase plastice, lacuri si vopsele, fabrici de nasturi si pielarie, intreprinderi piscicole ori ambalaje metalice si multe, multe altele.

De majoritatea s-a ales praful dupa Revolutie, fiind ori daramate, ori lasate in paragina dupa ce au fost privatizate si vandute. In cel mai bun caz, fostele hale impunatoare au devenit afaceri imobiliare ori s-au transformat in cluburi.

Zeci de intreprinderi din Timisoara au disparut, uitate  de vremuri si investitori

In halele unde odinioara se producea pentru cresterea potentialului economic al tarii, locul muncitoarelor cu batic si halat a fost luat de baruri pe care danseaza domnisoare sumar imbracate. Masinariile au fost inlocuite cu mese si scaune, neoanele cu tehnici moderne de iluminat discret. Asa s-a intamplat, de exemplu, la fosta fabrica de palarii „Paltim”, de pe bd. Republicii.

Fabrica de palariin - Paltim

Fondata in anul 1896, fabrica de palarii „Paltim” a fost prima intreprindere de profil din zona de sud-est a Europei. Capitalul de deschidere a afacerii a fost austriac, investitia venind de la industriasul Filip Lenstein, care a adus si aparatura si specialisti din strainatate. Magazinele din marile capitale europene erau aprovizionate zilnic cu palariile produse in cartierul Iosefin, din Timisoara. 250 de persoane erau angajate la fabrica in anul 1900.

Pe langa closuri si palarii din lana si par de iepure, din 1952 fabrica „Paltim” a inceput sa produca, in exclusivitate pentru piata romaneasca, berete civile si militare. Din 1972 si-a extins gama produselor prin asimilarea producerii palariilor din tesaturi pe suport termoplast si a palariilor din diferite tesaturi, ce aveau in compozitie fibre naturale (lana, bumbac, in).
Intre timp, din 1948 si pana in 1990, societatea a fost in proprietatea statului, iar din 1990 a devenit proprietate privata, procesul fiind finalizat in 1995. Activitatea a continuat la fabrica, desi in alte conditii, s-a deschis si un magazin de prezentare la parterul imobilului de pe bd.Republicii. In 2006 insa, au aparut primele scandaluri intre sindicat si Consiliul de Administratie al fabricii, dupa ce o parte din actiunile afacerii au fost vandute unei societati din Bucuresti. De prin 2007, in fabrica nu s-a mai lucrat si au existat zvonuri ca se dorea mutarea activitatii in afara orasului, lucru care nu s-a mai intamplat. In zilele noastre, pe langa destinatia de club, la unul din etajele fostei fabrici se afla si o sala de escalda pentru alpinistii amatori.

Strada Pestalozzi, din apropiere de actualul Complex Studentesc, era pe vremuri loc de munca pentru sute de persoane, la fabricile „Garofita” sau fabrica de baterii „Dura”. In locul lor, dupa Revolutie au aparut o facultate privata, discoteci sau, in cel mai bun caz, s-au deschis mici afaceri.

Boom imobiliar pe terenurile fabricilor

ILSA

In cateva situatii, dupa ani de stat in paragina, unele din fostele intreprinderi au fost demolate si terenul a primit o alta destinatie. Este cazul fabricii Dermatina de pe Calea Sagului, Fructus de pe str. Gh.Lazar, Industria Lanii (ILSA) de pe Take Ionescu, sau fosta fabrica de pantofi din zona Modern.

Dermatina a fost infiintata in anul 1934, avand ca obiect de activitate fabricarea de materiale de slefuit pe suport. In anul 1954, intreprinderea a adaptat utilajele pentru fabricarea pielii artificiale. De-a lungul anilor, gama s-a diversificat, producandu-se inlocuitori de piele pentru marochinarie si tapiterie, fete de masa, manusi de protectie si multe altele. Fabrica Dermatina a disparut de pe harta obiectivelor economice, dupa ce, in anul 2007, AGA a aprobat fuziunea societatii prin absorbtie de catre SC Bega Turism SA Timisoara, apartinand fratilor Emil si Marius Cristescu. La sfarsitul anilor 1990, la Dermatina a fost initiat un proiect de fabricare a prezervativelor, dar ministrul Sanatatii de la acea vreme a refuzat aceasta investitie.
Terenul de pe Calea Sagului a fost curatat, in ultimii ani, de mai toate cladirile, intentia proprietarilor fiind, inainte de criza economica, sa gazduiasca mai multe supermarketuri si un parc de retail.

Cine nu isi aminteste de delicioasa marmelada sau de conservele de la Fructus? Cladirea in care functiona fabrica data din anul 1903 si era un simbol pentru oras. Fabrica de conserve a fost cea mai mare de acest fel din vestul tarii si i-a apartinut lui Anton Holender. Din pacate, a dat faliment imediat dupa Revolutie. Vechea cladire a fost demolata prin 2005. Pe locul fostei fabrici a fost ridicata o cladire moderna care gazduieste birouri, apartamente de lux si parcare subterana.

La Industria Lanii, demolarea s-a produs numai anul trecut, dupa ani de zile in care cladirea de langa Politia Timis a stat in paragina. Terenul a fost cumparat de aproape 10 ani de omul de afaceri Ovidiu Tender, care a demarat constructia cartierului „Noua Timisoara”.

In apropiere, in zona Modern, hectarele pe care se lucra la fabrica de pantofi au fost curatate de imobile si se asteapta de ceva ani ridicarea unui al doilea complex de tip mall. La fostul Abator din Complexul Studentesc, situatia e similara. Proprietarii vor tot un mall, dar criza economica a oprit toate investitiile.

Brandul „Kandia” Timisoara, in portofoliul englezilor de la „Cadbury”

Fabrica Kandia

Preluarea fabricii de ciocolata “Kandia” Timisoara, infiintata in anul 1890, de catre firma concurenta “Excelent” Bucuresti a purtat amprenta miliardarului libanez Fathi Taher, proprietarul fabricii de dulciuri din capitala, care, in noiembrie 2003, a decis sa lichideze concurenta din Banat. A negociat cu fondul austriac de investitii „Rivta Handelsgescare“, care controla 83,96% din capitalul social al companiei, si in schimbul sumei de cinci milioane de euro a devenit actionar majoritar la „Kandia“.

Desi cele doua fabrici detineau, impreuna, o cota de 40% din piata romaneasca de ciocolata, proprietarul Fathi Taher a hotarat inchiderea unitatii de la Timisoara si transferarea la Bucuresti a principalelor marci fabricate in Banat. La scurt timp, la inceputul lunii iunie 2007, „Kandia”, ajuns in portofoliul celui mai mare producator de dulciuri la nivel mondial, „Cadbury Schweppes”.  Odata cu preluarea „Kandia – Excelent”, producatorul britanic de dulciuri a intrat si in posesia imobilului si terenului apartinand „Kandia”. Situata in zona pietei Iosefin, intreprinderea – aflata in conservare – se intinde pe un teren de aproape 10.000 de metri patrati, evaluat la peste 5 milioane de euro.

„Dacia 500 Lastun”, autoturismulde mic litraj fabricat la Timisoara

Dacia 500 Lastun

In urma cu aproape 25 de ani, cand la Timisoara a inceput munca de creatie la prototipul Daciei 500 Lastun, toti specialistii implicati in proiect aveau convingerea ca vor realiza un autoturism foarte popular, de genul Volkswagen-ului din Germania. Conform indicatiilor de partid si de stat, Dacia 500 Lastun trebuia sa fie un autoturism cum n-a mai fost pe piata: sa aiba mai putin de trei metri lungime si sa poata transporta doi adulti si doi copii. De asemenea, mai trebuia sa consume 3 litri la suta de kilometri si sa coste 17.000 lei.

A fost scos oficial la vanzare in data de 26 ianuarie 1988, exact de ziua presedintelui Nicolae Ceausescu. Consumul redus, de numai 3,3 litri la suta de kilometri, si viteza maxima de 106 kilometri pe ora, i-a determinat pe multi romani sa renunte la Dacia 1300 pentru a-si achizitiona un Lastun. Conform datelor oficiale, din parcul auto aferent judetului Timis, care numara peste 270.000 de autovehicule, fac parte si 31 de Dacii 500, inmatriculate si cu drept de a iesi in trafic oricand isi doresc proprietarii lor. Inca se tranzactioneaza acest gen de vehicul, fiind iubit in mod special de colectionari. „Costul unui Lastun este intre 100 si 1.500 de euro. Incet, incet devine o masinuta de colectie si este tot mai cautata de amatorii de exotisme auto“, spune Catalin Negrescu, un comerciant de masini second hand.

„In cazul in care masina se prezinta bine din punct de vedere tehnic, nu vad nici un motiv pentru care s-ar putea refuza inmatricularea. Inca nu s-a interzis sa scoti un Lastun pe strada!”, considera reprezentantii Politiei Rutiere. Dupa Revolutie s-a renuntat la fabricarea „Lastun-ului”, iar „Mecatim-ul” s-a profilat pe confectii metalice pentru diferite tipuri de autovehicule. Ulterior, spatiile de productie au fost inchiriate la diverse firme.

Alte fabrici-brand de Timisoara

Fabrica Dermatina

Guban – fabrica de pantofi si marochinarie infiintata in 1937. Se chinuie inca sa functioneze.

Fabrica de Ciorapi – a aparut in 1908, acum este o cladire nefunctionala. Se zvonea ca va fi transformata in supermarket.

Fabrica de seifuri – peste drum de fabrica “Banatul”, se produceau la inceputul anilor 1900, seifurile Anheuer. Aveau un foarte bun renume in lumea celor cu bani.

Comtim – peste 10.000 de timiseni lucrau la fabrica. Este un caz fericit de societate care duce faima mai departe, desi nu la acelasi nivel ca pe vremea comunismului.

Fabrica „Banatul” – cea mai moderna fabrica de pantofi din Europa. Se produceau 15.000 de perechi pe zi, iar marfa ajungea mai ales in Anglia.

Lista poate continua cu fabricile UTT, „1 iunie”, „Bumbacul”, „Untim”, „Arta Textila”, „Begapam”, UMT, Fabrica de Tigarete, etc.

Stefan Gogosanu: Timisoara este renumita acum doar prin amintiri

Liderul sindicatului „Cartel Alfa” din Timis, Stefan Gogosanu, nu se fereste sa spuna ca politicul a avut o influenta importanta in distrugerea brandurilor economice ale orasului. In plus, au primat interesele personale ale unora si a grupurilor din jurul unor oameni influenti, care nu s-au gandit la binele orasului, al judetului, ci la propriile afaceri.

Stefan Gogosanu

„O serie din intreprinderile Timisoarei, si nu au fost putine, s-au desfiintat pentru ca la momentul respectiv Guvernul Romaniei nu a gasit de cuviinta sa ajute aceste unitati care au fost branduri pentru Timisoara. A fost, poate, si o slaba activitate manageriala, pe fondul unor numiri politice la conducerea anumitor unitati. Chiar si salariatii si sindicatele au avut un rol negativ pentru ca doreau sa aiba conducatori mai putin autoritari si, la un moment dat in procesul de negociere, angajatorii cedeau presiunilor din partea salariatilor”, spune Gogosanu.

Sindicalistul are o descriere potrivita pentru fenomenele care au distrus economia locala: „privatizare salbatica”. „S-a dorit sa se scape de ele. Multi dintre proprietarii fabricilor s-au gandit la terenuri, la pozitia acestuia, la materialele pe care le aveau in depozite. E clar ca nu s-au facut privatizari in interesul cetatenilor, ci a unor grupuri de persoane”, opineaza liderul „Cartel Alfa” Timis, care adauga ca fabricile care functioneaza acum nu mai sunt branduri locale. „Timisoara este renumita acum doar prin amintiri”, a concluzionat Gogosanu.

Autori: Gheorghe Ilas, Liliana Iedu, Roxana Deaconescu, Alina Sabou

Tag-uri:

Rating

  • 15comentarii

recomanda prietenilor

Pareri

  1. De ce nu faceti un interviu pe aceasta tema cu artizanii acestor privatizari? Cei ce au adus tara si orasul in situatia de acum? Sau or fi tot Boc si Basescu vinovati?

  2. Eu am mai spus in acest site cam cine ar fi vinovati de distrugerea unor branduri banatene…
    In cazul Tigarete a fost mina lui Niculae actual patron la Interagro,pentru a putea Iskandarani sa-si desfasoare activitatea la Sacalaz(bani murdari ai campaniei PSD)
    Ingroparea Comtim s-a facut cam in aceeasi perioada pentru a lansa alte fabrici de carmangerie din tara-BUNE PRIETENE cu partidul de guvernamint…
    Oare cine isi mai aminteste de minunata pita pe vatra din oras-in Traian,vis-a-vis de casa Studentilor,sau linga Solventul???
    Toate fabricile de pantofi au fost ingropate,multe fabrici din oras sint ale fratilor Cristescu-la aceea vreme aliati ai lui Petre Roman…
    Indiferent de coloratura politica existenta pina astazi,trebuie sa recunoastem DESCHIS faptul ca Timisoara statea cam din 1966 ca un nod in gitul Bucurestiului si din pacate va continua acest genocid economic….
    Norocul Timisoarei este ca ne aflam mai la VEST,aproape de UE-via Ungaria,si doar multinationalele ne mai tin pe linia de plutire a existentei sociale…

    • Și da și nu… Degeaba suntem făloși. Nu Bucureștiul ne eclipsează și ne pradă ci noi înșine. Nu știm să ne impunem , nu putem să rezolvăm situațiile de viață comunitară care apar. Și asta pentru că ne credem mai valoroși. NU SUNTEM. În ceea ce privește gospodărirea localităților chiar suntem mai slabi ca regățenii, moldovenii sau ardelenii. Clar și autocritic. Toată ziua apar în ziar e articole autocompătimitoare despre cum capitala hotărăște contra noastră. NU este așa. Capitala ar putea fi făcută să înțeleagă ceea ce trebuie făcut și ceea ce doresc cetățenii, dacă aceștia ar fi reprezentați de oameni modești, altruiști, generoși, sufletiști… Să ne întrebăm cum suntem noi înșine și poate vom dibui adevărata față a stării sociale și economice din regiunea noastră.

  3. RUSINOS! doua razboaie mondiale nu au reusit sa distruga cat a distrus aceasta clasa politica! iar base cu boc au pus capacul…o sa vedeti ce va urma de anul viitor cand va trebui sa platim minim 6 mil euro pe zi datoria externa facuta de PDL, iar noi de unde sa-i dam daca nu mai avem nici o fabrica. SINGURA SOLUTIE INCA O REVOLUTIE SI CONFISCATE TOATE AVERILE FACUTE PRIN HOTIE

    • Cadem in derizoriu sa punem in carca lui base si pdl acest lucru ! Nu ca ar fi ei imaculati… Privatizarea s-a facut ,fara discernamant, pe comisioane mari, incepand cu 1992…pe vremea pesedeilor ! si-a fulminat, in guvernul Nastase, care a vandut pe o suma modica rezerva de petrol a Romaniei ! ( se spune ca ar fi fost un cimision de 700 mil Eur)

  4. Păi a rămas măcar cel mai important brand, Poli, un SC.xxx.SRL de mare productivitate, care papă bani grei de la Preimărie şi CJT… brand local, o echipă de adevăraţi cetăţeni, sportivi, timişoreni… de mare fală… Timişoara se screme inutil cu falsă fală, prin fotbal… o afacere, şi asta incorectă… Dacă dăm bani grei, putem avea cel mai modern crucişător pe Bega, să-l botezăm cum vrem noi, să-l vopsim cum vrem noi, etc… dar nu e Timişoara, e ceva cumpărat, atât…

    • vorbiti de poli cine sint acestea ?,na fost si nu va fio echipa mai de graba o sursa de furt ca in toata romania. de inbogatire.

  5. hai sa vedem ce a distrus onorata noastra primarie : parcul copiilor, malurile Begai, capetania portului timisoara, piata iosefin, casa studentilor… lista va continua si in mandatul viitor al PNTCD & Co

    • CINE VA ALES PRIMARII ? ,SIGUR VOI TIMISORENI NU CEI DIN POLONIA

  6. Multumesc pentru acest articol minunat…traieste in familia noastra o amintire plecuta dar iti vine sa plingi ca d-nul primar al timisoarei nu a avut bunul simnt sa inapoieze bunurile nationalizate familiei noatre ,fabrica fructus a apartinut celor trei proprietari Holender Anton, Holender Pavel si GallEmil… sedile fabricii au fost in piata Iezefin pe locul actualei autogari, teren luat de primarie…Fabrica afost ceruta defamilie dar au disparut unele „acte” asa cam au inchis dosarul lucruri bine cunoscute in Timisoara

  7. Firmele care isi desfasoara activitatile in aceste spatii mai tin cladirile in picioare. Proprietarii intreprinderilor nu investesc deloc in aceste spatii, chit ca sunt date in chirie. Mai degraba ar face orice sa vada cladirile daramate.

  8. de ce nu spuneti si numele celor care au demolat industria Timisoreana: Ovidiu Tender, Ovidiu Sandor, Fratii Cristescu… continuati voi lista… din pacate au distrus si monnumente (unele indistrii gen Solventul sau Electromotor aveau si un patrimoniu cultural de arhitectura industriala extrem de valoros)

  9. Dragi colegi din comentarii. Pe bune? Numa la asta stiti sa va concentrati? Nu stiu care e scopul articolului, dar in loc sa il privesc in felul vostru aleg sa il privesc mai degraba cu ceva sentiment nostalgic si mai bine ma concentrez la prezent si viitor. Ar trebuii un articol nou despre ce este acum, si succesele firmelor actuale irelevant cui apartin, BRAVO LOR, „altruistilor”. De ce ne concentram la regrete? Mai bine va trageti pantalonii si treceti la fapte in loc sa comentati treaba altora, oricum ar fi ei. Mai bine s-ar face un program in care s-ar incuraja dezvoltarea acestor fost-intreprinderi in alte metode decat chirie banala si nepasatoare.

    • IN PIZDA MATI DE COMUNIST INPUTIT ASA ATI DISTRUS TOTUL IN ROMANIA IN FRUNTE CU CAGHEBISTUL DE ILIESCU ,DESPRE CE FIRME VORBESTI CA EXISTA IN TIMISOARA SI PRODUCE PENTRU BUNUL MERS AL RO.ATI DISTRUS TOTUL SECURISTII DRACULUI TOTUL SA FACUT SA VINDUT SA ORIVATIZAT IN SCOPUL DE INBOGATIRE, IN FUNTE CU PRIMUL PRIMAR PINA CEL DE AZI DAR NOI CEI DE RIND VA DORIM SA TRAITI BINE CA CEAPA IN PAMINT.

  10. S-AU UITAT MULTE INTREPRINDERI ! NU VOIT ! = SUNT PREA MULTE !