Intrarile in Timisoara europeana, o rusine! Portile rutiere, colosi de tabla ruginita! Garile, focare de infectie!

Timisoara isi primeste oaspetii si le deschide porti mancate de rugina, darapanate si intr-o stare jalnica. Toate portile de intrare ale Timisoarei pe cale rutiera sunt la fel. Niste monstruozitati de culoare albastra, ruginite in mare parte, pe care scrie cu litere de-o schioapa numele orasului nostru.

Prima impresie, pe Calea Sagului este de fapt o confuzie totala. Pe aici se intra in primul municipiu din tara, odata sosit din Serbia. Calatorul nu stie exact in ce oras a intrat. Pe poarta de intrare a Timisoarei, prima data se vede, scris cu rosu si cu litere mari, „Diego“. O fi orasul Diego? Apoi, confuzia de adanceste. Pe masura ce te apropii, vezi ca e de fapt „West City“. O fi el cel mai vestic municipiu din tara, insa nu acesta este numele corect al orasului. Sunt doar cateva reclame ale caror loc nu este deloc acesta. Intr-adevar, abia cand ajungi mai aproape, vezi, printre reclame, si numele orasului.

Pe Calea Torontalului, calatorul, odata intrat in oras observa ca drumul se ingusteaza abrupt deoarece Primaria a demarat cateva lucrari acolo. Lucrarile sunt binevenite avand in vedere ca soseaua este plina de gropi. Pana nu demult, odata cu intrarea in Timisoara, pe Calea Torontalului, calatorul venit de la granita cu Ungaria, de la Cenad, „facea cunostinta“ cu primele gropi din oras. Acum, municipalitatea a decis ca este cazul ca soseaua sa fie reparata.

Pe Calea Aradului, la intrarea in oras, prima imagine e o cruce imensa infipta in cel mai mare sens giratoriu din tara. Oamenii ar putea crede ca intra direct in Rai, insa nu este asa, orasul de cinci stele isi dezvaluie adevarata fata unde chiar inainte de Institutul Agronomic, pe partea dreapta, la marginea soselei sta inca ridicata, o cladire in paragina. Nu are usi, nu are ferestre, iar acesta este un bun adapost pentru oamenii strazii.

Poarta de intrare in oras de pe Calea Lugojului este poate cea mai ingrijita dintre toate celelelte, dar si pe aceasta se pot vedea urme de rugina, pe alocuri. Daca pe alte intrari calatorul da din groapa in groapa, aici drumul este lin, recent renovat si chiar largit la patru benzi.

Primaria nu e interesata de intrarile in oras

Reprezentantii Primariei Timisoara nu au niciun proiect prin care sa schimbe cat de cat intrarile din oras. Au fost cateva discutii, insa nu s-a concretizat nimic ce ar putea schimba fata urbei.
„Nu exista un proiect specific pe treaba asta. Stiu ca existau mai multe initiative, dar nu pe fonduri europene, ci proiecte pe care unii sau altii au propus ca le vor finanta. Dar deocamdata nu s-au facut. O sa le facem in limita fondurilor. Am luat niste masuri spre Calea Girocului si la intrarea dinspre Lugoj. Acolo, situatia s-a mai imbunatatit. Mai este pe Calea Aradului, unde ar trebui demolat punctul acela de la intrare. In rest, am curatat intrarile in oras, dar au ramas vechile structuri, nu am umblat la vechile modele de intrari. Deocamdata nu avem niciun proiect“, a declarat primarul Gheorghe Ciuhandu.

Unicul proiect de construire a unei noi porti de intrare in Timisoara, abandonat

Alin Popoviciu, deputat de Timis, a platit o firma, in 2009, sa proiecteze noi intrari in oras, astfel incat Timisoara sa se poata lauda macar la acest capitol. Mai mult, deputatul spunea, in urma cu doi ani, ca este dispus sa plateasca din banii sai, ridicarea unei porti, la orice intrare in oras. Restul ar trebui platite, spunea deputatul, de oamenii de afaceri.
Oricum, proiectul trebuia sa fie adoptat de Consiliul Local. Popoviciu spune ca s-a dus cu acesta la Primarie, l-a prezentat, insa nu a gasit acolo deschiderea necesara.
„Am predat proiectul la Primarie. In acest moment eu nu pot sa ma ating de intrarile in oras, fara sa am autorizatie. Am incercat sa schimb ceva, insa proiectul s-a blocat la Primarie“, a declarat Alin Popoviciu.

Proiectul lui Popoviciu a fost gandit ca o structura de zid, care simbolizeaza Bastionul, iar in jurul zidului, pe care sunt afisate numele orasului si stema, este un „ochi“ de apa, care simbolizeaza faptul ca Timisoara este inconjurata de Bega. De asemenea, din apa, ies mai multe lampi care functioneaza cu energie alternativa, reprezentand faptul ca Timisoara a fost primul oras iluminat electric si ca este un centru in care se dezvolta din punct de vedere financiar.

Renovarea Garii de Nord, blocata in „triajul“ justitiei din Paris

Peisaj dezolant, boschetari, calatori dezorientati, trenuri vechi – toate acestea construiesc imaginea de ansamblu a Garii de Nord din Timisoara. O gara demna de un oras de cinci stele, o „Mica Viena“ cu care autoritatile se mandresc? In niciun caz, spun timisorenii care trec zilnic pe langa aceasta poarta de intrare in capitala Banatului.
Soarta Garii de Nord din Timisoara se afla in acest moment in mainile judecatorilor din Paris, in birourile carora se discuta acum acest subiect. In anul 2005, Compania Caile Ferate Romane a obtinut fonduri europene pentru reabilitarea garii si a incheiat un contract cu o companie din Israel. Toate bune si frumoase, pana la inceperea lucrarilor… si astazi nefinalizate. Firma israeliana s-a apucat de treaba, dar a facut-o doar in proportie de 30%, spun sefii Regionalei CFR Timisoara, din cauza neintelegerilor cu consultanta. S-a ajuns in instanta europeana.

„Contractul a fost incheiat in 2005, pe 1,8 milioane de euro. Compania CFR a reziliat contractul pentru ca firma din Israel nu facea nimic. Acum se pare ca avem castig de cauza la Paris si este posibil ca in perioada urmatoare sa se reia licitatia, sa se faca din nou, pentru restul de executat, sa ne apucam din nou de lucru. Vara asta nu cred ca se vor face, deoarece sunt fonduri europene, este complicat. Banca Mondiala este de acord sa ne dea finantarea in continuare“, explica Mircea Benec, seful Directiei Tehnice din cadrul regionalei.

Potrivit directorului general al Regionalei CFR Timisoara, Valeriu Trica, lucrarile vor incepe in luna septembrie sau in luna octombrie a acestui an.
„Obligatoriu, pe rest de executat, lucrarile vor incepe anul acesta. Avem si aprobarea de la finantator. Eu cred ca pana la sfarsitul lunii august va fi tinuta licitatia“, a declarat si Valeriu Trica.

Daca licitatia demareaza in acest an, la anul ar putea incepe lucrarile, ceea ce ar insemna ca ar mai dura un an de zile pentru ca timisorenii sa se bucure de o gara europeana. Dar nici aceea ca la carte, pentru ca banii de la Uniune sunt doar pentru parterul garii.
„Se vor reabilita toate spatiile de la parter, unde sunt numai spatii comerciale, postul de politie, holul mare cu casele de bilete, salile de asteptare, iar zona de deasupra de intrare va avea fast-food-uri, cu urcare din exteriorul garii, cu liftul. Va fi destul de frumos. La subsol vom avea grupuri sanitare. Din pacate, in proiect nu sunt incluse si peroanele si copertinele sau pasajul care face legatura intre peroane, insa cum o sa terminam gara, speram ca vom avea fonduri sa ne apucam si de acestea“, povesteste Mircea Benec. Seful Directiei tehnice spune ca, recent, au fost schimbate toate caloriferele din gara si ca in prezent se lucreaza si la centrala termica.

Garile mici din Timisoara, in asteptarea banilor europeni

Cat despre celelalte gari din oras, in privinta acestora nu au fost prevazute lucrari mari, desi timisorenii care iau trenuri din garile de Est sau Sud nu au parte de o privire mai placuta. Aceeasi mizerie ii cuprinde in orice statie feroviara din oras.
„Ele s-au mai zugravit, anul trecut s-au inlocuit tiglele, la Timisoara Est s-a facut acoperisul, eu zic ca este in regula. Timisoara Est arata binisor. Timisoara Sud la fel, iar la Vest este o cladire mai noua. La restul de statii nu avem lucrari de volum mare, ci doar interventii accidentale“, a declarat Benec.

Ministerul Transporturilor a alocat o suma de bani destul de mare in acest an pentru reabilitarea garii din Resita Sud, statie care face parte din Regionala CFR Timisoara. De ce nu au fost cuprinse si garile mici din Timisoara? Acestea fac parte dintr-un culoar european si nu pot fi reabilitate decat cu bani europeni, spune seful Directiei tehnice.
„Singura statie dintr-o resedinta de judet care apartine de Regionala Timisoara, si care nu era prinsa pe culoarele europene, este Resita. Pentru celelalte statii vor veni bani care sunt prinsi in reabilitarea Culoarului 4“, explica Mircea Benec. Nu exista insa o perioada in timp in care aceste reabilitari ar putea fi duse la bun sfarsit sau macar… incepute. Pana atunci, turistii care ajung cu trenul in Timisoara trebuie sa se obisnuiasca, vrand-nevrand, cu aceeasi imagine dezolanta si deloc demna de un oras european.

Investitii de 150 milioane de euro pe Aeroportul Timisoara

Aeroportul International “Traian Vuia“ Timisoara este principala poarta de acces in orasul de pe Bega, dar si in euroregiunea DKMT, deservind o populatie de 2,5 milioane de locuitori. Numarul de pasageri in continua crestere si miscarile de aeronave au contribuit la plasarea Aeroportului Timisoarei pe locul III in randul aeroporturilor din tara, dupa cele de la Baneasa si Otopeni, din Bucuresti. Dispune de trei terminale – ultimul, non-Schengen, finalizat la sfarsitul anului trecut – toate racordate la unul dintre cele mai moderne sisteme de securitate de pe aeroporturile interne, compatibil cu normele europene in domeniu. Este vorba despre un sistem de transport si control bagaje de cala, noua aparate de control cu raze X pentru bagaje, colete si trimiteri cargo, patru echipamente de detectie automata a explozibililor si 15 detectoare portabile de metale, dar si un sistem perimetral de securitate care a costat peste 3,4 milioane de euro.

Traficul de pasageri a crescut constant in ultimii cinci ani, ajungand de la 753.934 persoane, in 2006, la 1.139.133, in 2010. De asemenea, miscarea de aeronave, indicator esential in evaluarea activitatii unui aeroport, a crescut de la 21.917, in 2006, la 25.278, in 2010. Capacitatea aeroportului este de 3.500 de pasageri pe ora, iar cele 12 companii aeriene civile care opereaza de la Timisoara transporta pasagerii catre 38 de orase din intreaga lume. Destinatiile cel mai des operate sunt Bucuresti, Munchen, Viena, Milano, Roma si Venetia, iar companiile cu cele mai multe ore de zbor de la Timisoara sunt Carpatair, care detine si un hub, si Wizzair. “Pana in 2015 avem in proiect investirea a peste 150 milioane de euro in extinderea terminalelor, construirea Terminalului Intermodal Timisoara, a unui centru cargo, a unui centru expozitional si de conferinte, a unei hale pentru catering si a statiei de epurare, dar si pentru construirea unei autogari si a unei gari care vor face legatura cu orasul Timisoara“, spune directorul Cornel Samartinean. In viitorul apropiat se preconizeaza infiintarea Companiei Aeronautice Banat, prin preluarea aeroportului din Arad de catre Aeroportul International Timisoara.

Foto: Dariana Dragos