Inca un pas pentru deschiderea punctului de trecere frontiera pe apa spre Serbia. Consiliul Judetean Timis face documentatia, pe Bega se poate relua navigatia dupa realizarea semnalizarii pe canal

TIMISOARA. Incepe sa prinda contur mult asteptatul punct de trecere a frontierei pe Bega, spre Serbia, pentru momentul in care ne vom putea duce cu vaporasul sau pe bicicleta in tara vecina. Consilierii judeteni au aprobat miercuri documentatia tehnico-economică, faza Studiu de Fezabilitate (SF) cu principalii indicatori tehnico-economici pentru aceasta investitie.

CITESTE SI: Cale libera pentru navigatia pe Bega de la Timisoara pana in Serbia. Primul vaporas a trecut prin ecluza reabilitata de la Sanmihaiu Roman. Mai e nevoie de sistemul de semnalizare pe canal si punct de frontiera pe apa. Video

Potrivit proiectului de hotarare, finantarea se face prin Programul Interreg IPA Romania- Republica serbia 2014 – 2020. Durata de realizarea a intregii investitii este de 24 de luni cu tot cu receptia acestor lucrari.

Valoarea investitiei se ridica la 7.555.340 lei fără TVA, respectiv 8.990.854 lei cu inclusiv TVA. Cladirea punctului de trecere a frontierei va avea parter, doua etaje si un etaj retras

Sistemul constructiv va fi realizat din structura in cadre din beton armat (grinzi si stalpi) cu grinzi de fundare si piloti din beton armat, cu planseu din beton armat monolit . Inchiderile se vor realiza din zidarie de caramida cu goluri verticale si cu fatada ventilata. In axul D/2-3 (in zona scarii) se va realiza un perete cortina. Invelitoarea va fi de tip terasa necirculabila. Apele pluviale de pe acoperis se vor colecta prin coloane interioare. Fatadele vor fi imbracate cu termosistem din vata bazaltica plata cu placi din fibrociment, iar soclul retras va fi termoizolat cu polistiren extrudat de mare densitate pentru prevenirea deformatilor din lovituri accidentale. Tamplariile exterioare constau in: tamplarii din aluminiu si geam termopan finisate in culoarea gri. Compartimentarile interioare din gips carton – se vor realiza din structuri metalice realizate din otel zincat CW/UW 100 mm cu umplutura din vata bazaltica si dubla placare cu placi din gips carton rezistente la foc pe fiecare fata a peretelui. Sistemul folosit trebuie sa fie unul agrementat si sa contina toate componentele sistemului”, se arata in proiectul de hotarare aprobat de consilierii judeteni.

Compartimentarea pe nivele va fi astfel: la parter este prevazuta camera de control, biroul operativ, centrala termica, tabloul general, camera pentru servere, grupuri sanitare pentru vizitatori (barbati si femei), dar si pentru personal. La primul etaj vor fi: camera de audiere, o camera de arest cu grup sanitar, o camera azilanti pentru femei si copii, o camera de azilanti pentru barbati, dar si grupuri sanitare. La etajul al doilea vor fi: birou pentru dispecerat, birou pentru vama, birou pentru capitania de port, birou pentru seful punctului de trecere a frontierei, grup sanitar si oficiu. La etajul al treilea, cel retras, sunt prevazute: o camera tehnica pentru panourile fotovoltaice si o camera de control.

Prin acest punct de trecere a frontierei se va putea trece fie cu vaporasul ori cu alte ambarcatiuni, fie cu bicicleta.

S-a lucrat din greu in ultimii doi ani si jumatate ani la reabilitarea nodului hidrotehnic de la Sanmihaiu Roman, astfel incat sa se poata calatori si pe apa, pe Canalul Bega, pana in Serbia. Odata finalizate interventiile, a venit si momentul in receptiei lucrarilor.

Va reamintim, repararea si repunerea in valoare a nodului hidrotehnic de la Sanmihaiu Roman s-a facut cu bani europeni, cu fonduri de la bugetul national, de la Apele Banat si Consiliul Judetean Timis.

Intreg proiectul ‘Repararea infrastructurii de navigatie a Canalului Bega’ are o valoare de 13,85 milioane euro, din care 11,77 milioane euro sunt bani de la Uniunea Europeana prin programul IPA, care s-au impartit in doua. Jumatate au revenit partii romane, iar cealalta partii sarbe.

Partenerii sarbi in proiect au finalizat la randul lor repararea nodurilor hidrotehnice de la Srpski Itebej si Klek. Totodata, au terminat pista de biciclete pana la granita, astfel ca, dupa deschiderea punctului de trecere a frontierei de pe canalul Bega, traseul cicloturistic va avea peste 70 de km.

Canalul Bega are 114,5 km portiune navigabila, 44,5 km sunt pe teritoriul Romaniei, iar restul de 70 de km pe teritoriul sarbesc.

Pentru a putea fi reluata navigatia, mai sunt cativa pasi de facut: realizarea semnalizarii costiere pe sectorul cuprins intre Timisoara si frontiera de stat cu Republica Serbia, respectiv amenajarea punctului de trecere frontiera pe apa.

Informatiile publicate de opiniatimisoarei.ro pot fi preluate de alte publicatii online doar in limita a 500 de caractere si cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la aceasta regula constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratata ca atare.

    Pareri

  1. Ce sa zic, va fi un trafic intens atat pe apa cat si pe uscat…
    Realist vorbind, tare mi-e teama ca functionarii acestui punct de frontiera vor „şoma” din greu.

    Insa lucrurile se pot indrepta intrucatva daca cineva s-a gandit si la acest aspect. Domnu Nica, atentie!

    Intre drumul nostru national de la podul de la Otelec si pana la drumul asfaltat de la Srpski Itebej sunt circa 12-13 kilometri. Nu cred ca ar fi o mare problema construirea pe acest segment a unui drum care sa treaca prin noul punct de fontiera si astfel prin acelasi PTCF ar trece biciclistii, ambarcatiunile nautice si autoturisme (de maxim 3,5 tone). Deja ar fi ceva mai mult decat primele doua categorii.

    Poate se apleaca consilierii judeteni si asupra acestei idei…

    • Corect!

  2. „Incepe sa prinda contur mult asteptatul punct de trecere a frontierei pe Bega”.
    Contur avea de mult, continutul lipseste. Macar la noapte dorm bine, ca ma tot gandeam de o vreme cum va fi compartimentata cladirea respectiva, vor pune rigips, PAL sau caramida intre incaperi. Acuma stiu. Intr-o noapte iarasi n-am avut somn ca nu stiam daca apa de ploaie se va scurge prin tevi interioare sau prin burlane. Acum am liniste, multumesc!
    Serios vorbind, oare mai apuc sa trec cu bicicleta pe acolo, ca imbatranesc si nu ma mai tin picioarele, sa fie vreo 8 ani de cand tot ung rulmentii de la roti sperand sa ajung pana la Zrenjanin de-a lungul Begai, 75km?

  3. Nu înțeleg de ce nu au lucrat în paralel la PTF.. mai trebuie așteptat încă doi ani?? Având în vedere că pista de biciclete e terminată pe ambele părți..

  4. Ecluza de la Uivar e in stare buna?

    de ea nu vorbeste nimeni.