La 2 ani de la Timișoara Capitală Europeană a Culturii, primăria s-ar apuca de amenajarea MultipleXity, Centrul de Tehnologie și Artă. Costă 20 de milioane de euro
TIMIȘOARA. Trebuia să fie gata înainte de anul în care Timișoara avea să devină Capitală Culturală a Europei, dar abia acum avem și proiect tehnic pentru amenajarea MultipleXity, Centrul de Tehnologie și Artă de la Timișoara.
Acest spațiu ar fi trebuit să fie moștenirea orașului după TM2023, cel mai important proiect de infrastructură culturală al Timișoarei.
Primăria a cerut Consiliului Local ‘aprobarea documentației tehnico-economice – faza proiect tehnic și a indicatorilor tehnico-economici aferenți obiectivului de investiție <amenajare Centrul pentru Artă, Tehnologie și Experiment, MultipleXity – faza ÎI – C2>‘, pentru a putea realiza investiția în reabilitarea fostelor ateliere de reparații tramvaie de la depoul STPT de pe bulevardul Take Ionescu.
Aici ar urma să se amenajeze cândva MultipleXity, centrul destinat experimentului cultural și tehnologic în fostele hale ale societății de transport public ce vor fi reconvertite, restaurate și puse în valoare fără a le altera valoarea arhitecturală istorică.
Va fi astfel revitalizat unul dintre cele mai importante spaţii industriale din istoria Timişoarei, care are în centrul sau Muzeul de Transport Public Corneliu Miklosi.
Pentru MultipleXity am putea primi 7 milioane de euro din 20 cât costă centrul
Primăria Timișoara își pune nădejdea în fonduri europene pentru realizarea Multiplexity, prin Programul Regional Vest 2021–2027, pentru care ar trebui să depună cererea până cel târziu în 15 ianuarie anul viitor.
Municipalitatea va solicita banii prin axa de finanțare New European Bauhaus, care privește proiecte prin care sunt transformate clădiri ori spații urbane. Am putea primi pentru Multiplexity aproape 7 milioane de euro fonduri nerambursabile. Primăria Timișoara ar urmă să completeze suma însemnat de la buget, întrucât lucrările sunt estimate la aproape 20 de milioane euro.
Va reamintim, MultipleXity a fost cel mai important proiect cultural asumat prin dosarul de candidatura pentru câștigarea titlului de Capitală Europeană a Culturii. O investiție estimată în 2016 la 12 milioane de euro.
În 2020, în vara, în urma unui concurs organizat de Ordinul Arhitecților din România, proiectarea a fost câștigată de un birou de arhitectură din Cluj Napoca. Trebuia să fie gata într-un an, iar în alți 2 construcția finalizată.
Rămâne de văzut dacă măcar după 5 ani va fi lansată licitația pentru găsirea unui constructor care să realizeze cel mai important proiect cultural cu care ar fi trebuit să se mândrească Timișoara Capitală Culturală a Europei în 2023.
***
Mai multe găsiți pe pagina noastră de Facebook opiniatimisoarei.ro!
Dacă ați fost martorii unui eveniment sau ai unei situații neobișnuite care ar putea deveni subiect de știre, contactați-ne la [email protected], pe FB sau pe contul nostru de Instagram!
Parerea ta
-
ACEEASI CATEGORIE
Pareri
Încă o fantasmagorie pe care se duc banii noștri din taxele mărite la plafon de maestrul Fritz. Avem un deficit bugetar enorm, cel mai mare din UE pentru care ne împrumutăm cu dobânzile cele mai mari din UE, dublu față de următoarea clasată. Datoria națională cât și cea a orașului crește vertiginos din 2020, de când maestrul Fritz a preluat administrația locală, în schimb atribuțiile de bază ale primăriei lasă de dorit.
Foarte bine
chiar imi era pofta de un Centru de Tehnologie si arta ,,,wtf?
Păi au de unde arunca cu banii, de la noi proștii. Asta era ultimul lucru pe care Timișoara îl mai avea de făcut, În rest totul este perfect. Avem drumuri foarte bune, circulația autovehiculelor se desfășoară fără ambuteiaje, avem locuri de parcare care exced numărul autovehiculelor, samd. Foarte interesant este faptul că în timp ce populația este obligată să strângă cureaua, până la sufocare, administrația publică se lăfăie, se scaldă în bani. Pentru administrație nu există criză de niciun fel, proștii trebuie să plătească. Oare cât este parandărătul la cele 20 de milioane? Ăștia își bat joc de noi și noi ne facem că nu vedem.