Imaginile celui mai mare dezastru care a lovit Romania in ultima jumatate de secol, cutremurul din 1977. Ce ar insemna pentru Timisoara un seism de putin peste 5 grade pe Richter

TIMISOARA. Se implinesc 44 de ani. 4 martie 1977 e unul dintre momentele care a lasat in memoria romanilor rani adanci, de nesters. Atunci s-a produs cel mai devastator cutremur al ultimei jumatati de veac, ce a secerat peste 1.500 de vieti si a ingenunchiat Bucurestiul.

Seismele din Banat au un caracter imprevizibil

Oricand cosmarul s-ar putea repeta, iar de atunci Banatul a mai fost scuturat de cateva seisme, cele mai puternice fiind inregistrate in 1991, de 5,7 grade pe Richter, cand o multime de case au fost puse la pamant in zona de sud-vest a Timisului.

Avem cladiri batrane cu duiumul. Sunt multe si subrede. Consolidarile, in ultimii ani, insa prea rare.

Lipsa banilor sau dezinteresul proprietarilor au facut ca mii de imobile sa fie vulnerabile la un cutremur nu foarte puternic.

Teoretic, Banatul nu poate da un seism cu o magnitudine mai mare de 6 grade pe scara Richter, pentru ca natura sedimentara a solului nu permite acumularea de energii mari. Avem zone active, printre care se numara Banloc – Voiteg si Moldova Noua. Din punct de vedere al Timisoarei, zona seismica ce ar putea periclita orasul ar fi zona Sag – Parta. Seismele din Banat au cateva caracteristici. Prima tine de caracterul total imprevizibil. Aici nimeni nu ar putea sa gaseasca o regula, iar o alta tine de adancimea, care este mica, in jur de 10 kilometri. La 10 kilometri, un seism cu o magnitudine de peste 5 grade pe scara Richter ar putea ridica probleme. La cutremurul din 1991, din 12 iulie, cu epicentrul in localitatea Banloc, magnitudinea a fost de 5,7 grade, cu o adancime de 10 km. Au cazut casele vechi, cele mai slabe, dar cele care au fost facute dupa ultimele normative, din caramida, din beton, au rezistat. Nu au fost probleme. Si Timisoara are multe cladiri de genul”, explicau specialistii pentru opiniatimisoarei.ro.

Aproape jumatate din populatia Timisoarei traieste in cele mai vulnerabile cartiere in caz de cutremur: Cetate, Iosefin, Elisabetin si Fabric. Se adauga zona Sagului, potrivit seismologilor.

In cazul unui cutremur de magnitudinea celui din 4 martie ’77, Timisoara s-ar putea confrunta cu un adevarat dezastru. Zestrea de cladiri vechi s-ar putea transforma in ruine. Avem 14.500 de cladiri construite la Timisoara pana in anul 1945.

Primaria Timisoara NU are o situatie foarte clara a cladirilor care sunt in pericol sa cada in cazul unui eventual cutremur, desi foarte aproape se afla o falie seismica importanta.

Administratia Ciuhandu a inceput o inventariere a imobilelor care s-ar putea prabusi, insa aceasta documentatie nu a fost finalizata.

Si tot in zonele Cetate, Iosefin, Elisabetin si Fabric se afla cele mai valoroase si semnificative imobile istorice. Aceste zone reprezinta, de altfel, cea mai extinsa rezervatie de patrimoniu istoric de arhitectura din tara. Aici se afla aproape 1.000 de cladiri monument istoric. In Cetate avem peste 200 de astfel de imobile, in Fabric aproximativ 330 si in Iosefin 400.

Va reamintim, cutremurul din 1977, produs in 4 martie, la ora 21.22, a avut efecte devastatoare asupra Romaniei.

A avut o magnitudine de 7,3 grade pe scara Richter si a facut, in timp de circa 55 de secunde, 1.578 de morti, din care 1.424 numai in Bucuresti. La nivelul intregii tari au fost inregistrati 11.300 de raniti si aproximativ 35.000 de locuinte s-au prabusit. Majoritatea pagubelor materiale s-au concentrat la Bucuresti unde peste 33 de cladiri si blocuri mari s-au daramat. De asemenea, cutremurul a dus si la disparitia multor monumente de arhitectura.

Orasul Zimnicea a fost proape distrus.

Epicentrul cutremurului a fost localizat in zona Vrancea, cea mai activa zona seismica din tara, la o adancime de circa 100 km, iar unda de soc s-a simtit aproape in toti Balcanii.

Mai jos aveti singura inregistrare audio de la cutremurul din ’77.

Informatiile publicate de opiniatimisoarei.ro pot fi preluate de alte publicatii online doar in limita a 500 de caractere si cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la aceasta regula constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratata ca atare.