Noutati :

Biserica Romana face afaceri de milioane de euro! Vezi de unde fac rost de bani clericii!

7 decembrie, 2011 - 09:25 PM
Autor: Anonim      
Categorie: NATIONAL
0

In 2010, Patriarhia Romana a raportat la ANAF venituri de peste 68 milioane lei. Aceste fonduri se adauga celor obtinute de mitropolii si spiscopii, iar suma obtinuta este impresionanta!

Fie vand lumanari si carti bisericesti, fie organizeaza pelerinaje sau exploateaza terenurile pe care le are, Biserica reuseste an de an sa aiba o cifra de afaceri impresionanta.

In 2010, Patriarhia Romana a raportat la ANAF venituri de peste 68 milioane lei. In acelasi an, Mitropolia Moldovei si Bucovinei a avut incasari de 48,5 milioane lei, Arhiepiscopia Tomisului – 43 milioane lei, Arhiepiscopia Bucurestilor – 34 milioane lei, iar Eparhia Reformata din Ardeal – 29 milioane lei. In total, eparhiile principalelor culte (fie ele mitropolii, episcopii, dioceze, uniuni de biserici etc.) au avut, anul trecut, venituri de circa 450 de milioane de lei (aproape 110 milioane de euro).

La acestea se adauga incasarile entitatilor mai mici (protopopiate, parohii, manastiri etc.), precum si ale companiilor detinute de biserici. Acestea totalizeaza si ele zeci, daca nu sute de milioane de euro anual. O cifra reala nu stiu nici autoritatile, avand in vedere ca multe entitati religioase nu-si depun bilanturile.

Arhiepiscopia Ortodoxa de Cluj, de pilda, nu a raportat datele financiare pentru 2010, potrivit www.capital.ro. In 2009 a avut venituri de 6,5 milioane de lei si un profit de 0,85 milioane. „Banii provin din minima activitate comerciala pe care o desfasuram“, explica diaconul Bogdan Ivanov, purtatorul de cuvant al institutiei. El spune ca excedentul dupa plata tuturor cheltuielilor de functionare este dedicat fie operei caritabile, fie procesului de constructie si renovare a lacasurilor de cult. „In plus, functionarea postului de radio «Renasterea», de exemplu, costa circa trei-patru sute de mii de lei pe an“, a mai afirmat Ivanov.

Potrivit parintelui Constantin Stoica, purtator de cuvant al Patriarhiei Romane, problema profitului realizat de entitatile religioase este una falsa. ”Totul porneste de la faptul ca Ministerul Finantelor foloseste aceeasi forma de raportare pentru toata lumea. in cazul nostru, asa-zisul profit nu se distribuie sub forma de dividende, ci se foloseste in anul urmator pentru activitatile curente ale bisericii. Asa ca banii care apar drept profit sunt, de fapt, investiti, cu precadere in acte de caritate ori in constructia ori renovarea de biserici”, spune preotul.

Bani negri?

Pe langa sumele trecute in acte, este aproape unanim acceptat ca in lumea bisericii se invart si destui bani negri. Potrivit statisticilor Ministerului Culturii, exista in Romania 18.425 de lacasuri de cult (71% din acestea, respectiv circa 13.100, sunt biserici ortodoxe). Daca luam in calcul incasari nedeclarate medii de 500 de lei pe luna pentru fiecare, rezulta venituri ascunse de peste 100 de milioane de lei anual.

Iar estimarea de mai sus este binevoitoare, fiind foarte posibil ca suma reala sa fie, de fapt, mult mai mare, precizeaza www.capital.ro. „Am avut de-a face cu biserici si preoti din toate zonele, cu diverse ocazii – nunta, botez, inmormantare, sfestanii. Doar de cateva ori am primit chitanta si, in marea majoritate a cazurilor, pe aceasta erau trecute sume mai mici decat cele achitate“, povesteste un om de afaceri din centrul Romaniei. Un preot dintr-o parohie din Dambovita recunoaste ca asa stau lucrurile, dar incearca sa se justifice: „Daca declar toti banii pe care ii primesc, cresc pretentiile protopopului si ale arhiepiscopiei. Vor spune ca am enoriasi instariti si vor creste cotele la lumanari, ziare si carti“. Pentru ca o buna parte din venituri sunt obtinute pe seama credinciosilor, care, mai mult sau mai putin voluntar, cumpara lumanari, calendare, icoane, carti etc. in zonele unde nu exista bani sau interes pentru astfel de produse, pentru a atinge cota stabilita, preotii ajung sa plateasca din propriul lor buzunar.

In parohiile mari lucrurile se vand fara probleme. Dar in satele sarace si depopulate, unde veniturile preotilor sunt oricum mici, daca nu reusesti sa le bagi oamenilor pe gat candele si abonamente la «Lumina» (publicatia oficiala a Patriarhiei – n.r.), trebuie sa le achiti tu“, povesteste un fost student la teologie in Alba Iulia, azi angajat al unei fundatii crestine.

Hotel si baza de tratament la biserica

Dar bisericile nu castiga doar din taxe, donatii ori vanzarea produselor de cult. La Iasi, de pilda, Centrul de Conferinte „Providenta“ al Mitropoliei este inchiriat pentru diverse evenimente, iar manastirea din Techirghiol si-a deschis hotel si baza de tratament. Parohia Romano-Catolica Sfantul Mihail din Cluj detine un hotel de patru stele, un restaurant si o autoservire, in timp ce alte entitati religioase detin actiuni in firme din industria lemnului (prin care exploateaza, in general, padurile ce le-au fost retrocedate), in benzinarii sau in companii de leasing. Pe langa acestea, sunt deja celebre afacerile bisericii din domeniul pelerinajelor sau al pompelor funebre. Multe din cladirile retrocedate sunt acum inchiriate, iar terenurile agricole aduc si ele bani buni.

Nu in ultimul rand, cultele obtin sume deloc neglijabile de la stat. In 2011, de exemplu, fondurile alocate de la buget s-a ridicat la 317 milioane lei, din care 246 milioane lei pentru salariile personalului clerical. Proiectul de buget pe 2012 pastreaza la fel contributia statului la lefurile preotilor, dar reduce restul finantarilor acordate, astfel incat suma totala va scadea la circa 261 milioane lei.

La aceste fonduri se adauga finan­tarile acordate pe plan local. Apoi, nu trebuie sa uitam ca exista circa 10.000 de profesori de religie, din care multi sunt preoti, platiti din bugetul Educatiei, precum si preoti platiti din bugetele MAI, MApN sau din cel al Sanatatii“, spune Toma Patrascu, vicepresedintele Asociatiei Secular-Umaniste din Romania (ASUR). in opinia sa, cultele ar trebui sa se autofinanteze. „Daca au cu adevarat credinciosi si presteaza un serviciu util, ar trebui sa obtina si venituri. Noi am solicitat adoptarea modelului german, unde statul doar colecteaza, in schimbul unui comision, taxele pentru biserica. Dar acolo autoritatile nu forteaza pe nimeni sa plateasca pentru culte“, explica Patrascu.

Rating

  • 0comentarii

recomanda prietenilor