Aura Danielescu de la Timis, primul sef de inspectorat scolar care critica public masurile Guvernului Bolojan in Educatie: In rural, doar 3-4% dintre scoli scapa de comasari, iar multe clase vor functiona in regim simultan, mai rau decat pe vremea lui Creanga

TIMISOARA. Normele de aplicare pentru măsurile din Legea 141/2025, provoacă o serie de efecte nocive petnru școli, elevi și profesori, atrage atenția inspectorul școlar general al Inspectoratului Școlar al Județului Timiș, Aura Danielescu, într-o declarație pentru Agenția Națională de Presă Agerpres.

CITESTE SI: Elevii de la 8 licee din Timisoara fac practica in firme din oras, iar peste 200 au deja certificate de calificare. Programele sunt finantate cu bani europeni prin proiecte ale Inspectoratului Scolar Timis

Aceasta a precizat că „ceea ce se întâmplă acum regresează învăţământul românesc cu cel puţin 10-15 ani”, referindu-se la felul în care se propune aplicarea creșterii numărului de elevi în clasă.
Este primul inspector școlar general care critică public măsurile pe care Guvernul Bolojan le-a luat prin asumarea răspunderii în fața Parlamentului, fără nicio opoziție din partea ministrului Educației și Cercetării Daniel David.

„În acest moment, nu este legislaţia subsecventă, este doar în dezbatere publică şi nu ştim care va fi forma finală. Dacă forma finală se păstrează şi, spre exemplu, alineatul potrivit căruia nu poate funcţiona pe unitatea de învăţământ cu personalitate juridică decât o singură clasă sub nivelul mediu (n.red. al numărului de elevi prevăzut de Legea 141/2025), iar restul, toate celelalte clase ar trebui să fie peste numărul mediu, toate satele sunt afectate. Nu va exista o localitate din judeţ care să nu fie afectată, pentru că în mediul rural nu avem clase care să fie constituite la nivelul mediu. Ceea ce înseamnă că la învăţământul primar (nred. clasele) nu pot să funcţioneze sub 18 elevi, la gimnaziu nu pot să funcţioneze sub 20, iar la liceu nu pot să funcţioneze sub 23 de elevi, decât o singură clasă.

Mai avem probleme că, deşi articolul sună cu ton imperativ, sunt situaţii în care două clase care sunt, fiecare, sub nivelul mediu ca număr de elevi, dacă se comasează ajung la mult mai mulţi elevi peste nivelul maxim. Nu se spune ce se întâmplă în această situaţie.

Pe de altă parte, nu s-a ţinut cont de refacerea infrastructurii, întrucât sunt clase, din mediul rural şi urban mic, care nu pot primi 30 de copii sau peste acest număr în clasă. Ceea ce se întâmplă acum regresează învăţământul românesc cu cel puţin 10-15 ani”, a declarat Aura Danielescu.

Ea spune că s-a ajuns în situaţia anilor 2000, când era dificilă supravieţuirea cu clasele de la liceele tehnologice, pentru că după clasa a IX-a era o migraţie de 700-800 de copii la liceele teoretice.

„Acum, dacă numărul maxim de copii pe clasă este 30, dar cu posibilitatea ca inspectoratele şcolare să aprobe încă patru locuri, nu doar două, cum era pe vechea legislaţie, toate clasele pot ajunge la 28 de copii la învăţământul primar, la 32 de copii la gimnaziu şi la 34 de copii la liceu. Ceea ce înseamnă că, nefiind definită excepţia şi neexistând o posibilitate de a determina care situaţie este mai excepţională faţă de cealaltă, vom fi puşi chiar în situaţia de a fi daţi în judecată de părinţi, în cazul în care considerăm că pentru unul ar fi o excepţie majorarea de efective, iar pentru altul nu. Vom putea ajunge, astfel, cu clase de liceu la 34 de copii (faţă de 26, acum), ceea ce înseamnă că pentru fiecare clasă ar putea să se suplimenteze până la 8 locuri”, detaliază Aura Danielescu.

Potrivit şefei IŞJ Timiş, în cazul liceelor tehnologice se poate ajunge, astfel, ca la 100 de clase să fie o migraţie de la liceele tehnologice spre teoretice de 800 de elevi în patru ani.

„Va fi o pierdere pentru toată lumea, pentru liceele tehnologice, pentru că nu vor mai putea supravieţui, şi pentru liceele teoretice, pentru că nu toţi copiii sunt capabili să termine un liceu teoretic, iar nivelul va scădea extraordinar. Nivelul calitativ al educației scade în clasele cu mulţi elevi, pentru că revenim la a preda în clase supra-aglomerate, dincolo de faptul că nu avem unde să-i punem. Noi încă lucrăm pe planul de şcolarizare. Nici nu putem lua nişte hotărâri până în momentul în care nu se publică în Monitorul Oficial actele subsecvente.

În acest moment, mediul rural reprezintă 50% din numărul total de copii şi numărul total de clase din judeţul Timiş. Nu cred că va exista un 3-4% din mediul rural care să scape de comasări. În general, se comasează clasele. Ajung să funcţioneze în sistem simultan. Mai rău decât pe vremea lui Creangă, pentru că atunci era un număr mic de copii în clasele primare’, subliniază şefa IŞJ Timiş.

După calculul Aurei Danielescu, în judeţul Timiş se vor pierde în jur de 900 de norme, cei mai afectaţi de aceste măsuri urmând să fie dascălii tineri şi de vârstă medie, care ar fi trebuit să asigure schimbul între generaţii.

„Dacă în acest moment, noi suntem preocupaţi să asigurăm numărul de 20 de ore personalului didactic titular, colegii care au ajuns la o vârstă de 40 de ani, de 30 de ani şi care după câţiva ani de practică în învăţământ au reuşit să obţină un contract de muncă pe durata viabilităţii postului, urmând să facă paşii spre titularizare şi definitivat în învăţământ, ei sunt cei mai afectaţi de aceste măsuri, pentru că sunt categorii care vor fi încadrate la final de tot şi pentru ei nu mai rămâne absolut nimic, nu mai vorbim de faptul că nu vor mai rămâne ore, decât foarte puţine, pentru cadre didactice suplinitoare (…). Un lucru foarte grav care se va întâmpla este că chiar şi puţinele ore care rămân sunt atribuite la plata cu ora necalificaţilor, pentru că pe un tarif orar de 20 de lei un calificat nu va dori să facă acea oră. În mediul rural vor ajunge copiii să facă educaţie fizică cu profesorul de română, chimie cu profesorul de matematică”, spune Aura Danielescu.

În aceste condiţii, şefa IŞJ Timiş consideră că proiectul de ţară „România Educată” a murit încă din faşă, în condiţiile în care „rata abandonului şcolar şi a copiilor cu rezultate foarte slabe din mediul rural există şi se va amplifica, pentru că profesorii care sunt nevoiţi să meargă pe patru-cinci şcoli nu vor mai preda nici măcar la calitatea la care se întâmplă în acest moment”.

Sursa: Edupedu.ro