36 de ani de cand pe strazile din Timisoara aparea ‘fiara soselelor’. Povestea Lastunului, masinuta intrata in istoria orasului. Foto

TIMISOARA. 26 ianuarie are o insemnatate aparte in istoria productiei de masini din Romania. In aceasta zi, in urma cu 36 de ani, pe strazile din Timisoara apareau primele autoturisme Dacia Lastun.

Legendara masina a fost produsa intre 1988 si 1991 la Timisoara in fabrica Tehnometal. Autoturismul era de mici dimensiuni si il puteai impinge lejer intr-o parcare, daca ai fi ramas blocat in trafic in cazul unei defectiuni.

Denumirea acestuia provine de la numele pasarii lastun (delichon urbicum). Productia a avut loc la fabrica Tehnometal, infiintata in 1879 de maistrul Mihály Bozsák, devenita ulterior Intreprinderea de Autoturisme Timisoara… Conceptul initial prevedea un autoturism economic pentru transportul urban cu o capacitate maxima de 2+2 persoane (2 adulti si 2 copii), un consum mic de pana la 3 litri /100 km. Rezultatul, insa, nu a fost cel dorit. Consumul s-a ridicat la 8 litri la suta, caroseria prezenta multiple defecte de montaj, iar pretul depasea 50.000 lei (bugetul initial era 25.000 lei)„, aminteau reprezentantii Muzeului National al Banatului.

Cu toate ca nu a avut o durata lunga de productie, Lastunul a ramas in istorie.

Un lucru interesant: Dacia 500 este singurul autoturism interzis circulatiei de catre Protectia Consumatorului, astazi fiind cumparat doar de colectionari„, mai aminteau reprezentantii Muzeului National al Banatului.

Prototipul autoturismului Dacia 500 Lastun a fost definitivat in 1984, la Bucuresti, dupa testari care au durat aproape patru ani, iar fabricatia de serie a inceput in anul 1986, la Timisoara, in halele fostei intreprinderi Tehnometal.

In acel moment, automobilul de mic litraj – pe care proiectantii il alintau „fiara soselelor“ – a fost botezat Dacia 500 Lastun, desi nu avea nici o legatura cu uzinele de la Colibasi in care se fabrica Dacia. A fost scos oficial la vanzare in data de 26 ianuarie 1988, exact de ziua presedintelui Nicolae Ceausescu.

Consumul redus anuntat de producatori, de numai 3,3 litri la suta de kilometri, si viteza maxima de 106 kilometri pe ora, i-a determinat pe multi romani sa renunte la Dacia 1300, dupa care se putea astepta pana la zece ani, pentru a-si achizitiona un Lastun.

Dupa numai doi ani de la demararea productiei, sub pretextul ca masina nu-i mai reprezenta pe romani, s-a renuntat la fabricarea Lastunului, dar vanzarile au continuat pana la epuizarea stocului. In 1992, Fabrica de autoturisme Timisoara si-a inchis definitiv portile, devenind un depozit imens pentru autoturismele Matiz si Cielo.

Lastunul, piesa de muzeu in…Statele Unite ale Americii

Si, daca in Romania masina se mai gaseste doar in colectii private, un exemplar de Lastun este expus in Statele Unite ale Americii.

Lane Motor Museum din Nashville (statul Tennesse), orasul ce este capitala muzicii country, are printre autovehiculele expuse si unul dintre cele create la Timisoara.

Este vorba de o masina rosie, pe care americanii ar fi achizitionat-o de la un cetatean german, ce o cumparase de la un roman din Arges. Intreaga poveste a fost prezentata de piataauto.md.

Informatiile publicate de opiniatimisoarei.ro pot fi preluate de alte publicatii online doar in limita a 500 de caractere si cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la aceasta regula constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratata ca atare.
loading...

    Pareri

  1. Motorul a fost de Oltcit, taiat in doua. Intrucat pompa de benzina mecanica era pe partea „taiata” a motorului, s-a adaugat o pompa electrica.
    Masina ar fi iesit cumva, daca nu si-ar fi bagat stiinta tovarasa Elena, care a vrut sa dea de lucru industriei chimice, si a impus caroseria din fibra de sticla si totul a intarziat enorm proiectul, a facut masina prea grea, si fibra de sticla a fost de proasta calitate si greu de vopsit. Apoi a venit „tovarasa” in vizita si i s-a explicat esecul, la care a replicat senina: „faceti-o din tabla, cine dracu va pus sa o faceti din fibra de sticla?”

  2. Circula un banc pe vremea aia…cică a apărut o noua sectă, a lastunistilor,care credeau și ei că au mașină.

  3. Am lucrat acolo În ’91 Subaru a vrut să ia fabrica care era foarte dotată, cu mașini automate noi, de import, cu electronică Siemens dar Bușoi-tatăl a decis că”nu ne vindem țara” așa că a aruncat mașinile de sute milioane într-o magazie cu acoperișul ciuruit depă care le-a valorificat la fier vechi pentru că, ce să vezi, au ruginit. Și cum nu scria pe mașini cât cântăresc și vremurile erau tulburi, s-a procopsit.

    • într-un fel Dacia a supraviețuit doar datorita preluării de către Renault…. altfel era istorie acuma.. exact ca și Lastunul…

      Dar restul brandurilor au ajuns la fier vechi doar datorită lăcomiei celor care leau condus…. foști securiștii și comuniști

  4. ”Succesuri” bănățane, simbol al priceperii ”uamenilor” din regiune, ”Banatustan rules”, Dacia Pitești și Ford Craiova privesc cu invidie! Păcat că această glorie banatustaneză nu a durat…

    • Tu faci parte din clanul cârpacilor ? Ăia romales!

    • A fost proiectat la București

  5. Up produs tipic al epocii „olteanului”: ieftin, de proasta calitate, sa fie ceva acolo cu care „sa inchida gura” prostimii si sa aiba oamenii ceva de lucru. Bineinteles ca nici oltcit-ul sau dacia nu era departe de aceasta descriere.

    • Mișu care face pișu, Dacia și Oltcit erau chiar departe de Lăstunul banatustanez. Lăstunul este ”creație” pur banatustaneză, iar asta era evident și deloc surprinzător! În plus, pentru că al lipsit de la școală (ca orice banatustanez care preferă să pască oile) și ai ratat lecțiile de geografie și istorie, află că ”tovarășul” era muntean, nu oltean. Granița (istorică) dintre Oltenia și Muntenia este râul Olt. Dincolo de râul Olt, spre Est, e Muntenia, iar localitatea Scornicești (unde s-a născut ”tovarășul”) se află la stânga (privind dinspre amonte spre aval) râului Olt. Dar astea sunt amănunte care, oricum, nu-ți folosesc ție la păscutul oilor…

      • Nu, Lastunul a fost proiectat la Bucuresti, si trebuia facut la uzina „Autobuzul”. Din cauza ca „Autobuzul” nu facea fata cu productia de autobuze/troleibuze/dube, l-au adus la Timisoara, la Tehnometal, si au remodelat sectia care facea componente pentru tractoare.
        De ce la Tehnometal? Pentru ca ideea Lastunului a pornit de la o masinutza (si mai) mica, proiectata aici prin 1979-1980 de un grup de entuziasti in vreo 4 exemplare, numita „Egreta”. Lastunul nu a preluat mai nimic din Egreta, doar ideea de masina mica.
        Ca sa lamurim si dilema etnica: bucurestenii sunt convinsi ca Timisoara (si Banatul in general) sunt parte din Ardeal/Transilvania, pentru ei timisorenii sunt ardeleni. Pentru timisoreni/banateni deosebirea dintre Oltenia si Muntenia e minimala. Nu stim exact unde e granita dintre aceste regiuni, si de fapt nu ne intereseaza. Parerea noastra o fi din infumurare, poate, dar sa-ti citez parerea unui geniu nascut in Muntenia, regretatul inginer Iustin Capra, inventatorul centurii zburatoare si a zeci de modele de autovehicule pe 2, 3 si 4 roti: „asa suntem noi, astia de dincoace de munti, neam de traista, gura mare, invidiosi si rai”. De altfel omul a fost casatorit cu o femeie (romanca) de etnie germana.
        Si daca ai o problema cu timisorenii, de ce nu stai acolo unde te-ai nascut, de ce suferi in fiecare zi ca trebuie sa traiesti printre oameni de nimic cum suntem noi banatenii? Sau de fapt esti doar un complexat mic si rau care crede ca Dacia si Oltcit au fost „creatia” si „inventia” oltenilor/muntenilor?

      • Familia ta stie ca esti mai prost decat prevede legea?