Noutati :

14 morminte din antichitate, gasite in centru, la Timisoara. Descoperirile neasteptate facute de arheologi

30 iunie, 2020 - 03:43 PM
Autor: Bianca Dichis      
Categorie: CULTURA
7

TIMISOARA. O necropola antica, compusa din 14 morminte, a fost descoperita in zona centrala a Timisoarei. Sapaturile ce s-au facut in zona strazii Popa Sapca, acolo unde se va construi bazinul de inot al Universitatii de Vest, au adus la suprafata zeci de ramasite ale istoriei orasului.

CITESTE SI: Ramasitele a sute de oameni arsi pe rug, gasite pe santierul Centurii de Sud, langa Timisoara. Fabuloasele descoperiri ale arheologilor. Foto si video 

Necorpola descoperita apartine populatiei sarmatice care a locuit in zona, iar inventarul mormintelor este variat si compus din fibule, margele, arme si vase ceramice. Tot aici au fost gasite si unele obiecte specifice vestimentatiei si ocupatiei fiecarui gen in parte: fusaiole, recipiente ceramice pentru ofrande, margele si cercei sau arme si piese de harnasament.

„De notat este ca intr-unul dintre mormintele feminine am gasit o moneda romana din perioada imparatului Marcus Aurelius si un pandantiv lunular. In lumea romana acest tip de pandantiv era foarte raspandit si purtat de fete. Descoperirea lui ikn mormântul feminin dovedeste faptul ca acest obicei era raspandit si in aceasta zona”, spune arhg. dr. Silviu Ene, coordonatorul santierului arheologic.

Lucrarile au inceput in luna mai, iar pana acum specialistii au descoperit nu mai putin de 41 de complexe arheologice. Au fost scoase la lumina vase, monede si podoabe, dar și un jeton dintr-un celebru joc al militarilor. romani

„Este vorba de o asezare si o necropola din antichitate (sec. II-IV p. Chr.), un complex din perioada arpadiană (sec. XII-XIV), zidurile fortificației austriece (sec. XVIII-XIX) și o fântână, două edificii cel mai probabil din prima parte a secolului XX. Terenul este situat în mijlocul unui zid care făcea parte din anvelopa IX din cadrul fortificației bastionare, unde a fost depus pământ pentru umplutură. Acest fapt a permis păstrarea și conservarea mai multor structuri de locuire din perioade care nu sunt foarte bine cunoscute pe teritoriul orașului Timișoara, cum este cazul antichității și al perioadei arpadiene. Structurile din aceste faze istorice au fost de cele mai multe ori distruse de lucrările edilitare din epocile istorice mai recente”, a adaugat Silviu Ene.

Specialiștii au descoperit si o asezare din perioada sarmantica, formata din trei locuințe, mai multe gropi menajere si un sant de aparare. Cea mai neasteptata descoperire de aici a fost un jeton folosit intr-un joc roman foarte popular, numit latrunculi si care era jucat, in principal, de militari.

„In aceeasi asezare am intalnit si o locuinta adancita din perioada arpadiana, care suprapune structurile de locuire sarmatice. Perioada austriacă este reprezentată prin contraescarpa și escarpa anvelopei IX și o parte din șanțul de apărare din cadrul fortificației de tip Vauban”, a mai spus Silviu Ene.

„Dacă la începutul cercetărilor arheologice ne așteptam la descoperiri aparținând secolelor XVI-XVIII, surpriza reală a fost descoperirea necropolei sarmatice, atât cât s-a mai păstrat neafectată de construirea fortificațiilor bastionare ale Cetății Timișoara. Descoperiri din perioada sec. III-IV p.Chr. s-au mai făcut în Piața Libertății, Piața Unirii dar este prima dată când avem atestată o necropolă sarmatică pe teritoriul orașului nostru”, a completat arhg.dr. Victor Bunoiu, consilier la Directia Judeteana pentru Cultura Timis.

Săpăturile arheologice din zona viitorului bazin de înot al Universității de Vest din Timișoara au fost finalizate urmând ca în perioada imediat următoare raportul de cercetare să fie transmis către Comisia Națională de Arheologie din cadrul Ministerului Culturii.

Va reamintim, in acel perimetru din vecinatatea strazii Popa Sapca va fi amenajat un bazin de inot didactic pentru Universitatea de Vest din Timisoara.

Compania Nationala de Investitii il construieste cu aproximativ 2 milioane de euro.

Lucrarea e programata sa dureze aproximativ un an, iar principalii beneficiari vor fi studentii si cadrele didactice de la UVT.



Informatiile publicate de opiniatimisoarei.ro pot fi preluate de alte publicatii online doar in limita a 500 de caractere si cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la aceasta regula constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratata ca atare.

Rating

  • 7comentarii

recomanda prietenilor

loading...

Pareri

  1. Femeia cu moneda era prima olteancă de la Drobeta Turnu-Severin care-l prostise pe cel mai bogat bănățean din zonă.
    Ea i-a luat banul, el a murit ca măgarul, cu „oolele” pline😂😂😂😂😂!

  2. Incredibil. acum n-o sa se mai faca centura aia „blestemata” ca ati deranjat mormintele antice si ati gasit niste oale in care-si faceau dacii mamaliga. oricund se gasesc peste tot. extraordinar!!!!!da-i drumu ma la centura!!

    • lol. am comentat la articolul nepotrivit. imi cer scuze:))

    • Pe lângă mămăliga făceau și bulion și ciulama de curcan…

    • Ai dacului draci, sau invers, cum faceau ei mamaliga cu vreo 1.5 milenii inainte sa se aduca din America porumbul. Cred ca pe vremea dacilor mamaliga se facea din nisip, iar produsul finit alimenta industria locala de caramizi.

  3. Opriti-va din sapat. Daca totusi aveti prea multa energie dati cu tarnacopul pe langa Muzeul Judetean, poate mai gasiti cate ceva din ceea ce a avut candva muzeul. Minciuna are picioare scurte si nu ne imbroboditi cu nu stiu ce oase si ulecele.

  4. Pai dacă nu e dacice și nici nu s-a căcat Avram Iancu la umbra lor atunci valoarea lor e decât zero.