Timisoara medievala nu e a pietrei, ci a lemnului. Ce descoperiri arheologice au fost facute in centrul orasului!

TIMISOARA. Cimitir otoman, bai turcesti, o biserica si o moschee, dar si case de lemn sau monede, precum si fantani, cismele sau un sistem de canalizare, toate acestea au fost descoperite de arheologi in centrul orasului.

Recent, in Piata Sf. Gheorghe au fost descoperite niste incaperi, langa zidurile unei foste biserici iezuite. Nu se cunoaste, deocamdata, nimic despre aceste incaperi, arheologi urmand sa stabileasca cu exactitate care a fost rolul acestora.

„Datele pe care le avem de la Episcopia Romano-Catolica nu ne indica incaperea din locul acesta. Este evident ca era o incapere functionala pentru ca avea o rasuflatoare.  Sunt langa biseroica Sf Gheorghe, deci biserica de secolul al XVIII-lea. Alaturi se poate vedea zidul de piatra ecarisata din caramida care este zidul moscheii din secolul al XVI-lea„, a explicat arheologul Florin Drasovean.

In zona centrala a pietei se pot vedea deja, fiind descoperite de arheologi, structuri de lemn ale Timisoarei medievale.

„In zona cealalta sunt structurile de lemn ale Timisoarei medievale de dinainte de 1552 cand Timisoara a fost cucerita de otomani, sunt structuri de lemn, case, dependinte. Am descoperit chiar si o fantana, toate dateaza de dinainte de 1552.  Mare parte din ele fac parte din nivelul medieval al doilea, asa cum am vazut din cercetarile de la linia de tramvai. Mai  este inca un nivel care dateaza undeva in secolul al XV-lea. O sa sapam si acolo, speram ca vremea sa ne ajute„, a mai spus Drasovean.

Cercetarile la cimitirul otoman sunt finalizate

In Piata Sf. Gheorghe a fost descoperit si un cimitir otoman, acesta fiind printre primele descoperiri de aici. In total au fost descoperite 80 de schelete, multe dintre ele de copii.

„Am finalizat cercetarea cimitirului din perioada otomana, de luni avem in vedere sa lucarm sub copertina pentru ca meteorologii ne-au anuntat ca urmeaza sa vina ploile„, a explicat Drasovean.

Pe langa cimitirul otoman s-au mai gasit monede cu ajutorul carora arheologii pot data constructia caselor de lemn.

Apeductul va face parte dintr-o expozitie de istorie a Timisoarei

Printre descoperirile arheologice din Cetatea Timisoarei se numara si un apeduct. Acesta a fost construit in perioada de ocupatie austriaca, adica inainte de anul 1552. Canalul a fost dezafectat inca de prin 1902-1906, cand Stan Vidrighin.

Un segment din aceasta descoperire arheologica urmeaza sa faca parte dintr-o expozitie pe care o pregatesc arheologii.

„Vom scoate apeductul, mai exact un segment din el va fi scos, dus la muzeu si va face parte din viitoarea expozitie de istoria Timisoarei„, a dezvaluit Drasovean.

Intrebat care ar fi top 3 al descoperirilor arheologice din Piata Sfantul Gheorghe, Drasovean a spus ca toate descoperirile sunt importante, astfel ca ar fi greu de facut un top.

„Toate sunt importante, descoperirile se incadreaza intr-un context. Arhitectura este ceva deosebit. Timisoara medievala, paradoxal, nu este Timisoara medievala a pietrei, ci Timisoara medievala a lemnului. Majoritatea locuintelor si edificiilor sunt din lemn. In al doilea  rand e vorba de organizarea interna din aceasta piata, deci era un spatiu in special intre zidul moscheii si locuinte, era un fel de piateta„, a spus Drasovean.

In Piata Libertatii au mai fost descoperite o fantana si o cismea

Cea mai importanta descoperire din Piata Libertatii din Timisoara o reprezinta baile turcesti. Insa, pe langa acestea, arheologii au mai scos la lumina si o fantana si o cismea din secolul al XIX-lea.

„Fantana e interesanta, e un put de control, pana la 5 metri adancime. Credem ca a fost construita pentru verificarea nivelului apei freatice. Nu vom intra in interiorul acesteia pentru a face cercetari deoarece riscam sa nu fie dioxid de carbon in interior„, a declarat arheologul care conduce cercetarile din Piata Libertatii, Dorel Micle.

In Piata Libertatii s-au mai descoperit postamentul statuii Coloana Fidelitatii, dar si un sistem de canalizare.

Toate aceste descoperiri arheologice urmeaza sa fie puse in valoare de arhitecti si cei din Comisia de Monumente a Ministerului Culturii si integrate in noua arhitectura a pietelor.

Foto: Virgil Simonescu