Noutati :

Porneste schimbarea la fata a cladirii simbol din inima Timisoarei. Ce se intampla cu Opera

29 august, 2017 - 12:07 PM
Autor: Daniel Balteanu      
Categorie: ADMINISTRATIE
9

TIMISOARA. Porneste in sfarsit renovarea fatadei unui obiectiv principal al Timisoarei, Palatul Culturii.

CITESTE SI: Merdenelele calde de la Lactobar, piureul de castane de la Violeta, cafeaua de la ‘coloniale’ sau vitrina de florarie pe care curgea apa. Amintirile de pe Corso si Surogat, la Timisoara 

Refacerea fatadei Operei din Piata Victoriei este o prioritate, insa s-a asteptat mult dupa un aviz de la Ministerul Culturii, care acum a venit, a anuntat primarul Nicolae Robu.

Operatiunea de reabilitare va avea loc in etape. Prima dintre acestea consta in identificarea punctelor slabe de sub suprafata de travertin, dupa care se va trece la renovarea propriu-zisa.

Nu se va reveni la infatisarea austriaca pe care Opera o avea in vremurile de odinioara.

Am primit in sfarsit aviz de la Ministerul Culturii pentru Palatul culturii, cladirea Operei. Interventia va urmari conservarea materialului, asta inseamna placaj de piatra. Se va prezenta solutia de curatare. Se va reveni insa la avizare cu fazele de proiect tehnic si documentatie executie. A fost nevoie de foarte multa documentatie pentru a se pronunta acest aviz. Proiectul e vechi in forma initiala. Acum proiectantul trebuie sa mai faca niste ajustari si cu documentatia finala se va merge spre avizul final. Licitatia de anul trecut ramane valabila. Nu s-au cerut modificari la operatii, dar trebui sa intre in concordanta„, a declarat primarul Nicolae Robu.

Reparatiile vor fi facute exclusiv la fatada si se va merge pe ideea pastrarii tuturor placilor care sunt in stare buna.

Cele care sunt bune vor fi pastrate, cele care vor fi degradare, vor fi schimbate. Nu s-a mers pe solutia schimbam tot, ci sa se analizeze fiecare placa in parte. Noi ne-am gandit sa schimbam tot, pentru ca poate peste 10 ani cele vechi sa nu mai fie bune. Cei de la monumente se focuseaza mai mult pe pastrarea a ceea ce este vechi. Este de asteptat sa nu fie modificari valorice ale lucrarilor care sa conduca la nevoia unei alte licitatii. Nu putem sa depasim suma licitata. Pot fi renuntari la anumite lucruri, suplimentari la altele, dar in cadrul sumei„, a precizat edilul sef al Timisoarei.

Primarul Nicolae Robu a anuntat ca in primavara vor demara lucrarile la fatada Operei, iar termenul de executie pentru actualizarea proiectului tehnic si a documenatiei de executie e de 45 de zile. Dupa ajustarea documentatiei, aceasta va fi inaintata Ministerului Culturii pentru a fi avizata din nou.

Constructia cladirii Palatului Culturii a inceput in 1871, dupa planurile renumitilor arhitecti vienezi Helmer si Fellner (constructori a numeroase sali de teatru din Europa – Budapesta, Viena, Odessa) si a fost terminata in 1875. Prima reprezentatie inaugurala a avut loc la 22 septembrie 1875 (in limba maghiara), respectiv la 25 septembrie 1875 (in limba germana).

Rating

  • 9comentarii

recomanda prietenilor

Pareri

  1. Se „focusează”, Robule? Dar dacă spuneai „se concentrează” ce cusur avea? Ah, uitasem, Lae Robu e mare amator de vorbe „sofistictate”, cât mai „elevate”, să ne arate că el nu vorbește precum prostimea care mai ține cont de DEX. Și majoritatea vorbelor lui sunt vorbe goale. Minte aproape la fel de mult ca Ponta. Oricum, este regretabil că nu s-a revenit la proiectul inițial al fațadei Operei, dar nu poți să-i ceri lui Robu să priceapă ce diferențe sunt între o operă de artă și o fațadă plată, stupidă, făcută de un arhitect căruia mult îi păsa lui de Timișoara.

    • „ce diferențe sunt între o operă de artă și o fațadă plată, stupidă”
      🙂
      Alt geniu al „arhitecturii locale” din targul lui Carpaci… Oare ce comentariu ar avea un asemenea troglodit pus in fata unei lucrari a lui Le Corbusier?!

  2. Bobbytza, nu este nici un regret, s-a pastrat simbolul revolutiei, cu R mare. Nu suntem nici Viena, nici Odessa, nici Budapesta, suntem Timisoara, cred ca Revolutia este un simbol mult mai semnificativ decat acela de a semana o cladire cu alte cladiri din lume. Un „search” sau cum iti place tie, „o cautare” pe Google (nu stiu cum se traduce in romana) dupa „revolutie Timisoara” si apesi butonul stang pe soricel pe „imagini” si vezi acolo cum arata Opera

  3. Ioane…..sa intelegem ca tie iti place potcoava de travertin care imbraca acum Opera.zici ca e peretele unei buzi din anii 80

  4. „Nu se va reveni la infatisarea austriaca pe care Opera o avea in vremurile de odinioara”.
    Motivul este simplu: ar aduce prea mult a „oras Central-European” unde fatade similare se gasesc si la Novisad, Marea Viena, … Cluj-Napoca, … (nu vreau sa mai amintesc si alte orase). Interesant insa ca astfel de fatade se intalnesc peste tot in Europa (de Vest) la teatre si opere construite intre anii 1870 – 1910 (deci nu aminteste de „unguri”); acest lucru se poate vedea si pe aripile laterale.
    Fatada actuala (DM) este „un kics” de „cea mai buna speta” (aprecierea unor arhitecti locali, dar nu numai); In final imaginati-va acum si aripile laterale reconstruite in stilul DM!

    • Cum, aveti si „arhitecti locali” acolo, in targul lui Carpaci?! Fatada actuala este in stil neobizantin (a fost realizata in 1920) si arata mult mai bine decat cea veche, in stil Renaissance (nici fatada veche nu avea ceva „austriac” in ea). Iar bizantinii (Imperiul Roman de Rasarit) au fost mult mai rafinati decat occidentalii la vremea lor (vesticii erau niste taranoi in comparatie cu bizantinii, dealtfel vesticii au si furat cat au putut de la Constantinopol – ceea ce admiri astazi prin Venetia, de exemplu, se prea poate sa fi fost furat de la bizantini). Vad ca este plin targul asta de prosti care isi dau aere de „cunoscatori de arta”, dar nu au habar de stiluri (inclusiv in arhitectura).

      • 1. Cum, aveti si „arhitecti locali” acolo, in targul lui Carpaci? Raspunsul: poate am avut. Apoi, fara a rumega prea multe, afirmatiile cu „stilurile” este” prea saraca” in continut, dar „fii fericit” cu carpacii (migrati in Timisoara”).
        2. Din „contributie” strabate un aer de mare cunoscator, obisnuit sa nu fie contrazis.
        Faca-se voia celor priceputi, Alupigus

        • 1. „… cu carpacii (migrati in Timisoara”)…”

          Clanul Carpaci este originar de langa Resita, judetul Caras-Severin. Cum ar veni: banateni veniti la banateni. Care migranti?!?!

          2. „afirmatiile cu „stilurile” este” prea saraca” in continut”

          Presupun ca intentionai sa scrii „afirmatiile cu „stilurile” SUNT ”prea saracE” in continut”, dar nu ai reusit din prima incercare.
          De ce? Pentru ca „e” mai multe, ele, „afirmatiile care este”…

  5. băi nenorociţilor, voi sunteţi proşti. dar rău de tot. ce înfăţişare austriacă? aia era înfăţişarea de pe vremea imperiului austro-ungar. de câte ori să vă mai zic? doar v-am mai spus şi cu o altă ocazie că austriecii nu dau doi bani pe noi.