Noutati :

In ultimii 20 de ani, Timisoara s-a extins cu 1.000 de hectare! Vezi aici in ce directii si cum anume a crescut orasul!

25 noiembrie, 2011 - 09:31 AM
Autor: Anonim      
Categorie: TIMISOARA MEA
3

TIMISOARA. Dezvoltarea urbanistica fara precedent din perioada de dupa Revolutie a transformat Timisoara intr-un oras prea mic pentru interesele edilitare si imobiliare din aceasta parte de tara. Expansiunea orasului nu a mai putut fi oprita, mai cu seama de cand hectarul de teren a trecut pretul psihologic de un milion de euro, astfel ca in ultimii 15 – 20 de ani, orasul a acaparat aproape 1.000 de hectare de teren din patrimoniul comunelor periurbane.

Limita intravilanului a devenit doar un semn conventional pe harta orasului, astfel ca hotarul capitalei Banatului a tot fost mutat spre exterior sub pretexte dintre cele mai banale, cum ar fi rovigneta soferilor, pana cand specialistii au constatat ca municipiul de pe Bega s-a extins cu peste 8% din suprafata avuta in urma cu 20 de ani. Extinderea Timisoarei dupa ’89 a adus pe piata imobiliara terenuri de peste un miliard de euro! Limitele orasului au fost mutate spre exterior in anul 2006 cu aproape 5 kilometri. Cea mai mare exti    ndere a avut loc inspre comuna Sag

Timisoara nu a crescut peste noapte, spun reprezentantii Primariei, dar in ultimii 20 de ani nu s-a marit foarte mult. Asta desi mai multe hectare de teren au fost transformate din teren agricol in teren intravilan, unde sa se poata construi fie locuinte, fie supermarketuri sau diverse hale pentru firme.

Din informatiile obtinute de la municipalitate, in perioada 2002 – 2011 au fost reglementate prin Planuri Urbanistice Zonale si Planuri Urbanistice in Detaliu aproximativ 784 de hectare. Asta inseamna ca aceste hectare au trecut din extravilan in intravilan. In total, anul trecut, terenul din intravilanul orasului era de 7.461 de hectare, numarul acestora trecand de 7.500 pana in prezent, sustin reprezentatii Directiei de Urbanism din cadrul Primariei Timisoara.

Potrivit arhitectului sef al orasului, Ciprian Cadariu, suprafata capitalei Banatului nu s-a marit ca si teren administrativ, ci a ramas ca si in anii ’90. ”Daca vorbim despre suprafata ca si intravilan, adica de orasul efectiv, aceasta s-a modificat. Noi avem intravilanul aprobat in anul 2002, odata cu PUG-ul vechi. Acestuia i s-au adaugat mai multe planuri urbanistice zonale, care au fost introduse din teren agricol, extravilan, in teren intravilan. Nu avem o situatie clara si o harta care sa ne arate granitele orasului din anul 1991, cand s-a facut PUG-ul. Nu sunt nici filtre care sa ne spuna cat este de mare suprafata modificata, avem numai PUZ-uri”, ni s-a transmis de la Institutia Arhitectului Sef. Terenul intravilan, modificat cu tot cu aceste planuri urbanistice zonale, se va stabili odata cu noul PUG, care acum este in lucru la Primaria Timisoara.

“Timisoara s-a extins pe teritoriul comunelor din jur!”

Fostul arhitect sef al orasului, Radu Radoslav, care, in prezent, este reprezentantul Registrului Urbanistilor din Romania – Biroul Teritorial al Regiunii de Dezvoltare Vest, spune ca dezvoltarea orasului se mai poate face doar in interiorul actualelor granite administrative.

In primul rand trebuie spus ca, din 2007, Comisia Europeana a recomandat ca orasele din UE sa nu mai fie extinse in afara limitelor administrative, pentru ca se depopuleaza si saracesc in interior, iar acest lucru l-a stipulat, in 2010, si Guvernul Romaniei. In ultimii 20 de ani, Timisoara s-a extins mai mult pe teritoriul comunelor din jur, ceea ce, in prezent, din cauza crizei economice, creeaza probleme foarte mari. Trebuie construite scoli, retele de canalizare, linii de transport in comun, iar aceste investitii pot greva serios bugetul orasului. Chiar daca zona metropolitana ramane un proiect la care nu s-a renuntat. Tocmai din aceasta cauza s-a hotarat ca Timisoara sa se dezvolte in interior, dupa coordonate care vor fi creionate in noul PUG”, ne-a declarat arh. Radu Radoslav. Dupa calculele sale, in ultimii 20 de ani orasul de pe Bega si-a extins hotarele cu circa 8%, ceea ce inseamna aproximativ 1.000 de hectare.

Care sunt conotatiile imobiliare ale extinderii Timisoarei?

Ultima extindere a orasului a avut loc in primele zile ale lunii ianuarie 2006, cand a fost pus in aplicare protocolul incheiat intre Primaria Municipiului Timisoara si Directia Regionala de Drumuri si Poduri Timisoara privind extinderea orasului de pe Bega cu aproape cinci kilometri.

Limitele administrativ-teritoriale au fost mutate cu 3,7 kilometri spre sud, inspre platforma industriala Calea Sagului, si cu aproape un kilometru in partea de nord, pe Calea Aradului, pana in zona a doua mari centre comerciale.
Desi primarul Gheorghe Ciuhandu a motivat decizia extinderii Timisoarei prin sprijinul acordat automobilistilor, care, de atunci, nu mai sunt nevoiti sa-si cumpere rovignete de drum national pentru a se deplasa la marile magazine din zona, mutarea extravilanului a avut si certe conotatii imobiliare. In primul rand, in partea de sud a Timisoarei, pe drumul national care face legatura cu Belgradul, la cativa kilometri de oras, se afla cele mai importante fabrici construite de comunitatea investitorilor italieni. Euroholding, Geox, Eurocontruct Stimel, IMP Romania Ind., General Beton si Incontro sunt doar cateva dintre cele 2.000 de firme italienesti din Timis, care au un capital investit de aproape 100 milioane de euro, iar cuprinderea lor in limitele administrativ-teritoriale ale Timisoarei a insemnat, de buna seama, si o importanta sursa de venit la bugetul local.

Mai mult, suprafata totala a terenurilor detinute de italieni in judetul Timis a ajuns la 100.000 de hectare, respectiv 20% din totalul terenurilor agricole. Printre acestia se afla si categoria de cumparatori care au achizitionat terenuri doar pentru a le revinde in profit, iar interesul acestora a vizat, in special, parcelele aflate in jurul orasului.

Prin largirea intravilanului cu aproape cinci kilometri, pretul terenurilor din arealul in discutie a crescut de cateva zeci de ori. Spre exemplificare, daca inainte de criza preturile pentru un hectar de pamant extravilan, in preajma Timisoarei, varia intre 70.000 si 150.000 de euro, in cazul terenurilor intravilane scoase din circuitul agricol si cu planuri urbanistice zonale (PUZ), preturile au ajuns si la 1.500.000 euro hectarul. In aceste conditii, se poate aprecia ca extinderea Timisoarei cu 1.000 de hectare a adus pe piata imobiliara “marfa” de peste un miliard de euro…

Zone speciale pentru calcularea impozitelor pe teren

La bugetul local se aduna an de an sute de milioane de lei din impozitele pe teren. Directia Fiscala din cadrul Primariei Timisoara le calculeaza in functie de zonele in care se afla acestea. In anul 2007, municipalitatea a stabilit, printr-o hotarare de consiliu local, 9 zone dupa care timisorenii isi platesc impozitele.

Conform Codului Fiscal, zonarea ar trebui sa fie facuta in functie de apropierea fata de centru si de dotarea cu utilitati a terenului. ”Daca ne uitam acum pe zonarea care a fost aprobata de Consiliul Local, vedem ca e cam faramitata. Colegi de la Urbanism au avut in vedere si alte elemente. De exemplu, cei care locuiesc la case au o zona superioara fata de cei care locuiesc in blocuri in aceeasi zona”, explica Adrian Bodo, seful Directiei Fiscale.

Aceasta zonare a iscat numeroase scandaluri de-a lungul ultimilor ani. Oamenii se cearta pentru ca nu inteleg cum ei se afla intr-o anumita zona, iar vecinii lor intra la alta zona. ”De exemplu, pe Calea Aradului, intr-o intersectie, la legenda, gasesti si zona A, si zona C, si zona B. Oamenii care locuiesc acolo se cearta, ca nu inteleg cum la ei sunt zone diferite fata de altii”, mai spune Bodo.

Seful Directiei Fiscale crede ca zonarea ar trebui modificata, insa nu toata, ci numai la acele zone cu probleme.
Cat despre suprafata Timisoarei, Adrian Bodo este de parere ca fluctuatiile nu sunt foarte mari si ca de multe ori intervin discutii cand un teren agricol este transformat in teren intravilan.
Noi ne lovim cu intrebari, avem procese. De exemplu, daca Consiliul Local Timisoara a dat hotarare cu privire la intravilanul extins, a dat si Girocul sau Sanmihaiu Roman. Ne-am suprapus cu terenurile, de acum ne batem pe Comtim si nu stim pe raza carei localitate se afla. Nu avem un PUG foarte bun si nu exista corelare intre localitati”, a conchis Bodo.

“Nu exista zone de prag care sa indice limita orasului!”

Vlad Gaivoronschi

Vlad Gaivoronschi

Presedintele Filialei Timis a Ordinului Arhitectilor din Romania, Vlad Gaivoronski, care participa la elaborarea noului Plan Urbanistic General al municipiului Timisoara, este rezervat in declaratii cand vine vorba despre extinderea orasului din ultimele doua decenii.

Ma intrebati daca dezvoltarea orasului din ultimii 20 de ani respecta standardele arhitecturii moderne? Dar, care sunt aceste standarde? M-ati luat ca din oala, de unde sa stiu eu asta!? Se poate observa ca orasul s-a dezvoltat in perimetrul comunelor periurbane si mai putin in interior. In mod normal, ar fi trebuit sa poata fi perceputa limita orasului, sa fie zone de prag, nu ca acum, cu aceasta imbinare spontana a intravilanului cu extravilanul”, ne-a declarat Vlad Gaivoronski.

Sa mai spunem ca elaborarea Planului Urbanistic General, la care colaboreaza si Vlad Gaivoronski, se desfasoara in cinci etape, respectiv fundamentare, masterplan, P.U.G., avizare, implementare G.I.S., iar in momentul de fata acesta se afla abia in faza a II-a de lucru – aceea de masterplan.

Primarii localitatilor din jurul Timisoarei resping ideea “unirii” cu capitala Banatului

Aparut in peisajul citadin imediat dupa anul 2000, conceptul de zona metropolitana ar fi trebuit sa se constituie intr-un adevarat motor al dezvoltarii regionale, in conditiile in care orasul de pe Bega se transforma in “locomotiva” altor 12 comune periurbane.

Reticenta primarilor de la periferia Timisoarei, in special cei ai localitatilor Dumbravita si Giroc, a franat acest proiect de dezvoltare urbana, care, odata cu declansarea crizei economice, in 2008, a intrat in desuetudine. Din perspectiva intereselor locale, reticenta edililor la ideea de “contopire” cu Timisoara poate fi inteleasa pana intr-un anumit punct, cata vreme veniturile atrase la bugetele locale de la operatorii economici sunt printre cele mai mari din tara…

Szilagy Gheza, primarul comunei Dumbravita:Am ajuns sa fim incorsetati de Timisoara. Timisoara mai are loc sa se extinda pana sa ajunga la Dumbravita. In nordul Timisoarei este o strada, Constructorilor se numeste, in sudul acesteia este Timisoara, in nord de Dumbravita. Timisoara a scazut ca numar de populatie, Dumbravita a crescut. Daca in 2002 Dumbravita avea 2.738 locuitori, anul acesta au fost numarati 7.240 de locuitori in comuna noastra. Noi ne dezvoltam la fel ca si Timisoara. Nu stiu daca e bine sa ne unim cu Timisoara, nu primarul decide acest lucru, ci un referendum. Daca populatia va spune ca e bine ca vor avea de platit impozit dublu, atunci sa ne unim cu Timisoara. Noi avem relatii foarte bune cu Timisoara, acum lucram impreuna cu ei la proiecte comune cum ar fi linia comuna de troleibuz, un incubator de afaceri si o gradinita

Ionel Toma, primarul comunei Giroc:Nu este bine sa ne unim cu Timisoara si cred ca si ceilalti primari din comunele periurbane se gandesc la fel. Mai bine localitate de sine statatoare, decat sub aripa unui oras care nu face nimic pentru cetatenii sai. Daca ar exista o lege, ne supunem, altfel cred ca cetatenii ar trebui sa isi spuna cuvantul. Dar cred ca decat un oras ca Ciacova, mai bine o comuna ca Giroc si spun asta fara intentia de a-l supara pe prietenul meu, primarul de Ciacova. Problema comunitatii mele nu este sa se uneasca cu Timisoara, ci sa se dezvolte mult. Girocul are 8.000 de locuitori care vor sa traiasca in comuna lor care se dezvolta de la an la an”.

Ioan Sorincau, primarul comunei Mosnita Noua:Nu dorim sa devenim cartier al Timisoarei. Nu-i de bine, pentru ca daca am deveni cartier al Timisoarei ar creste impozitele si se stie ca in Timisoara, tot ce se colecteaza se investeste in zonele centrale. Sunt de acord sa colaboram cu Timisoara, dar vrem sa ramanem autoritate publica de sine statatoare. Noi suntem o comuna saraca in comparatie cu celelalte comune periurbane. Avem un buget de 2,5 ori mai mic decat cel al Girocului. Opinia noastra este sa ramanem unitate administrativ-teritoriala de sine statatoare, asa cum suntem acum…

Rating

  • 3comentarii

recomanda prietenilor

Pareri

  1. Problema zonarii (asa cum spune dl. Bodo) este o problema grava si care nu cred ca stiu cei din Consiliul local sa o rezolve. Exista suprafete de teren si cladiri de mii de metri patrati in intravilanul central al orasului TM si care nu platesc impozite si taxe asa cum platesc vecinii lor imediati. In acest sens trebuie vazute fosta PALTIM si fosta PASMATEX, intreprinderea ceramica CRINUL (parca), sedii de partide, diverse imobile care si-au schimbat destinatia partial sau complet (din rezidential in comercial sau invers). Practic este o bulibaseala totala la nivelul impozitarii spatiilor si cladirilor in intravilanul Timisoarei. Aceasta stare de fapt sigur creaza tensiuni sociale si este destul de probabil ca o majorare minora a unor taxe sau impozite ar putea conduce la „rabufniri” ale unor proprietari. Mai ales cei din zone rezidentiale sunt afectati de aceasta bulibaseala, fiindca desi zona in care locuiesc este stabilita la un nivel superior, totusi dotarile socio-economice in vecinatate nu se ridica la nivelul acelui tip de zona. Dar impozitarea se face „la greu” de parca acesti cetateni ar locui in holul Operei sau parca ar avea limita comuna cu magazinul BEGA.

  2. Ar trebui definite niste criterii clare pentru zonare, de exemplu: unul pentru amplasare in oras (adica in ce cartier/parte de cartier stai); altul pentru suprafata de teren ocupata, adica stai la bloc si apartamentului tau ii revin 5 m din amprenta la sol a blocului, platesti pt 5 metrii; stai la casa si ai o parcela de 600m, platesti pt 600m; si inca un criteriu, pentru utilitatile pe care ti le-a creat primaria (apa, canal, gaz, curent); daca ai investit tu ca proprietar in aceste utilitati, pentru acest criteriu nu ar trebui sa fii taxat. Sa se adune punctajul rezultat, sa se stabileasca „praguri” de punctaj pentru zone de tip A, B, C, D; nu mi se pare complicat, dar atunci sigur vor creste foarte mult impozitele unora din zona parcului rozelor si nu stiu daca ciuhi va vrea sa-si impoziteze neamurile…

    • criteriile sunt foarte clare insa sunt partinitoare si inechitabile. Si se mai aplica cu dubla masura. E cam haos …