Noutati :

Zeci de schelete vechi de peste 800 de ani descoperite nu departe de Timisoara, in curtea conacului Mocioni. Asteptarile arheologilor in urmatoarele doua saptamani

30 aprilie, 2022 - 09:41 AM
Autor: Daniel Balteanu      
Categorie: CULTURA
3

TIMIS. Conacul Mocioni, aflat in comuna Foeni, la 40 de kilometri de Timisoara, va fi readus la stralucirea de altadata. Pana la startul reabilitarii propriu-zise a imobilului, arheologii au facut descoperiri importante in curtea acestuia.

CITESTE SI: A fost inaugurata ecluza de la Sanmihaiu Roman. Se poate trece cu vaporasul de la Timisoara catre granita cu Serbia. Urmeaza amenajarea punctului de trecere a frontierei pe Bega. Video 

In urma sapaturilor, arheologii au scos la iveala zeci de schelete umane, vechi de mai bine de opt secole. Descoperirea a fost anuntata de Cristian Mos, vicepresedintele Consiliului Judetean Timis.

Am facut o mica excursie pana la santierul de la Conacul Mocioni, unde echipa coordonata de Prof.Univ.Dr. Arheolog Florin Drasovean lucreaza intens dupa ce au descoperit mai multe schelete care au peste 800 de ani.
Aceasta descoperire arheologica nu o sa intarzie planul executiei lucrarilor de reabilitarea a conacului care are mai mult de 200 de ani, iar scheletele vor ajunge la Muzeul de Istorie, Etnografie si Arta Plastica din Lugoj„, spune Cristian Mos.

Arheologii sunt convinsi ca descoperirile de acest gen vor continua deoarece in aceasta zona in trecut ar fi existat o necropola de mari dimensiuni.

Acolo, in 1991 a fost construita o fosa septica si, in cadrul lucrarilor de excavatii, au iesit oase umane. Eu nu am fost acolo, dar am cules informatia de la sateni. Acea fosa septica e localizata chiar in curtea conacului. Noi am demarat aceste lucrari de descarcare de sarcina arheologica in mai multe suprafete. Pe una dintre ele, prima pe care am sapat-o, pana in prezent, am gasit 32 de morminte de inhumatie, care fac parte dintr-o necropola de mari dimensiuni, care a fost de fapt prima necropola a satului, in secolul al XII-lea si inceputul secolului al XIII-lea. Nu am gasit multe elemente de datare, dar toate elementele pe care le avem in momentul de fata ne duc spre aceasta idee, a unei necropole mai mari, care a fost partial cercetata in partea centrala a satului… Ce asteptam? Sa vedem extinderea acestei necropole si speram ca, in urmatoarele zile, cu siguranta pana in data de 11-12 mai, deci peste doua saptamani, vom avea un raspuns definitiv la aceasta intrebare„, a transmis pentru opiniatimisoarei.ro arheologul Florin Drasovean.

Arheologii asteapta ca in zona sa faca si alte descoperiri, chiar mai vechi decat scheletele scoase deja la lumina.

Acea terasa a fost locuita inca din preistorie. Primele materiale ceramice, cele mai vechi, se dateaza inca din perioada eneoliticului, circa 4500 inainte de Hristos. Asteptam sa gasim o serie de complexe arheologice care dateaza din aceasta perioada, dar arheologia este pana la urma o stiinta care ofera mari surprize descoperitorului, si in asta consta frumusetea ei„, a completat pentru opiniatimisoarei.ro Florin Drasovean.

Va reamintim, in luna decembrie a anului trecut, Consiliul Judetean Timis a semnat contractul pentru lucrarile de proiectare si executie la Conacul Mocioni din Foeni. Proiectarea dureaza 6 luni, iar executia alte 22.

Antreprenorul care va reabilita imobilul  este Asocierea T.T. & CO SOLARIA GRUP SRL – EURAS SRL – GRAPHIC SPACE SRL, lider T.T. & CO SOLARIA GRUP SRL.

Costul total al contractului este in valoare de 9.802.165,25 lei la care se adauga TVA.

Finantarea provine din: Granturile SEE 2014 – 2021 prin Programul RO-CULTURA, bugetul judetului Timis, bugetul de stat.

Odata refacut conacul, acesta ar putea adaposti un muzeu dedicat memoriei familiei Mocioni, biblioteca comunala, dar si spatii pentru evenimente culturale si ateliere pentru redescoperirea mestesugurilor traditionale.

Povestea Conacului de la Foeni

Conacul de la Foeni a fost construit in 1750 si este una dintre cele mai vechi cladiri din aceasta parte de tara. Cel mai important membru al familiei nobile care a locuit aici a fost Andrei Mocioni de Foen, stranepotul preotului aroman Constantin.

Andrei Mocioni s-a nascut la Budapesta, in anul 1812. Jurist de profesie, membru in Senatul Imperial de la Viena, membru fondator al Astrei Romane (1866) si membru onorific al Societatii Academice Romane (1870). In 1869, el mosteneste domeniul de la Foeni, se retrage din viata politica si se stabileste la conac, alaturi de sotia sa, Laura Cernovici. Moare la 24 aprilie 1880 si lasa toata averea Laurei, fapt care provoaca valuri de nemultumiri in familia Mocioni.

Laura Cernovici avea sa lase conacul mostenire unui nepot de-al ei. Astfel, in 1912, proprietar al fostei resedinte Mocioni era baronul Csávossy Gyula. In 1925, mosieri in Foeni erau Jozsef si Andras Csávossy, cat si Antoniu Mocioni de Foen (marele sambelan al Regelui Carol al II-lea). Conacul a fost rascumparat de Antoniu, care a incercat sa-l transforme in casa de cultura, dar moare in anul 1943, cu el stingandu-se linia directa a familiei Mocioni.
Odata cu instaurarea regimului comunist, proprietatea a fost nationalizata. A functionat ani la rand ca baie comunala, gradinita si depozit pentru erbicide si pesticide. In aripa de est a subsolului conacului a fost amenajata o sala de sport. A existat chiar si o sifonarie. Dupa 1990 aici avea sa functioneze o discoteca. Conacul ramane in continuare administratiei locale si e transformat in camin cultural, functie care i-a ramas pana astazi.

Desi aflat intr-o stare avansata de degradare, conacul este impunator prin dimensiuni. Acesta a fost construit dupa planurile arhitectului Otto Wagner, cel care a proiectat de altfel si palatul Mocioni de la Capalnas. Ramura Mocioni de la Foeni a primit domeniul de aici odata cu titlul nobiliar si l-a transformat intr-un leagan politic si cultural pentru afirmarea drepturilor romanilor din Banat.


Conacul este strajuit de porti inalte, frumos asortate cu arhitectura cladirii. Treptele mari, grupate in trei sectiuni, probabil, segmentau conacul in trei zone distincte de locuit. Cladirea centrala, cu coloanele inca semete orientate catre cer, care sustin greutatea frontonului sobru, a ramas inca nealterata.

Surse: banatur.com si prinbanat.ro



Informatiile publicate de opiniatimisoarei.ro pot fi preluate de alte publicatii online doar in limita a 500 de caractere si cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la aceasta regula constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratata ca atare.

Rating

  • 3comentarii

recomanda prietenilor

loading...

Pareri

  1. Cum drk sa dai o asemenea culoare unui fost conac …chiar ca sunteti taranii

    • atat s-a putut…ramasesera doua cutii de vopsea dupa ce s-a zugravit sediul primariei.

  2. Nu e de la reconditionare, a fost mentinut de-a lungul timpului cat de cat.