Trei experti de prestigiu arata Timisoarei drumul spre Capitala Culturala Europeana

TIMISOARA. Trei experti din Marsilia, Stavanger si Liverpool au venit la Timisoara pentru a impartasi experienta oraselor lor care au fost deja Capitale Culturale Europene si pentru a indruma Timisoara pentru indeplinirea aceluiasi obiectiv.

Cei trei experti sunt Ulrich Fuchs, director general adjunct al programului Marsilia-Provence Capitala Culturala Europeana 2013, Rolf Noras, directorul Departamentului de Cultura al Primariei din Stavanger (Norvegia) si expert implicat in programul Stavanger Capitala Culturala Europeana in 2008, si Neil Peterson, directorul Departamentului de Relatii Internationale si Comert al Primariei din Liverpool si expert implicat in programul Liverpool Capitala Culturala Europeana in 2008.

Primul dintre ei, Ulrich Fuchs, a precizat ca juriul international urmeaza sa vina la Timisoara pentru a face evaluarea orasului pentru candidatura la titluld e Capitala Culturala Europeana in 2021.

Nu exista, in acest proiect, nicio garantie pentru vreun oras ca va castiga competitia, dar fiecare oras a avut numai de castigat in urma procesului. Puteti invata foarte multe lucruri din metode, din ceea ce fac alte capitale, dar fiecare oras este diferit, fiecare tara are alt sistem politic. Acest lucru face Europa bogata, prin diversitatea culturală. Trebuie sa pastram respectul pentru cultura. Am obtinut un punctaj mare pentru Marsilia pentru ca am implicat populatia roma”, a spus Fuchs, la Timisoara.

El a sfatuit Timisoara sa nu se gandeasca de pe acum ce evenimente culturale vor fi programate in anul in care va deveni Capitala Culturala Europeana, ci sa se ingrijeasca mai mult de infrastructura.

Nu vorbiti inca de pe acum despre evenimentele culturale, aveti timp pentru asta cu 3-4 ani inainte de 2021, pregatirile sunt prioritatea dumneavoastra acum, infrastructura”, a mai spus expertul.

Potrivit acestuia, Marsilia a avut un buget de 680 milioane de euro si 230 de companii implicate care au sponsorizat proiectul.

Neil Peterson, directorul Departamentului de Relatii Internationale si Comert al Primariei din Liverpool si expert implicat in programul Liverpool Capitala Culturala Europeana in 2008, a spus ca Liverpool, desi si-a dorit foarte mult sa devina Capitala Culturala Europeana, nu se astepta neaparat sa castige competitia.

Am dezvoltat infrastructura, am facut campanii de marketing regionale, locale si nationale, am creat programul Liverpool Welcome”, a precizat Neil Peterson.

La Liverpool, in 2008, un paianjen urias, denumit ”La Machine” a fost in centrul proiectului, la un moment dat. Acesta a fost agatat pe un zgarie-nori.

Monstrul de metal cantarea 37 de tone, avea o lungime de 15 metri si a fost construit de o firma franceza renumita pentru creatiile sale in domeniul electromecanicii.

Paianjenul a fost atasat la 15 metri inaltime de geamurile unei cladiri de birouri, iar miile de curiosi au putut vedea uriasul mecanism „trezindu-se” la viata si coborand incet pe strada.

Rolf Noras, directorul Departamentului de Cultură al Primariei din Stavanger (Norvegia) si expert implicat in programul Stavanger Capitala Culturala Europeana in anul 2008, a atras atentia ca a fi Capitala Culturala implica si riscul de a esua.

Informatiile publicate de opiniatimisoarei.ro pot fi preluate de alte publicatii online doar in limita a 500 de caractere si cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la aceasta regula constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratata ca atare.

    Pareri

  1. Paianjenul e nimic, noi avem caracatita mafiei imobiliare din specia cojocariensis carpacia.

    • Esti tare frate !

  2. Pai si noi tot cu realizarea infrastructurii am inceput. Am dat spitale, gradinite, scoli, sedii de alte institutii publice – inclusiv culturale – tiganilor. Deja proiectul a dat unele rezultate care speram sa devina o constanta in peisajul cultural timisorean – adica nunti tiganesti, botezuri, inmormantari si chefuri fara motiv. Mai avem si impact regional cu unele proiecte – de exemplu nunta fetei sefului de la Caras-Severin, frunzaverde, s-a tinut tot la Timisoara. Urmeaza sigur botezurile si inmormantarile din aceeasi familie reprezentativa. In privinta „animalelor urbane” avem cirezi intregi de bizoni, animal care in alte parti este pe cale de disparitie, iar la noi administratia publica s-a preocupat sa-l ocroteasca prin politii locale, jandarmerii, politii nationale si justitie. Am auzit ca primarul vrea sa schimbe denumirea politistilor locali in cowboys sau bizonboys insa titlul este la „bataie” cu magistratii. Va mai fi infiintata si o asociatie de adoptii de bizoni rutieri, care va premia din bani publici pe bizonii care sunt persecutati de cetatenii timisoarei. Cat priveste atragerea de firme private in proiectul TM capitala culturala si sponsorizarile, administratia publica locala a reusit sa polarizeze mediul privat, iar cateva firme locale si regionale care au fost trecute pe o lista vor beneficia de sponsorizari consistente din bugetul public pentru diverse actiuni in cadrul proiectului. Unele vor tipari fluturasi cu suprapret, altele vor curata graffitti la pret de bijutier (tariful va fi de 1 euro pe milimetrul patrat) sau vor fi facute actiuni de voluntariat cu copii scolari, altele le vor pazi pe aceste firme sa nu fie atacate de copiii care raman fara activitate de voluntariat, fiindca „paza buna trece primejdia rea”. Urmeaza apoi firmele care vor face studii de impact, fiindca proiectele vor fi facute tot pe baza de voluntariat, la solicitarea aceluiasi – neobosit – primar robu de pe facebook. Sigur ca toate aceaste vor fi pentru CETATEAN. El va beneficia de tot efortul administratiei publice. Singurul lucru pe care trebuie cu totii sa-l facem este SA PLATIM TOT. In rest se ocupa ei. Fiindca ei stiu sa se ocupe mai bine. Este o clasica situatie de win-win, cum ar spune americanul. Adica, pe romaneste, daca iese capitala culturala europeana, atunci ei au reusit un proiect de succes si vor scoate in evidenta cat de capabili sunt, daca nu iese capitala culturala europeana, atunci tot ei macar au mancat o paine dulce pana in 2021. Aleluia si amin.